m-am intors

Buna fetelor,
Am lipsit citeva zile, in ideea ca voi incerca sa pun in aplicare sfaturile de la voi. Sa-mi fac singura program daca el nu vrea, sa nu-i mai bag in seama micile meschinarii - am tot intors-o pe toate partile, gindindu-ma ca e si vina mea, ca nu-i mai caut atit in coarne si ca uneori am o atitudine artificiala...
dar nu prea merge. de fiecare data cind am zis ca fac ceva fara el, a insistat sa mearga cu mine (cu patinele, la o amica, etc) si apoi mi-a scos pe nas ca-mi face toate mofturile si eu nu apreciez. Eu am reactionat (nu calm, din pacate - iar el a profitat sa invirta cutitul in rana si sa-mi zica iar ca-s buna de balamuc) zicindu-i ca nu l-am obligat si chiar i-am propus sa decida el ce vrea sa faca, ca nu e neaparat sa ne facem program impreuna... reactia lui: daca nu face ce zic eu, pun bot, asa ca s-a sacrificat si a facut ce-am vrut eu - deci nu am motive de nemultumire. Nu mai stiu cum s-o scot la capat, subiectul e spinos rau si stiu ca-i greu sa dai sfaturi, dar dintr-o relatie strinsa si bazata pe prietenie si comunicare am ajuns la replici artificiale si concesii pe care ni le reprosam mereu.
Nu pot sa nu ma simt vinovata - ca ii port pica pentru cele intimplate si ca uneori si gindul la apropierea fizica ma face sa ma crispez - nu-i pot cere sa priceapa asta si totusi as vrea sa o faca...
el zice ca eu analizez mereu prea mult si despic firul in 14 - ca el vrea sa se bucure de viata si ca nervii si crizele mele il macina - si stiu ca asa e, dar mi-e greu sa-mi revin fara ajutor, mai ales cind vad ca tot ce incerc sa fac nu e bine si se intoarce impotriva mea. Mi-e si teama sa deschid o discutie pe tema, fiindca ajungem sa ne spunem lucruri urite care chiar daca nu le simtim cu adevarat, ramin undeva in suflet si ne macina in continuare.
Tare bine-mi face sa-mi mai vars focul aici - sinteti niste fete extraordinare si va multumesc la toate pentru raspunsurile si sfaturile de pina acum.

cspeana spune:

Semi ,eu sunt casatorita de 4 ani si vreau sa iti dau un sfat daca il gasesti folositor incearca sa fi mai individualista incearca sa iesi singura fa-ti o prietena pierde-ti timpul,ai grija de tine incearca sa nu il mai bagi asa mult in seama pentru o saptamina incearca sa vezi reactia lui si incearca sa "nu ii mai cauti in coarne "vezi ce se intampla si daca nu are nici o reactie atunci....ceva este rau

camelia-daniela spune:

Dragä Semi,

m-am gindit la tine...se pare cä te invirti intr-un cerc vicios!!!
Dacä nu vrei sä "ametesti", te rog eu, mult de tot sä ai cit de curind o discutie fff serioasä cu el...incepi cu..."ai observat cä in ultimul timp, am devenit f irascibilä...."
Spune-i, te rog, dar cu calm, tot ce ai pe suflet!!!Explicä-i situatia precarä in care te gäsesti, cä nu ai pe nimeni, decit pe el si totusi te simti singurä...spune-i tot ce ti-ai dori si däi sä inteleagä cä esti la faza de exasperare si cere-i ajutorul, roagä-l sä te ajute...cä dacä nu te ajutä el, atunci cine?
Noi sintem aläturi de tine numai cu sfaturi, altfel nu putem sä te ajutäm!!!
El este primul care ar trebui sä te ajute...spune-i si lui, asa cum ne spui si nouä...nici nu stiu ce sä-ti mai spun!!!
Sau poate ar trebui sä mai lasi toate gindurile ästea, dacä ti-e teamä sä mai deschizi discutia cu el, si sä te bucuri si tu de viatä, asa cum zicea, aläturi de el si sä nu-l mai bati la cap, sau sä ai iesiri necontrolate!!!
Am senzatia cä dai dintr-o depresie in alta si asta nu e bine deloc!!!
Incercä mäcar sä pästrezi balanta cit de cit in echilibru....
Te pup,

Cami.

P.S. Cum stai acum cu sänätatea???

ruxij spune:

Draga Semi,
Nu este ushor, dar trebuie sa fii foarte atenta cum procedezi. Nu are rost sa te contrezi cu el daca vine cu tine, nu trebuie sa itzi faci program separat cu tot dinadinsul, ci doar atunci cand el te refuza si prefera sa stea sa se joace pe computer sau mai stiu eu ce. Ai rabdare, trebuie sa itzi schimbi un mod de viatza, nu va dura o saptamana, eu asha zic. Ia-o incet si mai ales, degeaba te straduiesti daca nu reusesti sa reactzionezi CALM! Altfel ii dai apa la moara, ai vazut. Pleaca doua minute, numara pana la 10, spune-tzi mereu ca trebuie sa fii calma, altfel nu castigi. Apuca-te de invatzat sa conduci, nu trebuie neaparat sa te duci la o prietena fara el in orice conditzii, dar daca faci ceva diferit, doar pentru tine, este un f. bun inceput, e f. important. Apuca-te sa citesti teoria, da testul, cum o fi la voi in Canada. Va dura cateva luni, dar merita. Trebuie sa itzi adaptezi si tu comportarea de la caz la caz. Si eu mai am tot felul de lupte, minore bineanteles, in familie, cum sa ne facem programul, eu vreau una, ceilaltzi alta, dar ma gandesc cumsa fac sa iasa ca mine, cu calm, fac un plan si incerc sa il pun in aplicare, in functzie de situatzie. Nu merg pana in panzele albe. Uneori gresesc, uneori pierd, alteori castig. Ma si amuz. Uneori imi dau seama ca am avut o atitudine gresita si imi propun ca data viitoare sa nu mai repet aceeasi greseala. Ce vreau sa spun este ca nu pot exista sfaturi clare din partea noastra, trebuie sa te adaptezi si tu. Din nou, cheia este CALM! Lauda-l daca vine cu tine, multzumeste-i, spune-i ca e bun bla bla bla...
Ce sa mai zic? Am cam batut campiile alizee, sper ca tu sa fi intzeles ceva totushi...

Te sarut si ai grija de tine!

Ruxi

dyana spune:

Buna Semi,
Parerea mea este ca daca ajungi in situatia sa-ti fie frica sa discuti cu sotul tau, ceva nu e in regula; nu numai cu tine (ca ai fi obositoare), dar ceva e in neregula si cu sotul tau. Nu asa trebuie sa te simti langa un om care se presupune ca te iubeste. Nu e vina ta ca esti depresiva. Si e normal ca cel de langa tine sa te inteleaga si sa te ajute.
Eu cred ca ce ceri tu de la el, nu e mult.
Depresia ta va disparea nu in momentul in care iti vei gasi ceva sa faci. Pentru ca la sfarsitul unei zile tot langa sotul tau te afli. Starea asta a ta va disparea in momentul in care sotul tau se va apropia din nou de sufletul tau si vei simti ca ai langa tine un prieten adevarat.
Parerea mea.
Diana

ani35 spune:

Draga Semi,ce n-as da sa-ti putem fi de folos cu sfaturile noastre!!Sa inteleg ca suferi o depresie nervoasa?E adevarat,ai nevoie de el,in mare masura,insa banuiesti cine e stalpul,nu?TU,TU SI DOAR,TU!!E bine sa ai pe cineva drag langa tine,sa te alinte si sa-ti spuna cuvinte frumoase...Apoi,aparte de visurile noastre roz,exista realitatea care e destul de dura.Asa ca:pana printul nostru(care-l visam cand eram copile)i-si ia ochii de pe tv,computer,ce-o fi si te intreaba:"Draga mea,ti-ar face placere sa iesim in seara asta?",tu ia taurul de coarne(cu delicatete,bineinteles ).In fond,am fost,suntem si vom fi niste luptatoare . Ani

semi spune:

Mi-e greu sa mai scriu, dar o fac totusi, poate ma mai linistesc... v-am citit raspunsurile de incurajare si ieri am incercat, cu calm si tatonind terenul, sa stau de vorba cu el. I-am spus ca nu-mi place sa-mi faca concesii si apoi sa-mi scoata ochii, i-am explicat cum vad eu ca ar trebui sa mearga relatia noastra si ce simt ca nu mai exista (si din partea lui, si din a mea). L-am rugat sa-mi spuna ce s-a intimplat cu noi, cu relatia noastra...mai bine taceam... mi-a spus ca are de citeva luni o relatie cu o colega, care-l face sa se simta "altfel" si se mira ca n-am banuit nimic !! E un sentiment cumplit - parca nici durere nu mai e, doar o senzatie ca singele nu-ti mai circula prin vene... am vrut sa plec imediat, desi nu stiam nici incotro sa ma duc. M-a rugat sa nu-l parasesc, fiindca el ma iubeste si nu concepe viata fara mine, ca trebuie sa-l inteleg ca e si el barbat si tentatiile sint puternice, sa nu-mi bat joc de el dind cu piciorul unei relatii de 10 ani. Nu stiu ce sa fac - acum se poarta cu manusi, ieri am iesit la terasa, azi m-a sunat de vreo 3 ori la servici, dar simt ca ceva s-a rupt undeva adinc si nu stiu cita incredere mai pot avea in el. Oricum, mi-a spus-o pe un ton gen "incercam sa-ti sugerez ce se intimpla, sa faci tu primul pas. acum ca stii, fa-o".. probabil e si vina mea, cu depresia si problemele de sanatate, simt ca eu l-am indepartat, dar asta sa fie solutia, in loc sa stea cu mine de vorba sa se ia dupa prima fusta ?? Simt ca am ajuns la capatul puterilor... va trebui sa iau o decizie care simt ca ma depaseste...

dyana spune:

Draga mea, sa stii ca eu am fost sigura ca nu e vina ta. Si eu am avut perioade cand am fost deprimata si am apelat la sotul meu si el m-a inteles, a fost alaturi de mine. Deaceea nu am inteles de ce se poarta asa cu tine.
Daca spune ca te iubeste, locul lui trebuia sa fie langa tine si sa il preocupe ce se intampla si cu tine, si bine si rau. O casnicie nu inseamna numai clipe roz si cu prima problema sa o ia la fuga.
La bine si la rau, nu?
Of , Doamne, cum vin necazurile...

ani35 spune:

Definitiv,sunt convinsa ca unii gandesc doar cu ce au intre picioare!!Ierati-ma,dar nu ma pot abtine,sunt buni de

Adriana Radu spune:

Niciodata n-am postat la vreun subiect de genul asta pentru ca stii cum e.....se dau sfaturi, se spun cuvinte grele si in final singura care stii cu adevarat ce se intampla esti numai tu, persoana in cauza.
De ce am ales sa-ti raspund?
Pentru ca parerea mea e total diferita de a fetelor care ti-au raspuns pana acum.
Cu totii stim ca suntem oameni si suntem supusi greselii.Din cate spui tu, sotul tau stie ca a gresit si se poarta extraordinar cu tine acum.....De ce nu profiti tu de sentimentul lui de vinovatie? Daca este un om de valoare probabil ca nu va mai repeta evenimentul, si daca tu-l iubesti puteti trai un nou inceput.Atat tu cat si el puteti descoperi pasiunea inceputurilor relatiei voastre........

Orice decizie iei iti doresc numai bine .
"Dupa furtuna apare intodeauna soarele"

karol spune:

Stii care e problema noastra a femeilor?Avem impresia ca si ei barbatii sunt plamaditi din acelasi aluat ca si noi.Total gresit.Si pe mine m-a inselat sotul meu, chiar am postat un subiect nou cu cazul meu, la vremea aceea.Eu sunt cu sotul meu de 7 ani.Desi am 26 de ani pot sa-ti spun ceva din experienta.Sa nu ai impresia, cat de mult te-ar iubi, un barbat ,ti-ar suporta prea mult depresiile si toanele.Intotdeauna se va gasi o pipita curatica si parfumata care sa-l asculte cand povesteste el cum te-ai schimbat si ai devenit din zana cea buna in baba-cloanta.Incearca sa fii altfel, sa fii buna si intelegatoare chiar daca dupa ce dai coltul il scoti si-l bagi pe unde n-a fost el niciodata. Toti sunt la fel si sigur se va gasi vreo fata de pe forum care sa ma contrazica si sa-mi zica ca al ei sot e miere.daca l-ati vedea pe sotul meu cat e de tandru, nu vine si nu pleaca pana nu ma pupa, ma tine in brate, ma mangaie, dar asta nu inseamna ca daca i-ar cade vreo fufa in mana ar refuza-o:Nu, eu nu-mi insel nevasta.
Asa ca iubito iesi din depresie si constientizeaza ca pe lumea asta venim si plecam singuri, unul cate unul.Fa-ti TU viata frumoasa si nu-i lasa pe cei din jur sa decida fericirea ta.Lasa depresiile si tristetea pt ca daca cazi, greu te mai ridici.
Cu drag si sper ca n-am fost prea dura.