Daca mor ambii parinti....

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Alex2 spune:

Fomalhauti te inteleg. Si eu imi pun adesea problema asta. Asa ca sunt interesat de raspunsul concret.

Alexandru

Am risipit timpul sau timpul m-a risipit pe mine?Daca am ochii deschisi de ce pasesc in intuneric?M-am contopit cu el si m-am pierdut in abisul gandurilor infinite.Stiu ca nu stiu nimic si nici macar asta nu stiu.Cand voi inceta sa exist am o armata de ingeri in suflet si una de demoni in sange.Si totusi,sunt doar o fiinta asteptand...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by tzitziri

quote:

M-am lungit. Deci, legal, nu poti incredinta un copil cat timp traiesti decat daca il abandonezi sau il dai spre adoptie.

Si, tzitziri, hai sa lasam interpretarile personale la o chestiune care este reglementata de un sistem legal pe care trebuie sa-l respectam toti, indiferent daca ne place sau nu, da?



Lasam,lasam.....asa cum am zis si mai sus sunt dezamagita de faptul ca nu poti decide tu ce e mai bine pentru copilul tau si sa iti iei masurile de prevedere necesare...Deci chiar nu mai are sens sa se ia legatura cu un avocat?Nu exista 'chichite avocatesti' sau alte metode nu de a pacali sistemul (pentru ca in cazul asta nu e vorba de o pacalire), ci de a putea face tu ce consideri ca e mai bine?

Edit si off-topic:Luna, esti avocat? Sunt fana filme cu avocati si beletristica avand acelasi subiect:procese si demonstratii pertinente...eram curioasa doar daca si la noi pot avea procesele 'frumusetea' si cursivitatea pe care o vezi in filme sau o citesti in carti...exceptand prea multele deosebiri intre sistemul juridic romanesc si ...altele.....



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

Pardon, am trimis fara text.

Frumusetea acelor pledoarii se refera la judecata cu jurati. Acolo avocatul (si acuzarea) sustine in fata unor neprofesionisti, alesi din comunitate, pe care trebuie sa-i convinga de vinovatia sau nevinovatia aceluia. De aceea sunt spectaculoase, pentru ca sunt intelese de toata lumea, practic intreaga comunitate se cupleaza, prin acei 12, la caz. Este alta stare, alta constructie a pledoariei.

Aici (si in majoritatea tarilor) este considerat depasit sistemul, se judeca de catre magistrat si numai de catre el, asa ca in sala nu mai are sens sa construiesti minuni de discurs. El devine unul tehnic, cu trimiteri legale clare, pe care doar initiatii le inteleg. Cu cat esti mai scurt, cu atat mai bine, sunt zeci de procese pe zi la acelasi complet, sala e urata, tensionata, cu fete pe care mai bine nu le vezi...
Sigur ca exista "chichite" avocatesti, ca exista sustineri frumoase, dar rare, din motive mai sus aratate. Sigur ca conteaza si maestria avocatului, dar asta nu se prea vede in pledoarie, ci in forta documentelor si a intampinarilor, a temeiurilor legale pe care le invoca. E mult de discutat, e o lume cu care mai bine contactezi numai in filme sau in carti.

Ca sa revenim la poveste (cu asta ma retrag din subiect) o sa-ti dau un singur exemplu care a facut istorie la vremea lui.
Un copil orfan (accident de masina) ajunge la o doamna, prietena cu parintii. Singura bunica, batrana si aproape oarba, nici n-a putut, nici n-a stiut sa ceara copilul.
Intre timp femeia divorteaza, se recasatoreste, si se afla, dupa o vreme, ca barbatul facuse, cu ani in urma, puscarie pentru molestarea unui copil. Nici sotia lui nu stia, el a avut nevoie de cazier, asa a aflat. A renuntat la tutela.

Cu siguranta, mama lui isi dormea somnul de veci linistita, copilul era la cea mai buna prietena...
Dar cine stie ce se putea intampla?
De aia nu poti lasa cui consideri tu, la un moment-dat, copilul. Dupa acest soi de "testament" lucrurile se pot schimba, poate moare si ala, poate se imbolnaveste grav, ce faci? Din acest motiv stabilirea tutelei se face de catre stat, care trebuie sa faca verificari si sa supravegheze respectarea intereselor copilului. Tu, mama sau tata, in buna ta credinta, poate n-ai destule date sau esti subiectiv. Nu conteaza ce vrei tu (nici macar cat traiesti), ci binele copilului. Sigur ca o sa spui ca mama stie cel mai bine, ceea ce poate fi corect pana la un punct. Conditiile se pot schimba intre timp, deci e nevoie de o instanta obiectiva (cat poate fi ea).
Acuma, ideea e ca micutul sa ramana in familie, pentru ca aia ii e cea mai apropiata. Dar cum viata bate filmul...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

Lona,multumesc frumos pentru raspunsul tau..mai m-ai lamurit cum stau lucrurile ....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Va multumesc din suflet tuturor. O voi contacta pe doamna avocat de la eva.ro chiar si fara mari sperante. Sincer, mi se pare groaznic ca parintii unui copil nu pot decide in grija cui ramane copilul lor...Ma tot gandesc la situatia mea. "Soacra vitrega" pare o persoana foarte cumsecade si sunt sigura ca toata lumea ar admira-o pentru devotamentul ei....Am inceput sa bat campii. Ma voi stradui sa nu mor pana cand ajunge major fiul meu cel mare (desi, intre noi fie vorba, asa cum il vad eu deocamdata, nu cred ca va fi cea mai potrivita persoana pentru ingrijirea unor frati mai mici)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Fomalhauti spune:

Lona, te rog eu frumos nu te supara pe subiect. Stiu, tu mi-ai raspuns clar si eu tot insist. Scuze, dar mi-a venit o idee. Ai scris ca exista multe procese intre bunici pentru incredintarea copiilor. Pe durata acestor procese, cu cine stau copiii? Ma gandeam ca fiul meu cel mare nu mai are atat de mult pana la majorat si stiu ca un proces poate dura cativa ani....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by tzitziri

Lona,multumesc frumos pentru raspunsul tau..mai m-ai lamurit cum stau lucrurile ....



Daca esti pasionata de literatura de gen, banuiesc ca ai citi "Cazul Pelican" - John Grisham.
Nu e mare capodopera, se citeste usor, dar lamuritoare in unele privinte.
O pot vira electronic, daca vrei.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tzitziri spune:

quote:
Originally posted by Lona
Daca esti pasionata de literatura de gen, banuiesc ca ai citi "Cazul Pelican" - John Grisham.
Nu e mare capodopera, se citeste usor, dar lamuritoare in unele privinte.
O pot vira electronic, daca vrei.

Mai bine un dusman intelept dacat un prieten neghiob! (proverb indian)



"Cazul Pelican" l-am sarit...in schimb John Grisham l-am comandat online de la Rao (ma saturasem de citit tot in monitor) si l-am 'inghitit' pe nemestecate: Testamentul, Ultimul jurat,Omul care aduce ploaia,Firma,Mostenitorii,Clientul,Maestrul,Partenerul....si intr-adevar, procesul cu jurati face toata 'lectura'.

Sunt citite si recitite....Alti autori de carti de genul mai stii?Eu am nimerit intamplator "Omul care aduce ploaia" si dupa cartea asta am cautat de acelasi autor ce mai era pe aceeasi tema...


EDIT: am gasit "Cazul Pelican" online..ma apuc de lectura!.....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns tinatache spune:

Chestia asta se aplica si daca esti cetatean roman cu domiciliul in strainatate? adica ii trimite inapoi in Ro la bunici?

Cristina
-----------------------------------------------
www.esel-initiative.de

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Lona spune:

quote:
Originally posted by tinatache

Chestia asta se aplica si daca esti cetatean roman cu domiciliul in strainatate? adica ii trimite inapoi in Ro la bunici?

Cristina
-----------------------------------------------
www.esel-initiative.de



Daca minorii sunt cetateni romani, ei vor fi repatriati. Apoi se va stabili tutela, de preferinta sin familia extinsa.

Mergi la inceput