Cum intarc- dezvatz de san- un copil de 1,6 ani?

Dragi mamici, am un baiatele de 1 an si 4 luni, intentionez in urmatoarele luni sa-l intarc, pana acum i-am dat san de cate ori a cerut. nu i-am dat lapte praf sau alt tip de lapte. Noaptea se trezeste de 3-4 ori si ma "cimokae" de multe ori doar k sa se cameze din plans. Problema mea e cum il intarc? cand are chef de tzitzi ma trage de tricou si nu se lasa pana nu o scoate si nu-si satisface setea....
Dati-mi idei!

MadaJianu spune:

Buna,
In primul rand cred ca gasesti mult mai multe raspunsuri daca postezi la subiectul Alaptare. Acolo intra multe fete cunoscatoare care iti pot da un sfat.
In al doilea rand, de ce vrei sa-l intarci?! Nu te mai simti bine sau este doar din cauza trezitului noaptea? Daca iubeste asa mult sanul si ai avut atata rabdare pana acum poate ai mai putea sa continui alaptatul ceva timp. orice zi in plus conteaza pentru imunitatea lui si psihicul lui.
Eu acum un an am intrat tot la fel pe forum sa cer un sfat cum sa-mi intarc fetita (care era ceva mai mare decat al tau) pentru ca ma trezea si de 6 ori pe noapte sa suga si eu mergeam si la serviciu si nu mai puteam. Atunci a intrat o fata (careia o sa-i multumesc din suflet toata viata pentru interventia ei) si mi-a spus foarte simplu: de ce nu renunt la alaptatul de noapte?! Am crezut ca o sa fie imposibil sa ii scot alaptatul de noapte, dar se pare ca nu a fost asa.
Am hotarat intr-o zi ca din noaptea aceea nu ii mai dau san si m-am tinut pe pozitie. Am luat-o sa doarma in pat cu noi ca sa nu se simta parasita. Si cand ne-am culcat, si toata ziua dinainte, i-am explicat cum toata lumea doarme noaptea, cum papusile ei dorm noaptea, pisoii nostri dorm noaptea, cum mami si tati dorm si tzitzi trebuie sa doarma noaptea. Sa nu iti inchipui ca a fost usor. Plangea de fiecare data, dar eu calma o luam in brate o pupam ii explicam si pana la uram in a 5- a noapte a cedat de tot. De atunci o alaptez in continuare fericita si neobosita :).
Cam atat pot eu sa te sfatuiesc.
Tu alegi impreuna cu copilul tau ce trebuie sa faceti.

daniela_b spune:

Liliyana, nu te pot sfatui fiindca mie nu mi-a placut metoda prin care mi-am intarcat copilul si de aceea nici nu vreau sa o recomand dar, uite aici:

http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=162492

un topic unde s-a mai discutat subiectul asta, in sectiunea Alaptare pe care, daca ai rabdare s-o rasfoiesti, o s-o gasesti mai utila pentru ce te intereseaza.

Pastreaza-ti inima calma in timpul actiunii

noce spune:

Frumos raspuns, Mada!
Si eu il alaptez (are un an si zece luni) si imi cere noaptea, dar din ce in ce mai putin si mai rar.
E posibil ca acum sa-ti ceara noaptea din cauza ca-i iese vreun dintisor sau vreo maseluta si asa se calmeaza. Tzitzi e cel mai bun ajutor pana la 2 anisori cand se incheie eruptiile dentare.
In principiu, Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea pana la 2 ani, asa isi formeaza copiii imunitatea. La multi vine un moment cand se lasa singuri.
Oicum laptele de mama e cel mai bun pt copii, nu se compara cu nici un nestle sau alte produse ambalate frumos.

otiliaotilia spune:

Mada,ai putea sa ne dai mai multe detalii despre experienta cu dezvatatul de supt noaptea? Acum cam de cate ori se trezeste pe noapte,daca se mai trezeste? Ii dai altfel de lapte/ ceai noaptea? Am si eu o fetita de 1an si 7 luni si se trezeste noaptea cam din ora in ora pt tatzuca. Si ziua suge destul de mult si din cauza asta nu papa prea bine mancarica. Nu stiu cum sa incep, de unde.Ma gandeam sa o las in timpul zilei ( de la 9:00 la aprox ora 17:00) la mama sau la soacra, sa vedem daca va avea pofta de mancare mai mare decat atunci cand are tatzuca la dispozitie. Mentionez ca nu bea altfel de lapte, doar lapte de vaca cu biscuiti sau paine mai papa din cand in cand. Nu stiu... mi-ar folosi niste sfaturi practice, ca sunt o leguma si in octombrie ma intorc la servici.

MadaJianu spune:

Otilia,
Si eu eram la fel de leguma acum un an si v-am spus ca datorita unei fete de pe forum am hotarat sa nu intrerup alaptatul ci sa renunta doar la masa de noapte.
Fetita mea de cand s-a nascut a sup foarte mult...nu cred ca facea pauze mai mari de 2 ore (chiar si la un an jumatate). Sugea nu doar ca sa manance ci si ca sa se asigure ca e in siguranta. La orice mica chestie era la mine in brate si sugea. Eu insa nu mi-am facut probleme am luat-o ca atare si i-am dat tot timpul cat a vrut chiar si noaptea cand de cele mai multe ori se trezea de cel putin 3-4 ori pe noapte.
Toate au fost bune pana m-am intors la serviciu si dupa 3 luni de program de trezit noaptea sa-i dau sa suga (ajunsesem sa dormim numai cu ea in pat ca sa-mi fie mai usor sa-i dau sa suga) mi-am luat inima in piept si am hotarat sa renunt noaptea. Ideea e ca nu trebuie sa inlocuiesti cu altceva ca altfel se scoala pt apa sau biberon. Trebuie sa renunte de tot. Ce trebuie sa mai fii atenta e ca sa nu fie intr-o perioada in care ii cresc dintii sau e racita. Sa fie perfect sanatoasa ca sa poata coopera. Fetita mea era intr-adevar mai mare decat a ta (2 ani si 7 luni) si ma intelegeam mai usor cu ea. Dar eu zic ca si la un copil de un an si 7 luni poti proceda la fel.
Eu m-am apucat ca toata ziua dinainte sa-i explic cum noaptea tzitzi va dormi ca e foarte obosita si nu mai poate sa se trezeasca noaptea. Am asigurat-o ca va suge cat vrea ea in timpul zilei dar noaptea nu se mai poate pentru ca... si aici i-am spus de cateva zeci de ori povestea cu mami doarme, tati doarme, papusile dorm...si in concluzie si tzitzi va dormi. Ea era foarte receptiva ziua, chiar parea sa inteleaga. Ce cred ca e foarte important e ca m-a vazut ca nu o resping. Am tinut-o tot timpul in brate, i-am dat sa suga cand a vrut ea. Seara i-am dat sa suga inainte de culcare si i-am spus pt ultima data toata povestea. In prima noapte s-a trezit de multe ori si ma cauta (am tinut-o in pat cu noi ca sa nu cumva sa creada ca nu o mai iubesc sau ca o indepartez). Eu ii spuneam calma iar si iar povestea. A plans destul de mult, s-a suparat rau pe mine. Dar am fost f hotarata pt ca mi-am dat seama ca dc nu fac asta o intarc sigur caci nu mai puteam. Urmatoarele trei nopti a facut la fel, dar din ce in ce mai putin. Ziua nu avea nimic si nu era suparata pe mine. Eu am fost extrem de atenta cu ea zilele alea. O tineam mult in brate, o pupam, ma jucam mult cu ea. In a 5-a noapte spre stupoarea mea nu s-a mai trezit decat cateva secunde sa ma caute, eu i-am spus ca doarme tzitzi si s-a culcat la mine in brate la loc.
Din clipa aia nu s-a mai trezit decat accidental noaptea (daca era racita sau avea cosmar). Nu-mi vine sa cred nici azi cat de bine dormim noaptea. Important e sa nu te simta ca o respingi si o sa vezi ca scapati repede de trezit noaptea.

Iar cu mancatul este alta poveste. Eu nu am fost in veci stresata cu manactul ei si nici nu voi fi. Eu consider ca un copil stie mai bine decat un om mare de ce are nevoie. Daca te linisteste sa stii ca a mea pana pe la 2 ani nu manca foarte mult. Chiar extrem de putin la fiecare masa comparativ cu altyi copii. Ciorbele nu ii placeau. Mai mult mancarica si iaurt. manca in schimb multe fructe. Eu m-am hranit tot timpul foarte divers ca laptele sa aiba toate vitaminele. Si sa stii ca intr-adevar a fost si este un copil sanatos, nici grasa, nici slaba, e taman bine.
Nici acum nu insist cu masa, o las cat vrea ea. Mie mi-a intrat in cap faptul ca multi copii au probleme mai tarziu cu masa (mananca ori prea mult ori prea putin) datorita obsesiilor mamelor de-ai indopa cu mancare. Daca iei totul calm o sa vezi ca si copilul va trata masa cu calmitate si natural.
Daca stai cu fetita acasa eu nu te-as sfatui in veci sa o dai la parinti pana la 5. Savureaza orice clipa mai ai de stat cu ea. O sa vezi ca toata viata apoi o sa stati despartite, acum e singura perioada numai a voastra.
Poti sa-i dai mese si mai dese daca vezi ca mananca putin. Asezati-va cu calm la masa (pune mancare si pt tine si pt ea). Incepe tu sa mananci si intreab-o daca vrea si ea. Daca nu vrea mananca doar tu. Daca vrea da-i si ei doar cat vrea. Nu forta niciodata nota caci devine ceva neplacut. Treptat o sa vezi ca o sa fie interesata de mancare si mai ales de ce mananci tu (sa ii dai exact ce mancati si voi). Si cel mai important nu te lua dupa ce spun alte mamici de cat mananca copilul lor sau dupa scheme de mancare. Copilul tau este unic si mananca atat cat are nevoie nici mai mult nici mai putin. Tu doar sa fii sigura ca ii dai de fiecare data ce e mai sanatos (fructe proaspete multe, legume fierte sau proaspete) si pregatestele asa cum stii ca ii plac ei mai mult (mancare sau ciorba).
Daca vrei sa stii mai multe mai intreaba (desi cred ca am scris enorm deja :)).
Cu calm se rezolva toate si copilul va avea o atitudine pozitiva.

Liliyana spune:

Fetelor va multumesc pentru sfaturi, noi inca nu ne intelegem foarte bine pt k baietelul meu are 1,4 ani, dar sper sa incepem incet incet sa renuntam la tzitzi noaptea. Din pacate eu l-am invatat sa doarma cu mine a doua jumatate de noapte si la orice intorsatura o cauta, asa, de complezir k nu suge, doar ma chinuie:D. Oricum ma regasesc in multe exemple date de voi, cu maincatul de exemplu nici noi nu stam bine, mancam doar cand are chef, si in nici un caz inainte de somnicul de la pranz - doarme cam de la 13-13.30 pana pe la 15-15.30, dupa aia pe la 16 poate mananca ceva, toata lumea se uita stramb la mine k il culc nemancat, dar daca ii dau sa manance imi bat joc de mancarica nici macar o linguritza nu ea la pranz...
Speram sa fie bine si sa ne fie copilasii sanatosi, vorba lui Mada, ei stiu mai bine ce si cat papa :-)

Alex@Sara spune:

noi avem 1 an si 10 luni,maine/poimaine si dragostea vietii ei e tzitziiiii,am zis ca o alaptez pana la 2 ani,dar cred ca o sa sarim binisor peste 2 ani.Si noaptea se trezeste si de 4-5 ori,si doar uneori adoarme singura la loc,in rest se dicica in fund si plangeee sau vine la noi in pat daca eu nu sunt langa ea-mai adorm cu ei,si al meu a zis ca a incercat de cateva ori sa ma trezeasca sa merg la locul meu,dar nu a avut pe cine .Asa ca merg cand ma tresesc singura sau dupa ce se trezeste d-soara prima oara si adoarme la loc.Sunt mega obosita,dar zau daca nu-mi vine sa plang ca cat de curand o sa "scap" de un moment atat de frumos .Asta e viata.Deci,o sa aprofundez si eu incet,incet,metodele de intarcare.Multumim tuturor celor care le impartasiti aici,din experienta voastra.
Pupici si numai bine tuturor

Luminita,mami de 3 nazdravani:
tero Stefan-Alexandru 02.09.2005
shoricica Sara-Maria 30.05.2008
trompetzica Daria-Ioana 03 08 2009
Reduceri si noutati...

otiliaotilia spune:

Multumim Madalina pentru ceea ce ne-ai impartasit. Trebuie sa ma pregatesc, eu in primul rand. Cred ca pentru inceput ar fi bine sa incerc sa o adorm seara fara tatzuca, si ziua la fel. Mai apoi, voi vedea cum ma descur sa o adorm cand se trezeste in timpul noptii. Faza nasoala e ce ea nu stie sa adoarma altfel, doar cu tatzuca in gura.De multe ori se intoarce prin somn si incepe sa planga, ca ea stie ca trebuie sa adoarma cu tatza in gura.
Tare mi-as dori sa pot si eu sa vorbesc asa de frumos si de relaxat ca tine despre aceasta experienta... sper ca in curand.
Multumesc inca odata!

paulush spune:

Incerc sa-ti raspund.
Ai primit un raspuns de la Mada, acum un an a trecut prin ceva similar(intrebarea cum sa intarce), cu un copil mai mare cu mai bine de un an decat al tau. Ea vroia sa intarce pe motiv de oboseala nocturna, si aici e topicul la care i-am raspuns http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=153417&whichpage=1.

Nu sunt convinsa ca e acelasi caz la tine, poate ma insel, caci tu nu prea dai detalii despre de ce vrei sa intarci.

In orice caz, strict la intrebarea ta si cu un copil inca atat de mic (vreau sa zic prin asta ca nu prea poti negocia cu el ce si cum, abia incepe sa vorbeasca, a inceput de putine luni sa mearga si trece printr-o epoca destul de tumultuoasa, descopera mersul, cade, se avanta, vrea sa mearga in continuu, viseaza cu mersul, are mici spaime, toate astea = viata emotionala intensa noaptea), cred ca drumul spre intarcarea treptata de care vorbesti tu, intinsa pe cateva luni, cere prezenta celuilalt adult: tatal.

Daca tu vrei sa o dezveti de tzatza in viitorul apropiat (nu se intelege daca doar noaptea sau de tot), solutia e sa il adoarma tatal lui. Caci sincera sa fiu nu cred ca la un an si cateva luni poti discuta noaptea prea multe ca sa justifici interdictia. Am cunoscut un caz in care copilul avea 18 luni si accepta perfect ca atunci cand e luna degeaba cere tzatza, ca o primeste doar cand e soarele pe cer. Poti incerca, peste cateva luni, acum nu cred.

Intre ei doi va invata sa adoarma fara tine. Pe timp de zi eu raman pe ideea lui "nu oferi, nu refuza". Incearca sa distragi atentia prin joc, vei descoperi ca e nevoie de muuuulta energie ca sa compensezi avantajele tzatzei.

Sper sa-ti fie de folos.

asa a fost

mes p’tits riens

Starlet spune:

Eu mi-am alaptat baietelul pana acum 2 saptamani cand a facut 1 an si 10 luni. L-am alaptat mereu la cerere si nici nu a stiut ce-i biberonul.Am decis sa intrerup alaptatul pentru ca m-am reintors la servici.
Totul a decurs brusc. I-am cumparat o cana frumoasa cu cioc , toata decorata cu masinute,i-am umplut-o cu laptic si spre surprinderea mea a acceptat-o.
Seara la culcare mi-am dat pe sani cu lamaie. Cand bebe mi-a cerut, eu i-am spus ca tzizi e bolnava si ca lapticul nu mai este bun. Ca de acum inainte va trebui sa bea din noua lui canitza.
A luat tzizi in guritza si si vai ce strambatura a tras. A mai incercat inca o data. Aceiasi reactie. Dimineata la fel.
Asta a fost tot. Nici nu ma asteptam sa fie atat de usor.
Acum am baiat mare si cuminte!dar.... cel mai greu a fost pentru mine.Atat de trista am fost si atat am plans ca acest episod minunat din viatza noastra sa terminat! Am fost pur si simplu deprimata.