....alte intrebari, alte raspunsuri......
Raspunsuri - Pagina 7
simo_75 spune:
din pacate mentalitatea unor oameni este foarte ingusta.
Eu am fost intrebata ieri de o vecina - 'cat mai sta baiatul la voi'?? O intrebare de-a dreptul uluitoare.........raspunsul meu a fost scurt- 'nu e treaba ta ce se intampla in familia mea', ea continua- nu te supara intrebam si eu asa....'e in acel moment am vazut negru in fata ochilor ,l-am dus pe Alex in casa si m-am intors la ea ,eu fiind mai temperamentala nu am rezistat!Nu va spun ce a urmat cert e ca sunt sigura ca nu va mai deschide gura in viata ei sa spuna ceva...dar asta ca sa vedeti cum este privita adoptia in Romania.Unii au impresia ca ii aducem acasa,ii tinem o vreme si apoi ii ducem inapoi!Eh! ce ne facem cu astfel de oameni???
Aveti cuvantul meu ca ma uluiesc intrebarile astea imbecile.
La inceput le ignoram,dar acum cu puiul meu de mana sa te intrebe tot felul de imbecilitati??
La inceput cand am venit cu el tot asa un vecin 'radar' ma intreba -unde l-ai tinut ascuns?'...evident de fatza cu Alex.....si i-am raspuns 'sub fusta',nu l-ai vazut?'
Poate o sa credeti ca sunt mai vulgara,nu, dar atunci cand e vorba de puiul meu las toata educatia la o parte ca nu rabd sa nu le dau raspunsuri pe masura.
nu prea e legat de subiet ce am scris dar daca s-a adus vorba.....
marumiha spune:
-Simo-nu ai fost deloc vulgara ,anumitor oameni trebuie sa le raspunzi pe masura.Au mintea ingusta si e f.greu sa le schimbi ideile.De multe ori se intimpla sa vezi oameni care la virste destul de avansate nu au invatat nimic de la viata si sa vezi copii care la 4-5 ani sint mai isteti decit ei.Asta e lumea ,trebuie sa ai curaj sa lupti si sa stii sa te aperi ,si de multe ori nu ajunge bunul simt .
Mie mi sa intimplat o singura data pina acum ,tot in RO.cind o tipa pe care o cunosc din copilarie si care in viata ei nu a facut nimic ,obisnuita sa fie intretinuta de cei din fam.,mi a zis asa-da ce te-a apucat ,nu puteai sa-ti maninci banii singura,sa te distrezi dacit sa-i dai la copilul nu se stie cui.Ai facut vreun pacat si vrei sa fii iertata.Mi-a zis totul rizind ,i-am spus ca banii vreau sa-i cheltui impreuna cu altii care nu au avut mai putin noroc decit mine si ca nu am facut nimic ,pacate asa mari cum crede ea.Prea multe cuvinte nici nu stiu daca aveau rost.
Imi pare rau ca ti sa intimplat asa ,mai ales ca e si vecina .
Poze
cons spune:
Cred ca ne-ar trebui un subiect nou: ,,intrebari stupide,,.
La cateva luni ale baietelului, cand toata lumea stia ca am adoptat, o vecina m-a intrebat: ,,Cum ai nascut? Ai patit rau?,,
M-am uitat la ea, evident cu gura cascata, pentru ca eu n-am ascuns nimanui ca mi-am adoptat puiutul, dupa care i-am raspuns:
,,Foarte greu!,,
Anca Wish spune:
Mamicilor, cand am dat cu ochii de titlul acestui subiect, mi s-a facut rau. Nu am citit decat putin si nici nu vreau sa citesc mai mult pentru ca m-as enerva foarte tare. Nu mai bagati in seama toate prostiile.
Consider ca subiecte de genul asta va adanci neincrederea celor care sunt la inceput de drum sau se gandesc sa porneasca pe acest drum (si asa mult ingreunat de legislatie).
Nu ajuta nimanui un subiect ca acesta, nu va suparati pe mine. Nu suntem victime, nu suntem mai mame decat alte mame care-si inteleg menirea pe aceasta lume. Suntem mame si...atat!
Facem lucruri normale, pe care orice mama, care isi iubeste copiii le-ar face.
Suntem singurele mame pentru copiii nostri si nu avem nevoie de confirmari din alta parti.
Cons, fa ceva cu titlul ala, te rog, ca e suparator rau.
LittleAngel spune:
AncaW,ai dreptate,si pe mie m-a deranjat titlul.O persoana care poarta aceleasi gene cu un copil,nu este mama sau tata sau matusa sau altceva..este doar o persoana oarecare care are ceva din codul genetic al copilului.De altfel un copil are ceva si din codul genetic al unei primate,cum avem si noi,si nu vezi pe nimeni spunand 'mama' sau "tata" unei maimute..ma rog..impropriu spus.
Mama sau tata sau matusa sau unchi,sant acele persoane care stabilesc o legatura afectiva cu copilul,acele persoane care daruiesc iubire neconditionata.
Din punctul meu de vedere,un copil nu poate avea nicodata doua mame.Are doar una(care l-a crescut)sau daca nu l-a crescut nimeni,nu are mama deloc.
Iar indivizii care pretind ca nu pot iubi ceva ce nu le apartine(am citit pe undeva pe aici aberatia asta)sant persoane cu un retard spiritual avansat,bonlave de narcisism...din pacate...gen"ma iubesc pe mine de nu mai pot"....
Sa dea Dumnezeu sa mai evolueze intr-o alta viata.Pt binele lor.
diciu spune:
Anca Wish, bine "grait"!
cons spune:
........imediat ce mi-ati cerut-o, am si schimat titlul subiectului......
Astazi am primit o inrebare stupida chiar de la colega mea.
Care?
,,Oare mama lui, s-o gandi la el?,,
LittleAngel spune:
Oamenii astia chiar nu gandesc...
Cat de speciali si diferiti sant cei care adopta,inteleg altfel viata,parca ceilalti sant orbi.
Oricat de greu este,sant fericita ca nu fac parte din tabara cealalta,a celor "in the dark".
ps:CONS,imi pare rau pt intrebarea pe care ai primit-o.stiu ca te-a durut.
sunnyday07 spune:
Cred ca intrebarile dezbatute dispar sau cel putin se imputineaza odata cu trecerea timpului....
Simo, eu i-as fi raspuns ca baiatul mai sta cel putin pana se-nsoara.
Ca sa revin la intrebarea initiala - cred ca fiecare poate avea doar o mama la un moment dat . Fata mea a fost abandonata in maternitate, asa ca prima "mama" i-a fost mama timp de 9 luni, cat a stat la ea in burtica. Apoi o vreme n-a avut mama deloc, apoi a ajuns la asistenta maternala care i-a fost un fel de mama. Asistenta maternala (si familia ei) o iubeste mult si inca de vedem/vorbim din cand in cand. Acum insa eu sunt mama ei si n-am nicio indoiala in asta.
Fata mea e mare (avea 5 ani cand ne-am cunoscut si acum are 7) si stie tot adevarul (asa, ca pentru copii de 7 ani). Asistenta maternala ii spusese ca mama ei a murit si aici a fost un pic dificil sa-i explic ca de fapt nimeni nu stie ce s-a intamplat cu femeia care a nascut-o. Apoi o ruda apropiata de-a noastra a fost insarcinata si a si nascut si ea a vazut exact cu creste burtica in 9 luni, am fost a maternitate si am vazut bebelusul imediat dupa nastere, am citit si enciclopedia despre corpul uman cam in aceeasi perioada si au aparut diverse intrebari legate de burtica in care a stat ea si de nasterea ei. A sta ea si a gandit o vreme apoi intr-o buna zi jucandu-se cu bagheta ei fermecata a venit la mine si mi-a spus "de acum inainte tu esti mama care m-a nascut" (de obicei ma intreba ce vraja vreau sa-mi faca si eu rapundeam invariabil "sa fiu cu 10 ani mai tanara" 
).
Apoi intr-o seara stateam pe canapea, si ea s-a asezat pe burtica mea si a zis "sa zicem ca eu acum ma nasteam" (cand a venit ea la mine inventasem impreuna o poveste, cum s-a nascut ea dintr-un bobocel de floare peste care eu am pus praf de zane si am dat cu bagheta fermecata), si chiar s-a nascut. Ne-am jucat de-a mama si bebelusul o vreme si acum de mult timp n-a mai pus nicio intrebare, cuvantele adoptie, burtica, cine m-a nascut - au disparut.
Cons, sa stii ca intrebarea care ti-a fost pusa tie mi-o pun si eu din cand in cand. Ma uit la minunea mea de fetita si ma intreb uneori daca femeia care i-a dat nastere se intreaba cateodata ce s-a ales de ea, daca-i flamanda si are ce imbraca, daca rade sau plange, daca-i fericita sau nu...
Eu nu prea am avut parte de intrebari incomode/rautacioase, dimpotriva in general am gasit intelegere si dragoste la toti cei din jur, la gradinita, iar acum la scoala.
Am observat insa ca cei din jur nu stiu in ce consta procesul adoptiei, cum functioneaza, ce se intampla de fapt si de asta pun uneori intrebari care pentru noi sunt dureroase. Nu stiu, poate am avut eu noroc sa nu dau peste persoane care nu pot intelege adoptia.
Am si eu un fel de mica amaraciune, extrasul din registrul de nastere (n-a avut certificat de nastere) si acolo peste rubricile mama - liniuta, tata - liniuta cineva a scris mare cu pixul "copil abandonat". Ma doare sufletul de cate ori il vad si ma gandesc ce va simti ea cand va fi suficient de mare sa-l vada.
gilutza spune:
buna sunny
ai o copie dupa certificatul initial de nastere sau originalul?
la mine in momentul incheierii adoptiei mi-a fost retras certificatul original initial. certificatul de acum e cu numele nostru.
parerea mea e sa " pierzi" certificatul scris cu pixul iar mai tarziu daca va vrea sa-l vada poti merge la starea civila si scoti un duplicat care , cred eu , nu va mai avea completarea scrisa de un inconstient.
sa-ti traiasca fetita , sa fie sanatoasa si sa ai parte de toate bucuriile din lume