Gandirea pozitiva

Gandirea pozitiva | Autor: NinaR

Link direct la acest mesaj

Am primit pe mail aceasta povestioara frumoasa si interesanta:


GANDIREA POZITIVA

O istorioara care merita pusa in circulatie:

"Robie este tipul de om pe care ti-ar placea sa-l
urasti: e intotdeauna bine dispus si are intotdeauna
ceva pozitiv de spus.
Daca cineva il intreaba cum ii merge, el raspunde:
"Daca ar fi mai bine de atat, ar fi nevoi de doi
oameni pentru atata bine!" E un optimist. Daca un
coleg are o zi rea, Robie reuseste intotdeauna sa-l
faca sa vada partea pozitiva a situatiei.
Am devenit curios si intr-o zi l-am intrebat: "Nu
inteleg, nu este cu putinta sa fii optimist in toate
zilele, tu cum reusesti?" Robie imi raspunse: "In
fiecare zi cand ma trezesc, stiu ca am doua
posibilitati: Pot sa aleg sa fiu bine dispus sau pot
sa aleg sa fiu rau dispus. Si aleg sa fiu bine
dispus.
Cand mi se intampla ceva rau, pot sa aleg intre a fi o
victima sau pot sa aleg sa invat din ce mi s-a
intamplat. Si eu aleg sa invat.
De fiecare data cand cineva vine la mine sa se
lamenteze pentru ceva, pot sa aleg intre a-i accepta
plangerile sau pot alege sa-l ajut sa vada latura
pozitiva a vietii. Si eu aleg intotdeauna partea buna
a vietii. "Dar asta nu este intotdeauna asa de usor"
i-am spus . "Ba da, zise Robie, intreaga viata este o
problema de optiuni.
Cand indepartezi din viata tot ceea ce nu conteaza cu
adevarat, totul devine o chestiune de optiuni. depinde
de tine sa alegi cum sa reactionezi la diverse
situatii, tu trebuie sa decizi cum sa-i lasi pe altii
sa-ti influenteze atitudinea fata de viata. Tu alegi
sa fii bine sau rau dispus. Pana la sfarsit tu esti
acela care decizi cum sa-ti traiesti viata".
Dupa aceasta discutie am pierdut legatura cu Robie
fiindca mi-am schimbat locul de munca, dar adesea ma
regaseam gandindu-ma la cuvintele lui atunci optam
pentru ceva in viata in loc sa reactionez la
evenimente. Apoi am aflat ca Robie a avut un accident
groaznic la locul de munca, a cazut de la 18 metri
inaltime si dupa o operatie de 8 ore si dupa o
indelungata spitalizare a iesit avand o placa de otel
in spate. M-am dus sa-l vad si l-am intrebat daca se
simte tot atat de bine. "Vrei sa vezi cicatricile
mele? " "Dar cum faci sa ramai pozitiv dupa ce ti s-a
intamplat? "In timp ce cadeam, primul lucru care mi-a
venit in minte a fost fetita mea. Apoi in timp ce
zaceam pe pamant, mi-am zis ca pot sa aleg intre a
muri si a trai. Si am ales sa traiesc" "Dar nu ti-a
fost frica?" "Atunci cand m-au dus la spital si am
vazut expresiile fetelor surorilor si doctorilor, mi-a
fost frica fiindca era de parca se uitau la un om
mort. Apoi un infirmier m-a intrebat daca am alergie
si am raspuns : DA! Toti m-au privit si atunci am
urlat: sunt alergic la gravitatie! Toti au izbucnit
in ras, si eu le-am spus: acum operati-ma ca un om
viu, nu ca pe unul care e deja mort!"
Robie m-a invatat ca in fiecare zi avem posibilitatea de
a alege sa traim o viata deplina. Si este inutil sa
fim mereu ingrijorati pentru maine fiindca fiecare zi
vine cu problemele ei cu care trebuie sa traim, si
maine ne vom gandi la problemele de maine . La urma
urmei, azi este ziua de maine pentru care iti faceai
probleme ieri. "
Acum ai doua optiuni: sa stergi acest document sau
sa-l trimiti celor pe care ii iubesti. Iti spun ce am
ales eu: voi trai din plin fiecare zi, fiecare
rasuflare, si presus de toate, fiecare prietenie.




REMEMBER:
- Rasul profund aduce lacrimi de fericire!
- Daca eu sunt, TU esti, EL este!
- Noi suntem creatorii propriului nostru UNIVERS!
- OMUL devine ceea ce GANDESTE!!
- Soare in suflet si in zambet!
- Bucura-te de viata ta!

Nina

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns briza_marii spune:

Pana acum ceva vreme si eu credeam ca e un mare "bla bla" faza asta cu gandirea pozitiva si ca tu "esti ceea ce gandesti". Dar, am vazut la sora mea cat de adevarata este. Cateva exemple: pt BAC a invatat doar "plumb" zicand ca ei asta ii pica, si asa a fost, la facultate eu invatam aproape tot si mereu imi era teama sa nu imi pice din ce nu am invatat -si asa si era, sora mea invata 3-4 cursuri zicand ca ei de acolo ii da - SI ASA ERA!! Apoi am cunoscut o tipa care imi povestea cum isi dorea ea o anume mobila de bucatarie, pe care o vazuse intr-o revista. A decupat poza, si mereu zicea ca ea asa o sa aibe mobila. Si..s-a mutat cu chirie intr-un apart care avea bucataria mobilata. Ia ghiciti cu ce mobila Si exemplele pot continua.
Acum incerc sa ma "educ" sa gandesc pozitiv, ca se pare ca functioneaza!

briza_marii
poze

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns NinaR spune:

Ai dreptate, asa este. Chestie verificata de n....ori

Nina

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Anina_n spune:

Eu intotdeauna incerc sa vad partea plina a paharului, sa zic asa. Sa ma bucur de ceea ce am si de ceea ce mi se intampla bun in viata, nu sa stau suparata pentru...cele rele.



Nina, mami de www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina" target="_blank"> Nina-Cristina (10.01.2002)
Diabet zaharat la copii, Copii din 2002, Copii capricorn

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simina2005 spune:

ALERGAND PRIN VIATA !

Nu conteaza locul unde esti…ci directia in care te indrepti…idealul pe care doresti sa-l atingi
Toti avem planuri de viitor, planuri de dezvoltare personala ,planuri de afaceri personale, planuri de vacanta…
Peste tot le intalnim si tot timpul ne facem noi si noi planuri.
Acestea incep si se termina uneori cu niste asteptari, care ajung sau nu sa se implineasca., dar asta nu ne opreste sa nu visam , sa nu luptam pentru idealurile noastre.
Este nevoia omului de a anticipa lucrurile si, astfel, de a le controla, cel putin in plan mental. si asta creeaza un sentiment de siguranta.
De fapt, planurile chiar ne permit un control asupra cum evolueaza lucrurile, oferind repere care ne ajuta sa vedem mai clar de unde am pornit, unde am ajuns, pe unde ar trebui sa o luam si cat mai avem de mers.
Sunt ca niste harti pe care ni le facem in drumul nostru prin viata, sunt drumuri pe care le avem in minte si mereu visam sa le parcurgem
Iar cum viata este asa cum ti-o faci, te gandesti cum ai putea sa te apropii cat mai mult de visele tale.
Mereu ne facem planuri.
Dar cel mai trist cred ca este sa nu ai nici un plan. Ceea ce inseamna una din doua: sau ca nu se mai doreste nimic, ca nu mai exista asteptari - sau ca respectiva persoana este atat de dezorientata, incat nu reuseste sa se inteleaga nici pe sine. si de aici porneste totul – din a te valoriza pe sine, tot ce ai facut si tot ce ai putea face.
Insa daca toate planurile s-ar desfasura asa cum ne-am astepta, am pierde pe drum entuziasmul si motivarea inceputului, caci nu ar fi nimic care sa ne provoace in a ne imbunatati performanta, in a ne dezvolta ideile, in a privi dincolo de harta prestabilita in cautarea unor cai mai bune. Curiozitatea ne ajuta sa vedem mai clar realitatea. Ceea ce este important insa este atitudinea cu care o intampinam. Trebuie sa stim mereu sa ne organizam resursele astefel incat sa obtinem rezultatele dorite si asteptate de atata timp.
A reusi inseamna de fapt a face fata cu bine situatiilor, a te adapta eficient schimbarilor, a prelua informatiile de care este nevoie pentru depasirea acelei stari de fapt si a merge mai departe.
Astfel, reusita depinde, in mare, de adaptabilitate, flexibilitate, de increderea in sine si curajul asumarii raspunderii pentru actiuni neprevazute, de inteligenta de care dam dovada in evaluarea riscului si initiativa actiunii.
La inceput de drum…trebuie sa tinem cont de banii si relatiile interpersonale, de oameni pe care ne putem baza…dar pana la urma omul si resursele sale personale reusesc sa duca planul la bun sfarsit
Astfel un tanar aflat la inceput de drum, dornic sa realizeze ceva in viata are mari sanse sa duca la bun sfarsit macar una din ideile pe care mintea sa le creeaza…cu cat mai multe idei cu atat cresc sansele de reusita.
Avansand mereu in cadrul domeniului tau de specializare, cautand sa te faci cunoscut prin organizatii, asociatii, publicatii, cunoscand oameni si gasind informatii pertinente ai toate sansele ca ideea ta sa se transforme intr-un lucru neasteptat de bun, in oportunitati de dezvoltare profesionala, in perspective pentru un viitor plin de realizari.
Doar trecand la actiune vom simti cum avem un control tot mai mare asupra vietii noastre, nu ne vom simti dusi de val, ci mai degraba fiind pe val.
Iar in final…. si totusi, avand atatea planuri, atatea idei, cand lucrurile trebuiesc puse in practica parca ne impiedicam de propriile complexe. Sunt tanar si nu am experienta.. s-ar putea sa nu reusesc…. sau…nu mai sunt tanar si lucrurile nu imi mai par atat de simplu de facut…
Uneori, uitandu-ne la altii cum isi traiesc viata si cum isi construiesc viitorul, uitam sa fim prezenti in prezentul vietii noastre. si regretele cele mai mari sunt legate de lucruri nefacute, planuri nerealizate, temeri nedepasite. Daca avem anumite asteptari atunci trebuie sa ne inarmam cu perseverenta, caci imprevizibilul vietii s-ar putea sa ni le transforme continuu, ceea ce nu este tocmai rau. Asa cum evolueaza orice lucru care vrea sa se mentina in top, e important ca si asteptarile noastre sa evolueze. insa la fel de important e sa constientizam acest lucru, fiind flexibili in atitudini si gandire.
“Invata sa te ajuti singur…nu depune armele nici in fata sortii,caci ceea ce va urma nu mai poate fi trait.Intreprinde lucrurile usoare ca si cand ar fi grele si pe cele grele ca si cand ar fi mai putin grele: unele,pentru ca increderea in noi insine sa nu ne faca usuratici,iar pe celelalte,pentru ca sfiala sa nu ne faca niste descurajati.”(Gracian) Si sa nu uiti ca
“in fata unui om care nu sovaie cand isi urmareste telul,soarta se preda.“(Lermontov)Cred ca nu m-as fi priceput mai bine decat acesti mari oameni,ca sa-ti urez sa ai toata puterea pt.a merge mai departe.
Motto-ul meu in tot ce fac este tot al unui astfel de om: “Imi e destul sa stiu ca pot.“(Puskin)



Va doresc toate cele bune si multa dragoste ...

Jurnalul meu




Simina cu Teo (7.06.2006) ,Diana (30.05.2003) si Andrei (10.04.2001)


Fiecare om pe care l-am iubit si pe care nu mai pot sa il iubesc e pentru mine un pas spre moarte.
Asa ca voi aceia ce stiti ca meritati dragostea mea aveti grija sa nu ma ucideti!!!!


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns claudela spune:

NinaR istorioara chiar poate fi o pilda buna...multumim...
Simina2005, interesante ganduri...relevante cele trei motto-uri...de asemenea, multumim...

http://new.photos.yahoo.com/jidovuclaudia/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns yanna75 spune:

De acord cu voi... si totusi, ce te faci cand totul functioneaza pe dos?!

Sa va explic: atunci cand cred ca totul va merge bine, intr-o oarecare privinta, se intampla invers; apare ceva neprevazut care imi da planurile peste cap. Daca am serioase indoieli asupra realizarii unui obiectiv, oricare ar fi el, acesta (de obicei) se realizeaza... De ce functioneaza asa, n-am inteles niciodata, dar asta e...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Clover spune:

Gandirea pozitiva e o gaselnita americana. Cand suferi e bine sa iti accepti si traiesti suferinta ca sa nu o iei razna.

Eu pledez pentru gandire realista, sa incerci sa vezi fiecare situatie nici mai rau nici mai bine decat este si sa fii pregatit pentru viitor.

Grow where you're planted.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

"gandirea pozitiva" inseamna de fapt sa te fluturi fericit prin viata si sa nu-ti prea pese de nimic cu adevarat.... ca daca iti pasa se cam schimba situatia.
Nu neg faptul ca si asta o abordare, dar nu merge sa iti faci singur setarile asa, e ceva innascut.

Elise & BBLisa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns yanna75 spune:

Am ajuns, de fapt la o concluzie - sper sa nu declansez o polemica pe aceasta tema: Credinta in Dumnezeu e mult mai importanta decit credinta in propria persoana... Apropierea de divinitate reprezinta adevarata "gandire pozitiva". Sau cel putin asa percep eu lucrurile.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Jeff spune:

Cu ceva ani in urma deschideam pe DC un subiect tocmai despre modul in care gandirea pozitiva mi-a influentat si schimbat viata in totalitate.
Este extrem de adevarat ca suntem suma gandurilor noastre si ca aproape tot ce ni se intampla este efectul gandirii noastre, fie ea pozitiva sau negativa.
Nu vreau sa mai intru in detalii, pe scurt gandirea pozitiva a fost cea mai mare revelatie a mea si ii multumesc si acum in gand prietenei mele Ramona care mi-a imprumutat in anul 2 de facultate (cand eram pesimista si neincrezatoare in viata) cartea lui Joseph Murphy - Incredibila putere a subconstientului (sper ca este titlul corect).
Inchei dandu-va cel mai proaspat exemplu de aplicare a tehnicilor citite acolo si insusite temeinic in toti acesti ani:
tatal meu a suferit de curand la Fundeni o operatie extrem de complicata si foarte greu de suportat pentru organismul lui batran.
Cand am aflat verdictul am crezut ca innebunesc. Prietenii mei care l-au ingrijit si mai apoi celalat prieten care l-a operat (Doamne ce noroc am avut cu ei...) mi-au spus in repetate randuri ca este periculos, ca tata are diabet si asta complica lucrurile, ca s-ar putea sa aiba o metastaza si pe ficat si ca in mod sigur dupa operatie trebuie facuta chimioterapie.
Ma gandeam terifiata cum ar putea rezista tata - atat de slabit - la un astfel de tratament.
Am inceput sa intreb la "Clinica virtuala" de cardiologi, de oncologi etc dupa care m-am trezit ca dintr-o transa si am inceput sa gandesc pozitiv in felul pe care l-am invatat, m-am concentrat puternic asupra tatalui meu, si l-am implorat pe Dumnezeu sa faca o minune.
Mama, o femeie fantastica, mi-a spus de la inceput ca tata o sa fie foarte bina, ca nu o sa fie nevoie de chimio si ca totul se va rezolva. A fost cea mai puternica ancora de care aveam nevoie in acele momente.
Rezultatul tuturor gandurilor puternice de sanatate, pace, liniste adresate asupra tatalui meu au fost: operatie reusita, nici o metastaza, recuperare lenta dar fara complicatii, rezultat anatomopatologic bun, astfel incat tatal meu nu va avea nevoie de nici o sedinta de chimio (in conditiile in care toata lumea de la spital imi spunea ca va face chimioterapie 100%).

Nu sunt perfecta, si eu mai am momente de picaj, de pesimism dar ma scutur repede, ma ridic, incep sa gandesc pozitiv, sa-mi imaginez ca totul se va rezolva perfect, ca se va gasi solutia ideala la fiecare problema si ma calmez brusc. Culmea: toate se rezolva ca prin minune !

Sa fiti iubiti !
M

Mergi la inceput