Parinteala nepavloviana(5)

Raspunsuri - Pagina 15

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Maria cartea deocamdata pare sa nu fie pentru copilul tau. Daca el nu are problema asta, nici nu-i cauta vreo rezolvare. Asa ca las-o in biblioteca deocamdata.

Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)


Pai daca am iteles eu bine scria Maria acu citeva pagini ca de fapt problema (frica) e la ea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria_alexia spune:

recitit cu mai multa atentie din urma, de la povestea Ilennei. in mesajul lui rrox vad cheia. reiau primul paragraf, la al doilea vad ca ati rezonat:

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Ileanna ceea ce cred eu ca-ti saboteaza reactiile la crize e frica ta. Copilul are nevoie de tine sa-l securizezi. Calmul tau, capacitatea ta de a contine toate emotiile lui, in special pe cele cu care nu se descurca singur, il securizeaza. Probabil de asta te si loveste, fara sa constientizeze ce are nevoie de la tine.

incerc sa reiau prin prisma experientelor proprii:
cea mai mare greseala pe care cred ca am facut-o a fost sa ma gandesc la fiecare comportament care nu-mi convenea: "daca-i permit asta, unde o sa ajungem?? e urat/rau sa se comporte asa. trebuie sa-l corectez imediat."
pe la 4 ani e o perioada grea - plina epoca oedipiana (poate cineva mai calificat sa dezvolte tema), pe de alta parte e greu cu adaptarea la gradinita... Ei, in momentul in care am inteles ca eu sunt MAMA, unica pentru copil, ca inca sunt centrul universului lui si cel mai important, daca nu unicul, lui punct de sprijin, ca din partea mea nu exista "rasfat", doar sprijin neconditionat, ca de la mine asteapta cea mai mare intelegere, atunci s-a schimbat totul.
Il pune la punct educatoarea, are suparari cu colegii, il chinuie doctora etc., dar pe mine stie ca poate sa se bazeze. In primul rand il inteleg, empatizez cu el, nu-l taxez. Trebuie sa poata avea incredere totala in mine. Nu-l fortez peste curajul sau puterile lui.
Evident ca sunt si momente in care nu ne permitem atata lejeritate. Dar daca in fond el se stie protejat si ai o relatie buna, iti mai poti permite cate o zoreala impotriva vointei printisorului .

Fix ce spunea si dana_vio:
Citat:
citat din mesajul lui dana vio
Trebuie doar sa fii putin mai relaxata.
Stii cum am iesit eu din impasul asta? O perioada i-am facut toate poftele lui ALex, ce si cum si cand voia ea, si am fost surprinsa sa vad ca nu erau exagerate. Apoi, cand eram deja iar prietene am inceput sa-i explic una-alta si a fost mult mai receptiva. Incearca si tu.


Privind tantrumurile: pentru exercitii mama-fiu de recunoscut, privit si inteles furia, recomand inca o data cartea pentru copii a lui Catherine Dolto: http://carteacopiilor.ro/catalog_catherine_dolto_furia.php

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rrox3 spune:

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Maria cartea deocamdata pare sa nu fie pentru copilul tau. Daca el nu are problema asta, nici nu-i cauta vreo rezolvare. Asa ca las-o in biblioteca deocamdata.




Pai daca am iteles eu bine scria Maria acu citeva pagini ca de fapt problema (frica) e la ea.

"Copilului mic, da-i radacini adinci, celui mare, aripi sa zboare" (proverb indian)

Agnes si Alexa (21.06.2009)


Agnes temerea Mariei are cu siguranta alte baze si ma indoiesc ca o va atenua cartea pentru copii a lui Tolle.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria_alexia spune:

sa incerc sa va lamuresc cu cartea : am un copil tare anxios. credeam ca gasesc idei utile aici, dar nu rezonez deloc cu ea. si nici nu e deloc adecvata situatiei (cum spuneam, incepem scoala si nu vreau ca primele lucruri pe care sa le afle sa fie ca pot exista agresiuni pe-acolo. cel putin nu la modul asta, prefer sa duc discutia in alt mod).
asta e, nu e pentru mine/noi si in nici un caz pentru acum.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Citat:
citat din mesajul lui AgnesLuca

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Maria cartea deocamdata pare sa nu fie pentru copilul tau. Daca el nu are problema asta, nici nu-i cauta vreo rezolvare. Asa ca las-o in biblioteca deocamdata.

Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)


Pai daca am iteles eu bine scria Maria acu citeva pagini ca de fapt problema (frica) e la ea.




Agnes temerea Mariei are cu siguranta alte baze si ma indoiesc ca o va atenua cartea pentru copii a lui Tolle.


Roxana, Maria (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)


no, pai asta vroiam sa zic si io !
da asa, in plus, nu-mi prea place ideea ca Maria sa stea cu cartea asta in biblioteca in asteptare, propun sa i-o daruiasca Ilennei

Maria, de ce te gindesti la drobul de sare ? ma gindesc ca pustiul tau, chiar si asa anxios, are precis resursele lui pentru reusita in viata sociala, important e sa credeti amindoi in ele


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Victoria_mami spune:

Citat:
citat din mesajul lui maria_alexia

recitit cu mai multa atentie din urma, de la povestea Ilennei. in mesajul lui rrox vad cheia. reiau primul paragraf, la al doilea vad ca ati rezonat:

Citat:
citat din mesajul lui rrox3

Ileanna ceea ce cred eu ca-ti saboteaza reactiile la crize e frica ta. Copilul are nevoie de tine sa-l securizezi. Calmul tau, capacitatea ta de a contine toate emotiile lui, in special pe cele cu care nu se descurca singur, il securizeaza. Probabil de asta te si loveste, fara sa constientizeze ce are nevoie de la tine.

incerc sa reiau prin prisma experientelor proprii:
cea mai mare greseala pe care cred ca am facut-o a fost sa ma gandesc la fiecare comportament care nu-mi convenea: "daca-i permit asta, unde o sa ajungem?? e urat/rau sa se comporte asa. trebuie sa-l corectez imediat."
pe la 4 ani e o perioada grea - plina epoca oedipiana (poate cineva mai calificat sa dezvolte tema), pe de alta parte e greu cu adaptarea la gradinita... Ei, in momentul in care am inteles ca eu sunt MAMA, unica pentru copil, ca inca sunt centrul universului lui si cel mai important, daca nu unicul, lui punct de sprijin, ca din partea mea nu exista "rasfat", doar sprijin neconditionat, ca de la mine asteapta cea mai mare intelegere, atunci s-a schimbat totul.
Il pune la punct educatoarea, are suparari cu colegii, il chinuie doctora etc., dar pe mine stie ca poate sa se bazeze. In primul rand il inteleg, empatizez cu el, nu-l taxez. Trebuie sa poata avea incredere totala in mine. Nu-l fortez peste curajul sau puterile lui.
Evident ca sunt si momente in care nu ne permitem atata lejeritate. Dar daca in fond el se stie protejat si ai o relatie buna, iti mai poti permite cate o zoreala impotriva vointei printisorului .

Fix ce spunea si dana_vio:
Citat:
citat din mesajul lui dana vio
Trebuie doar sa fii putin mai relaxata.
Stii cum am iesit eu din impasul asta? O perioada i-am facut toate poftele lui ALex, ce si cum si cand voia ea, si am fost surprinsa sa vad ca nu erau exagerate. Apoi, cand eram deja iar prietene am inceput sa-i explic una-alta si a fost mult mai receptiva. Incearca si tu.


Privind tantrumurile: pentru exercitii mama-fiu de recunoscut, privit si inteles furia, recomand inca o data cartea pentru copii a lui Catherine Dolto: http://carteacopiilor.ro/catalog_catherine_dolto_furia.php





Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana vio spune:

Sunt in mare viteza, dar dati-mi voie: cartile de parenting nu sunt ptr copii ci ptr adultii-parintii lor. Da, se poate sa nu rezonezi cu una, dar mai sunt destule. Marturisesc ca am si eu cateva si le-am citit cap-coada doar dupa topicurile Selenei . Si i-am dat si ei un sfat si il reiau acum: cititi cartile astea in primul rand ptr copilul din voi si va veti lamuri anumite chestii, frustari. Poate va veti spune, poate daca mama/tata ar fi facut asa azi eu eram altfel, poate mai bine. Eu asa am facut, desi intr-o vreme mi-am judecat parintii ptr limitele lor, cartile astea m-au ajutat sa fac pace cu mine insami si apoi cu ei si ma ajuta sa o inteleg pe Alexandra. Sotul meu mereu spune ca de ce Alexandra trage mai mult la mine decat la el, desi eu sunt cea cu regulile si el nu. Pai ptr ca eu fac efortul sa o inteleg, sa o apreciez asa cum e ea, nu cum as vrea eu sa fie si desi ma enervez imi trece si asta este. Eu cred ca Alexandra a inteles ca we are this together.
Intr-una din cartile astea se spunea ca e instructiv ptr copil sa vada ca si parintii isi pierd cumpatul si se enerveaza. Cel mai important este sa vada si o reactie potrivita, sa vada felul in care parintele se straduieste sa se calmeze ptr ca asa va face si el/copilul in proxima ocazie. Pa, fug.

Alexandra Maria
14.12.2007

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria_alexia spune:

de acord, cu mentiune ca ultimele 2 carti mentionate - a lui Tolle si a lui C. Dolto - sunt destinate chiar copiilor! carti colorate, cu poveste si imagine, scrise pentru copii, in scop terapeutic .

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns AgnesLuca spune:

Cred ca din "De ce fac copiii crize de furie" se vede inca din titlu ca au si multi parinti cite ceva de invatat .

Poate ca am eu in ultimul timp un pic o tendinta de a ma pune contra, dar nu ma pot abtine sa nu remarc cumva pentru a balansa curentul de pe forum care vorbeste exclusiv de nevoile copilului si disponibilitatea fara granite a parintelui (vezi fraza subliniata de Victoria_mami) ca mie mi-a placut mult din postarea respectiva fraza:

"Dar daca in fond el se stie protejat si ai o relatie buna, iti mai poti permite cate o zoreala impotriva vointei printisorului"

iar din postarea danei-vio:
"Intr-una din cartile astea se spunea ca e instructiv ptr copil sa vada ca si parintii isi pierd cumpatul si se enerveaza. Cel mai important este sa vada si o reactie potrivita, sa vada felul in care parintele se straduieste sa se calmeze ptr ca asa va face si el/copilul in proxima ocazie."

S-aveti un weekend fain impreuna cu copiii vostri !



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana vio spune:

Citat:
citat din mesajul lui maria_alexia

de acord, cu mentiune ca ultimele 2 carti mentionate - a lui Tolle si a lui C. Dolto - sunt destinate chiar copiilor! carti colorate, cu poveste si imagine, scrise pentru copii, in scop terapeutic .


Multumesc, am sa le caut.

Alexandra Maria
14.12.2007

Mergi la inceput