Amanta cuiva, iubita altcuiva :d

Ptr cine nu stie, eu am fost inselata, timp de cateva luni bune...In fine,am aflat, stiu despre ce este vorba, si anume nu o aventura, ci o relatie (atatea luni,e clar). Tipa, amanta, intr-o relatie serioasa si ea. Acum, am aflat si unde il pot gasi pe iubitul ei. Eu as vrea sa ii spun si lui. Nu mi se pare corect din toata treaba asta, noi, familie cu copil, sa iesim atat de sifonati, si ea sa isi vada de treaba ei linistita. Dupa ce pur si simplu m-a desconsiderat total. In al doilea rand, eu cred c-ar trebui si el sa stie ce are l a usa casei. In al treilea, ar fi tare sa vad ce face sotul meu dc e si ea in aceeasi situatie, adica ramasa singura si ea. Voi ce spuneti? Multumesc!

Lorenyy spune:

Alexxia,hai sa ma bag si eu inseama,o femeie care a trecut,exact,prin ceea ce treci tu!!Iti inteleg furia,ai fost tradata si neindreptatita,dar va trebui sa-ti pastrezi calmul,de dragul copilului,nu merita un sufletel nevinovat sa asiste la certurile voastre,si stiu cat de greu iti este sa te abtii.Eu inainte de toate as sta de vorba cu sotul meu,pe un ton calm,i-as pune intrebari,si acum nu te astepta sa recunoasca ceva,probabil din nebuna si inchipuita nu te-ar scoate,cunosc "modelul".Si acum,cu riscul sa fiu judecata de celalalte fete,dar i-ash face o vizita partenerului de viata al "amantei",i-as spune si lui tot ceea ce stiu,dar sa ai toate informatiile necesare,nu te duce doar cu"sa vezi,ca am auzit",informatii certe si tu sa fii destul de clara.Nu face taraboi la usa omului,va crede ca esti o scapata de la nebuni,doar "tine-l la curent" cu programul scumpei lui partenere de viata si"spargatoare de familii".Lasa-i sa-si rezolve ei problemele,rezolvati-le si tu cu sotul tau,daca poti ierta,iarta,daca nu...."casa mea si usa ta".Inca ceva,poate fi si reversul medaliei,dar asuma-ti riscul:Distinsa Doamna sa renunte la actualul,si la fel si sotul tau la tine....Nu te descurajez,dar tine minte si acest aspect!
Hai ca-ti tin pumnii,astept vesti.nu ma lasa cu ochii-n soare pe aici;-))
Apropo,eu am trecut cu vederea de frumoasa lor poveste de iubire,dar nu am uitat si nu am iertat,si sincer,zilnic imi aduc aminte prin ceea ce am trecut si ma apuca dracii...Probabil ca ar trebui sa-i platesc cu aceeasi moneda,ar fi o idee,nu?;-)
Nu ma bagati in seama,era doar un gand;-)
Pupici fetelor....Si nu sariti cu gura pe mine,hai macar o data,nu fi-ti soacre;-)

Aprilie spune:

Alexxia,nu cunosc amanuntele povestii tale dar ,daca tot ai intrebat,ma invrednicesc si eu sa-ti raspund : BINENTELES ca trebuie sa-i spui si iubitului incornorat ! Macar sa stie si el ce trofeu poarta pe cap!

Lorenyy te-a sfatuit f. bine ; inainte sa-l contactezi, pregateste-te f bine (fa-ti "tema").Gindeste-te ce vrei sa-i spui exact, cit si ce fel de amanunte,ce dovezi.Toate astea cu CALM si decenta.

Daca te lasi dusa de "val", te poti pierde in amanunte; de aceea trebuie sa ai un plan ; gindeste-te la ce reactie poate el avea,sa fii pregatita pt orice situatie.

N-am inteles prea bine, tu mai esti cu sotul tau acum sau v-ati despartit ?

Sa nu ai temeri in legatura cu ce se va intimpla ; orice ar fi, faptul ca tu ii vei spune barbatului ei cum sta situatia nu va schimba cursul destinului tau,al viitorulu relatiei tale cu sotul tau : va fi doar un catalizator de reactie (va grabi doar deznodamintul).

Cel mai rau ce se poate intimpla e ca tipul sa nu te creada; in situatia asta se va dovedi un tont iar tu nu mai ai decit sa te retragi discret.

Deci, curaj !

Lorenyy, daca eram in locul tau,mi-ar fi umblat prin cap aceleasi ginduri...fiind si berbeaca ,poate le si puneam deja in aplicare...

ellej spune:

Da, i-as spune. Dar intr-o maniera politicoasa, calm si cu dovezi, daca se poate. Altfel ea il poate imbrobodi sa creada ca esti vreo isterica bolnava de gelozie.

Si Dieu nous a faits a son image, nous le lui avons bien rendu.
If God created us in His image we have certainly returned the compliment.

andrusca13 spune:

alexxia-80 stiu exact prin ce treci. Daca tu crezi ca este bine spune-i daca nu sa nu o faci. De ce? Poate sa iasa rau si anume... el sa o paraseasca iar ea sa-l vrea pe sotul tau si mai mult. Si eu m-am gandit sa-i spun sotului amantei dar mi-e teama de ce s-ar putea intampla, pentru ca stiu ca nu este fericita in acea casnicie si chiar as ajuta-o. Eu las totul in seama lui Dumnezeu, el iarta dar pedepseste intotdeauna. Asa ca ce rost are sa ma umilesc eu...

Contrapunct spune:

Si eu cred ca ar trebui sa ii spui partenerului ei, indiferent daca asta ar insemna ca relatia ei sa ia sfarsit si ea sa ramana disponibila cu totul pentru sotul tau.
Pana la urma, iti este de mare folos sa stii daca sotul tau ramane cu tine doar pentru ca nu poate ramane cu ea sau pentru ca vrea cu adevarat sa ramana cu tine.
Nu cred ca este vorba de vreun fel de umilinta aici, ci doar de a clarifica lucrurile pentru toate partile.

szivarvany spune:

Da, clar as anunta prietenul respectivei.
Ca sa stie toata lumea implicata cam cum stau treburile ...



Daria & GIULIA(2004 08 16) arta la 3,4 ani dans la 3,9 ani 1 2 3

ileanna spune:

Spune-i.
Dar din punctul asta asteapta-te la orice (asta pentru cazul in care tu speri ca initiezi o actiune salvatoare, ex. ea si sotul tau isi dau seama ce mizerie au facut, isi baga mintile in cap, isi pun cenusa in cap si toata lumea traieste fericita pana la adanci batraneti).

Variantele ar fi urmatoarele:
- ea, iubitul ei si sotul tau te vor detesta toti 3 si jocul va continua
- ea se impaca cu iubitul ei, il paraseste pe sotul tau care te va uri
- ea se desparte de iubitul ei si isi oficializeaza relatia cu sotul tau
- si varianta fericita

Incearca sa fii gata pentru oricare dintre ele si ... noi suntem aici ...

37S cu bb Vlad

http://bd.lilypie.com/STIcp2.png

alexxia_80 spune:

In primul rand va multumesc tutror ptr raspunsuri! ma ajuta f mult, ptr ca eu chiar sunt intr-o dilema acum. Ideea este ca relatia lor este certa, eu i-am prins acum cateva luni, practic nu i-am vazut impreuna sau ceva d egenul ptr ca se ascundeau f tare si veneau si plecau pe rand, dar relatia este recunoscuta si de el si de ea.Doar ca nu am practic dovezi f clare. Ideea este ca pana la urma , nu trebuie eu sa ii demonstrez neaparat baiatului ce a fost, macar sa il trag de maneca, dc de crezut nu ma crede. E posibil sa nu creada ptr ca eu am auzit ca ei sunt f apropiati, ea nu merge nicaieri fara el :d (asa crede lumea..si el). In timp ce sotul meu a dat semne (cum fac barbatii in general...), probabil ea, ca femeie, s-a ascuns mai bine. Noi acum suntem despartiti, nu locuim impreuna, am luat in calcul si ipoteza impacarii,dar e f mult de lucuru la asta. ne vedem, plimbam copilul impreuna, dar.....chiar nu stiu ce si cum va fi.
Imi este teama doar sa nu cad in ridicol acum, sa creada vreunul ca ma cobor la mintea lor. Eu nu vreau sa ii spun baiatului astuia ca sa fac scandal, sau chestii de astea. Nu sunt genul. Dar consider ca ar trebui sa stie, nu sa traiasca in minciuna asa. Dv era vb de cateva intalniri,asa, o aventura, nu cred ca ii spuneam. Dar e vorba de cateva luni de relatie. In care astia doi si-au batut joc si ne-au mintit pe noi, prostii de acasa. Acum, nu o fac nici sa ma razbun pe ea(poate intr-o mica masura doar :p , dar chiar am gandul asta in cap.
Iar la treaba cu ea, ramasa singura...m-am gandit. Si ma gandesc ca ar fi un test, e f important de vazut si reactia sotului meu. Adica dc el o sa ma urasca pe mine ca i-am suparat amanta...asta dovedeste ca ii pasa de ea mai mult. Si chiar ar trebui sa vad ce se intampla dc e si ea singura, si il vrea. Nu? Adica acum,na, ca ea e intr-o relatie serioasa, cr si eu c anu se mai vad, mai ales ca ea probabil se asteapta sa afle al ei, poate ii e teama...dar eu zic ca , chiar dc e riscan, merita vazut ce ar face el dc ea e disponibila..Nu? Chiar dc e dureros. Mai bine acum, si asa am trecut si trec prin destule...
Dc mi-e teama...ca nu-l cunosc pe iubtul asteia. Nu vreau sda am eu parte de scandaluri, nici sotul meu...Sper sa nu fie genul :d.
Va pup si va mltumesc inca o data, astept in continuare parerile voastre! Iar ptr cele care sunt in situatia mea...toata parerea de rau, sincer, e groaznic. dar...fruntea sus! eu cred ca toate se intampla cu un scop in viata, trebuie doar sa avem putere sa vedem care este acela:d.

alexxia_80 spune:

Lorenyy, am trecut si prin ce spui tu: ma mintea in fata, ii ceream explcatii si ma facea nebuna, zicea c anu mai sunt intreaga la mine . Acum ma amuza f tare asta. Dara tunci, am hotarat sa nu ii mai cer explicatii ptr orice, si l-am urmarit in draci, cum am putut, Si nu le-a ajutat dzeu, si am afat. Accum nu mai e vb de asta, a recunoscut...ce sa zic. Ar fi fost si culmea. Acum doar nu recunoaste ca s-a implicat, asta e mai greu de demonstrat:).
De discutat am discutat cu el, chiar nu ma asteptam sa discut asa calm. Asta dupa ce l-am dat afara. Acum el zice ca de atunci nu mai au nici o treaba. Lasa ca vdm acum ce treaba au.

Nu sunt f hotarata, si ptr ca eu nu sunt genul de om care sa faca rau. Eu nu pot face rau cuiva, chiar dc as fi indreptatita. De aia imi este cam greu si nu stiu ce decizie sa iau. dar totusi, cand ma gandesc ca ei chiar nu i-a pasat, nu zic ca e ea vinovata, dar stia situatia, se plimbau cu masina familiei, cu scaunelul lui bebe in masina... Iar baiatul ala, saracul, munceste si in ture de noapte, si probabil habar nu are, chiar imi e mila si de el..

Pup la toate!

Lorenyy spune:

Alexxia,hai ca-ti raspund si eu intr-o mare graba,doar ce am ajuns la servici,si sincer,tot timpul m-am gandit la situatia ta,fiind in tren.
Deci,amandoi sunt vinovati in aceeasi masura,ea stia ca el are o familie,exista un copil,de ce D-zeu nu-si gasesc macar un flacau fara obligatii,eu asta nu inteleg,sincer.Pe bune,daca eu,si sa ma ajute D-zeu sa nu ajung intr-o astfel de criza,ar fi sa-mi insel sotul,pai la 31 de ani ai mei draga,mi-as trage un fecior de vreo 20,macar sa ma simt tanara si satisfacuta,nu un barbat insurat,cand il sun si am eu chefurile si fanteziile mele sa fie prezent,nu sa ma ia cu gogosica"ca sa vezi,plange copilu`,descreierata asta de nevasta-mea este in plina criza de isterie",si alte scuze de doo parale,care mi-ar taia tot elanu` si pofta de viata.
Si acum sa trecem la postarea ta dragutza:ma mira faptul ca a recunoscut,stai,ca se complica lucrurile,un barbat cand recunoaste fapta,cred ca sufletul ii este in doua parti,tu si ea,nu este vorba numai de "one night stand",si ma cam pune pe ganduri.Acum parerea mea,fetele isi vor da si ele cu parerea,pune totul cap la cap...
Stii ce as face in locul tau?As merge la usa respectivului,i-as spune tot ceea ce stiu,si as face un deal cu el:'Mai omule,cand iti dispare iubita la cumparaturi,sau zice ca merge la cafea cu prietenele,ia-ti haina pe umar,sufletul si nervii bine pusi,ma suni si mergem in urmarire?" Ce veti pierde?Cateva ore de actiune??
Hai ca revin,vad ce-mi mai trece prin mintea asta bolnava;-)