Sistemul medical!!!Chiar nu se poate face nimic???
Raspunsuri - Pagina 3
mikki2 spune:
Citeste-o pe Xio! Nu are ea de povestit mare lucru, dar e prima la dat sfaturi, omniprezenta, omnipotenta, atotstiutoare!
Sorry, dar aveam si eu un of!!!
Laura, mama lui Andrei
Poze
--------------------------------------------------------------------------------
Ai uitat sa adaugi ca tot ea,trebuie sa aibe ultimul cuvant!
Irina lui Pierre-Sebastien ( 05.06.2007 ora 9:45)
Sunt perfect de acord cu aceste fete.Tu vrei sĺ ai ultimul cuvint...stii vorba aia din bĺtrini cu cine cedeazĺ primul....multĺ baftĺ
Victoria_mami spune:
quote:
Originally posted by mikki2
Dragĺ,aici este vorba de DOCTORI,nu de studente la medicinĺ ce mai au cale luuuungĺĺĺĺ.....pinĺ sĺ profeseze
Tu vorbesti de despĺgubire?Pĺi ce sĺ facĺ pacientul cu despĺgubirea dacĺ a fost nenorocit pe viatĺ sau a murit?
Stii ce faci cu despagubirea??? Ii lovesti pe doctori unde-i doare mai tare: la buzunar! Si daca stiu (Doctorii) ca fiecare diagnostic gresit ii poate costa monetar, o sa investigheze mai atent inainte de a arunca cu diagnostice in stanga si-n dreapta!
_
http://bd.lilypie.com/klQFm4.png
doinabita spune:
Pana cand nu vor plati cu adevarat acei doctori care gresesc...pana cand legislatia nu va fi dura....fara "virgule"de care sa se foloseasca cei care ii apara pe cei care gresesc...ma refer la doctori...pana cand cei din colegiul medicilor vor fi drepti, pana atunci se vor intampla toate astea...ne vom uita la toate stirile cu astfel de cazuri, vom injura in gand sau cu voce tare...dar numeni nu ne va auzi...
Despagubiri....ce sa faci cu ele cand cel pe care l-ai pierdut...nu mai este???eu as vrea ...chiar daca o sa dati cu rosii...sa plateasca ca pentru crima!!!!caci tot crima este...
O sa ziceti ca oricine greseste...asa este dar si plateste...si nu de bani e vorba aici...
Doina Bita
pisimuky spune:
Fetelor, cred ca fiecare dintre noi a avut ( cel putin, o data in viata )probleme cu doctorii, in mod direct sau indirect. Eu, una, abia dupa ce am devenit mamica, am constatat, cu stupoare cat de slab pregatiti sunt unii medici de la noi, si cat de greu este sa gasesti un medic bun. Cu tot respectul pentru durerea voastra si pentru intamplarile nefericite prin care ati trecut, cred, ca o atitudine corecta din partea noastra, a tuturor, ar fi sa spunem,respectiv, sa ne declaram indignati de asa-zisul profesionalism al unora dintre acesti medici. Nu cred ca putem generaliza. Am avut onoarea sa cunosc si medici deosebit de bine pregatiti, cu o atitudine mai mult decat respectuoasa fata de pacientii lor, deci, exista si din acestia ( Cinste lor ! )dar, e adevarat, sunt mult mai putini, din nefericire pentru noi. Si, ca incheiere, ar fi de mentionat faptul ca nu sunt medic. 
. Va doresc tuturor multa sanatate ! 
Mamica de nazdravan Rares 
si 
Mihnea
[url=http://www.flickr.com/photos/Giulia_20[/url]
Good things last forever.
dumitrulaura spune:
De acord cu pismuky. Cred ca mai de graba e vorba de slaba pregatire a medicilor. Vorbesc de cei care dau diagnostic gresit, care fac"greseli". Cred ca ar trebui testati mai des de catre o comisie formata de medici cu renume chiar si din strainatate.Si salarizarea sa se faca in functie de performante(cu cat mai putini morti, diagnostice gresite etc. cu atat salariul sa fie mai mare). Zic si eu.
De vina e sistemul nu doctorii care sunt buni si mai putin buni.Facultatea se face cum se face si o stim cu totii cum.Dar exista si studenti pasionati care studiaza cu drag medicina.Si exista sansa sa devina dr. f. buni. Acum depinde de norocul fiecaruia sa ajunga la un dr bun.
Oricum e ingrijorator ca dintr-o peritonita nedepistata la timp sa mori cu zile. O sa ajungem sa ne facem operatiile de apendicita in strainatate.Eu ma gandesc serios la acest lucru. Ca orice interventie chirurgicala sa o fac in strainatate.
doinabita spune:
Eu ma refer la acei medici gresesc.Daca un mecanic...poate inlocui un motor daca il strica...un constructor, darama zidul, daca greseste, daca gresesti cu "omul"...ce mai inlocuiesti???Si eu am intalnit multi doctori in fata carora imi "ridic palaria", dar si destui care dupa ce ca "bajbaiau"...asta dupa ce alti doctori au reparat....mai si tineau buzunarul...deschis....dar asta e alta poveste...Cine greseste, sa plateasca!
Doina Bita
macy spune:
si eu sunt medic si cunosc foarte bine situatia din spitale,nu vreau sa iau apararea colegilor doctori,dar in fiecare zi gasesti multi pacienti de genul celor carora au scris mai sus,si se plang de incompetenta medicilor,dar daca asa sunt de incapabili de ce nu cautati medicul cel mai priceput si cel mai putin obosit?de ce daca atatea probleme aveti nu intentati procese si acolo se va vedea cum sunt in stare sa justifice incompetenta sau daca au dreptate?nu sunt rare cazurile cand medicul este incriminat si de fapt a facut tot ce a putut dar totusi situatia l a depasit.si medicii sunt oameni,nu sunt Dumnezei!
monica spune:
deosebit sfatul doamnei doctor.
am luat de la copil care copil luase de la gradinita o frumoasa enteroviroza sau ce naiba a fost. Oricum cumplit. Pâna m-am dumirit ca treaba e groasa si ca eu chiar sunt grav bolnava m-am tratat dupa cunostintele faramacistei (dealtfel adesea mai de folos - farmacista - decât mersu' la doctor, nu o data s-a confirmat). Epuizata la maxim, nemâncata deloc, abia ma tineam pe picioare, îmi fac curaj alaltaieri, îmi adun fortzele între doua reprize de diaree din sutele care m-au pocnit (scuze pentru detalii) si ma târasc pâna la spital la Victor Babes. Mi-am permis sa ma duc acolo ca-mi era mai aproape. M-am dus vaca si m-am întors la fel, în plus si dezamagita (de revolta nu mai e loc, dat fiind ca oricum nu ma asteptam la ceva mai bun) si deja si mai stoarsa de vlaga decât plecasem. S-au uitat doua vaci la mine, care de-abia vorbeam, eram si cu copilu' de mâna ca nu-l puteam încuia în casa singur, nu era nimeni absolut la receptia aia sau ce dracu' era la camera de garda, erau doar aceste doua vaci din care una sigur medic, cu niste fetze sictirite (deh, era ora 8 seara, ce daca era camera de garda si SPITAL nu alimentara), repet eu de-abia vorbeam, si-au luat timpu' necesar, adica vreo 5 minute, ca sa ma bage-n seama, timp în care eu de-abia ma tineam pe picioare. Cu o degajare si-un sictir pe fatza (d'ala, zau, de parca le ceream ceva din buzunar - sau poate faptu' ca n'aveam decât niste chei în mâna le-a provocat subit dezinteresu'..) m-au trimis la alta sectie. "Sectia pt. aia cu diaree"-citez. Sectia fiind de fapt alta cladire, relativ aproape, pt. mine însa a trecut o vesnicie pâna am ajuns, abia ma tineam, noroc cu copilu'. Când le-am vazut si alora de'acolo fetele si c-a durat un sfert de ora sa se miste s-o primeasca pe tante care era înaintea mea (desi nu era nimeni înainte!), timp în care io ma aruncasem pe-o banca (ziceam s-astept) ca deja nu mai puteam. Le-am vazut si alora mutrele acre si deranjate si mi-a zis copilu' înainte sa-i zic eu: "hai mami mai bine sa mergem acasa!" SI DUSA AM FOST! Nici c-am mai stat. Si cred ca a fost ultima data ca m-am mai dus de bunavoie la un medic "la stat". Intrebarea e (retorica, chiar nu vreau si nu astept un raspuns): Cum dracului sa fi cautat io un medic mai priceput în seara aia când io abia ma tzineam pe picioare??? Si nu voiram mai frate decât sa-mi zica si mie cineva daca medicamentele pe care le iau sunt bune; oricum nu ramâneam acolo; si n-as fi avut curaj nici macar o injectie sa-i las sa-mi faca (d'aia luata de prin gunoi sau mai stiu io de unde...). Sictir total. Da, au salarii mici, bla bla, m-am saturat de placa asta. Episodu' nr. 1.
Episodu' nr. 2 - Pediatra ("la stat")
Mergem dintotdeauna la aceeasi. Ca toti copiii la început am mers mai des, în ultimii ani foarte rar! Slava cerului! Am lasat plicul de fiecare data. Da, stiu, n'ar fi trebuit (oricum suma depasea întotdeauna medicamentele de pe reteta spre ex., deci nu era neaparat o "afacere" pt. noi). Am lasat asa, în virtutea intertiei. Din respect, "ca are leafa mica...", etc. (asa, ca ordin de marime, cred ca prin primavara trecuta am fost ultima data si i-am dat 300.000). Si cu unicul interes ca daca vreodata avem nevoie sa ne raspunda la telefon daca e vreo urgenta. N-a fost nevoie ani de zile. Pâna sapt. trecuta, când copilu' era cu enteroviroza aia nenorocita. L-am dus la un medic ("la particular"); altul decât pediatra, pt. ca ea nu era la cabinet. Dar am simtit nevoia sa-i cer si ei avizul asupra tratamentului. Atât vroiam. Am sunat. Ba era ocupat, ba-mi dadea refuz. A raspuns într-un final sictirita spunându-mi sa sun peste 10 min (am apucat sa'i spun doar ca avem o problema si as vrea avizul ei). Am stat cu ochii pe ceas si exact peste 10 am sunat. Am mai prins-o??? Niet! Intâi ocupat, apoi refuz, iar ocupat. Dupa trei încercari m-am lasat pagubasha. Sila totala! Stau si ma-ntreb. Nu cumva si de pe urma copilului meu ia doamna doctor banii? Ca doar si el contribuie sa-i iasa acolo numaru' cât mai mare de asiguratzi. Si ma mai întreb eu multe. Da' degeaba..
Traiasca particularu'!! Acolo subit toti medicii st dragutzi. Nici nu ma mai intereseaza de ce! Important e ca sunt! (Si ŕ propos! Am plombat copilului sapt. trecuta o masea la clinica aceea particulara de la Victor Babes. 300.000 toata prestatia. Imi vine si sa râd! La policlinica unde stem arondati nu mi-ajungeau nicicum!)
Am vorbit o gramada! N'am pretentia sa ma citeasca cineva. Si nici sa isc polemici. Vroiam doar sa'mi vars necazul, acum ca m'am mai înzdravenit. Din fericire eu m'am intersectat doar cu probleme de atitudine, nu de diagnostic gresit sau alte asemenea. Sper sa nici n'am parte.
SA FIM SANATOSI CU TOTII SI SA AVEM CAT MAI PUTIN NEVOIE DE DOMNII DOCTORI
quote:
Originally posted by macy
si eu sunt medic si cunosc foarte bine situatia din spitale,nu vreau sa iau apararea colegilor doctori,dar in fiecare zi gasesti multi pacienti de genul celor carora au scris mai sus,si se plang de incompetenta medicilor,dar daca asa sunt de incapabili de ce nu cautati medicul cel mai priceput si cel mai putin obosit?de ce daca atatea probleme aveti nu intentati procese si acolo se va vedea cum sunt in stare sa justifice incompetenta sau daca au dreptate?nu sunt rare cazurile cand medicul este incriminat si de fapt a facut tot ce a putut dar totusi situatia l a depasit.si medicii sunt oameni,nu sunt Dumnezei!
RobertMacygan
bird70 spune:
Cred ca problemele in Romania pornesc de la faptul a nu exista standarde si protocoale in medicina. Zice Xio ca toata lumea greseste, ma intristeaza sa aud asta pentru ca e studenta si pleaca cu ideea ca e ok sa gresesti, asta fata de tarile vestice unde indiferent de meseria pe care o ai ti se spune ca este inacceptabil sa gresesti si trebuie sa faci in asa fel incat sa scazi riscul pana aproape de zero.
Ce inseamna de fapt 'greseala' pentru un medic? Cred ca asta trebuie stabilit inainte de toate. Aici exista standarde care spun ca un absolvent de medicina in primul an trebuie sa fie capabil de urmatoarele, un medic in al 2-lea an de practica trebuie sa fie capabil de urmatoarele, un specialist in functie de vechime, etc. Acestea sunt standarde minime. Daca ai gresit ceva ce trebuia sa stii la studiile si experienta ta esti incompetent si trebuie sa ti se revizuiasca dreptul de practica. Nu se asteapta nimeni ca un medic cu putina experienta sa puna un diagnostic de specialist DAR se asteapta sa vada ca problema il depaseste si sa trimita pacientul la specialistul potrivit. Deci daca pacientul are o problema mai complexa decat asteptarile pentru nivelul medicului, nu este o scuza faptul ca a recomandat crema de galbenele la tumoare de san (sa folosesc un exemplu dat de Xio) ci este considerat incompetenta pentru ca nu a trimis pacientul la oncolog.
Protocoalele pe de alta parte au menirea sa minimalizeze eroarea umana. Ele spun de exemplu ca in cazul unui pacient cu diaree de peste 3 zile, cu febra si mai stiu eu ce, trebuie sa faci o coprocultura, anumite analize de sange, sa pornesti imediat rehidratarea iv si eventual un anitibiotic iv. Protocoalele iti spun ce anume iei in considerare pentru un anumit tablou clinic, cum actionezi si cum faci diagnosticul diferential. Daca nu te ti de protocol esti idiot pentru ca pacientul are toate motivele sa te dea in judecata si incompetent pentru care vei raspunde in fata colegiului.
Dar in Romania nu exista standarde si protocoale nu exista nici macar o notiune clara de medic bun sau incompetent, totul este foarte subiectiv si interpretabil si am senzatia ca marea majoritate a medicilor nici macar nu isi doresc sa existe standarde clare pentru ca asta ar insemna in sfarsit un termen de comparatie, o dovada clara atunci cand o dau in bara si responsabilitate care trebuie asumata fara sa se poata ascunde in spatele sloganului: suntem oameni si gresim.
Ancuta-Maria spune:
La camera de garda am patit'o si eu de vreo 2 ori... prima oara prin liceu, cand a debutat boala mea, primele semne sunt depresia, etc. Am incercat sa ma sinucid , bineinteles, fara motiv, ma rog, nu asta conteaza. Am inghitit pastile, multe . M'a gasit mama (norocul meu ca a venit mai devreme de la servici ) si fuga la urgenta. (eu nu imi mai amintesc absolut nimic, ma bazez doar pe relatarea mamei) Se chinuiau sa ma intubeze, si cica nu ma lasam, dadeam din maini, ma inecam...iar doctorita striga la mine: "A dracu tu!! Inghiti 2 tuburi de pastile ca o vaca si nici nu ne lasi sa te salvam! Ar trebui sa te las dracu' sa mori!" moment in care mama a luat'o de guler (la propriu) si i'a spus sa isi faca treaba, ca de morala se ocupa ea...
A doua oara, am facut o alergie... cred. Nici acum nu stiu la ce, ca analize nu mi'au facut. Ideea e ca ma umflasem rau de tot la fata, nu mai puteam deschide ochii, aveam frisoane, febra... ma duc la urgenta si imi dau calciu si algocalmin iv. Frisoanele erau din ce in ce in ce mai puternice, ma dureau groaznic muschii si i'am rugat sa imi dea ceva sa ma linistesc macar putin (asta dupa vreo ora jumatate). Ce imi spune doctorita: "ai mancat ca o scroafa si acum ai venit sa faci scandal la noi??" . No comment.
Dar, trebuie sa recunosc, dupa episoadele astea am stat cam 6 luni internata sa ma pun pe picioare atunci cand mi'au descoperit boala, am fost tratata ca la carte, cu respect si profesionalism, fara nici un leu.
-----------------------------------------------------------------------
„timpul nu-i menajeaza pe cei care se cred in afara lui” (Francois Fayolle)