Voluntariat Africa/Asia

marius spune:

Ma intreb cu ce se mananca o astfel de activitate. Ma pui pe ganduri pentru ca incep sa descopar din modalitatea ta de a scrie o alta viziune. Sunt atent la demersurile tale. Foarte atent.

Pagina familiei / Mai multe...
www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank">Video
Pagina legislativa

Happy_in_TO spune:

Big Brother is watching

Donia spune:

Lolita, incearca si aici daca vrei.

http://hospiceafrica.org/

La "volunteering" ei scriu ca trebuie sa iti platesti totul, dar poate e vorba de sume mai rezonabile.

---

Copiii se nasc perfecti - rolul parintelui e sa nu strice ceea ce Dumnezeu sau natura a creat.

Lo_li_Ta spune:

Si Big Sister a.k.a Happy_in_TO
Marius, sper sa ai ce urmari si demersurile astea sa aiba o finalitate.
Lolilo, atunci se poate spune ca privesti cu prejudecata treaba asta. Desi nu sunt vreun Einstein imi dau si eu seama ca daca ti se asigura cazare si mancare, nu mai muncesti voluntar(gratis) ci muncesti tocmai pentru aceste beneficii. Nu asta refuz. Mai bine povesteste-ne din experienta ta.

marius spune:

Oi fi eu batran dar chiar asa? Btw - asa sunt eu imi "clocesc" tot felul de chestii prin cap.

Pagina familiei / Mai multe...
www.youtube.com/user/mariuspernes" target="_blank">Video
Pagina legislativa

Happy_in_TO spune:

te inseli micuta Dolores , eram in treacat

avmaria spune:

Diablette, tu ai auzit de situatia critica de famina la ora actuala in anumite tari in Africa? Raspund in locul tau daca-mi permiti : nu cred ca ai auzit, caci daca ai fi auzit nu ai putut posta ce-ai scris mai sus. 3 milioane de COPII (nici nu-i mai punem la socoteala pe adulti) in pericol de moarte la ora actuala. Sa zicem ca nu ai auzit pt ca toate stirile din toate tarile vorbesc numai despre criza financiara.

Lolita, asa cum vad eu lucrurile, problema - daca exista una- e ca e vorba de o etapa in viata ta si nu de o vocatie, si nu lipsa "ofertelor". Nu o spun absolut deloc ironic, ci in cunostiinta de cauza, am trecut si eu printr-o faza similara acum multi ani. In ce ma priveste, m-am oprit din acest drum cand am constientizat ca nu era o vocatie profunda, ci cautarea unui sens al propriei mele vieti. Daca mi-am permis sa te compar cu mine e pt acei "2 ani" pt care nu te-ai angaja. Cred ca daca ai cu adevarat o vocatie exista filiere prin care sa poti sa poti lucra chiar si in schimbul unui salariu, dar necesita renuntare, angajament. Cred de asemenea ca daca vrei cu adevarat sa pleci sa lucrezi voluntar, si cu atat mai mult daca esti dispusa sa iti platesti cheltuielile, te poti adresa direct organismelor non guvernamentale care activeazea in Africa si vei gasi de lucru imediat. Si avand in vedere ca financiarul nu pare a fi o problema mare pt tine, daca ti-e groaza sa te duci direct la fata locului poti face un tur prealabil de recunoastere, discuta, alege. Si eventual renunta, ca nu e o rusine. Iti doresc mult succes.

Lo_li_Ta spune:

avmaria, nu stiu daca e vorba de vocatie sau nu. Am spus ca nu m-as inhama la doi ani pentru ca nu poti alege asa ceva fara sa fii la fata locului. E o experienta pe care simt ca trebuie s-o traiesc. Daca poate deveni sau nu un mod de viata pe termen lung, nu ma pot pronunta acum.
M-as adresa unor ONG-uri, daca as stii incotro ca m-a innebunit google-ul asta.Deja imi joaca ochii-n cap de cate site-uri de work/volunteer abroad am vizitat. Nu credeam ca-i asa treaba complicata.

avmaria spune:

Io te inteleg, si nu te plange ca pe « vremea » mea nu era google’u-n floare, parca nu era deloc internet. Sfatul meu,incepe cu astia mari, « validati ». Cap de lista cred ca apar francezii – si nu ma sfiesc sa zic ca asta a fost dintotdeauna un motiv de admiratie si de patriotism prin procuratie pt mine, dintotdeauna adica de cand am emigrat.
Spui « nu m-as inhama la doi ani pentru ca nu poti alege asa ceva fara sa fii la fata locului. » Cred ca am inteles ce-ai spus, si de aceea m-a dus gandul la lipsa de vocatie. La fata locului va fi mizerie, saracie, tristete, neputinta, revolta - pe care va trebui sa le gerezi psihologic in plus de conditia ta proprie de zi cu zi. Caci tu nu vei mai face dus zilnic, nu vei mai … etc si etc. Vei fi capabila sa te uiti in ochii unui copil care stii ca va muri, si vei fi capabila sa alegi viata pt cel caruia ii dai mai multe sanse, caci nu este « destul »pt toti. Si daca nu vei fi lucra in mediu medical ci doar dat cu carca cum doresti, vei accepta cu adevarat acest lucru si nu vei avea nici o pretentie de « management » fara experienta, vei fi plina de umilitate. Dar vei reusi, daca asta iti doresti cu adevarat.

PS : pura curiozitate personala, ce tari asiatice ai in colimator ?

Lo_li_Ta spune:

Avmaria, stiu ca toata pregatirea psihologica din lume nu face cat o clipa petrecuta acolo, dar mai stiu si ca poti sa pleci crezandu-te nascuta pentru asta si sa renunti dupa o saptamana. Asa ca incerc sa nu-mi fac prea multe ganduri. In Asia iau in calcul Cambodgia si Nepalul. Mi se par cele mai "virgine". Poate India, dar nu stiu...sincera sa fiu ma sperie ceva la tara asta, asa, instinctual.
Si a propos de vocatie, mi-a venit o carte in cap. "Unde esti", a lui Marc Levy. Mie, personal, nu mi se pare ca exceleaza in ale scrisului, din contra chiar, dar cu romanul asta parca a facut exceptie, ramane ceva dupa ce-l citesti. Si nu, nu de-acolo mi-a venit ideea cu voluntariatul
Am aplicat deja pe www.kidsworldwide.org (Alexa27, asta-i site-ul pe care nu mi-l aduceam aminte). Majoritatea programelor ajung cam la 450 dolari/2 luni. E vorba de orfelinate si scoli, din pacate nu toate in zone rurale;astept sa vad daca primesc vreun raspuns.
Tot in periplul meu virtual, am gasit pe un site al unui orfelinat unde aveai optiunea aia de adoptat de la distanta, informatia ca un copil de acolo are nevoie pentru masa,casa, scolarizare si hainute de aproximativ 500$ anual. Nu-ti vine atunci sa le dai in cap celor care cer 2000 de euro pentru 2 saptamani de "voluntariat"?