vorbele unei bunici"iesti tampit la cap"

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Burtocika spune:

Citat:
citat din mesajul lui denizel

Eu nu inteleg cat poate fi de deranjanta o bunica ce vine sa te intrebe daca vrei sa mananci sau te roaga sa ii bagi un numar in memoria telefonului...


Nu intelegi pentru ca probabil (spre norocul tau) nu ai trait zi de zi cu cineva in casa cu care esti complet incompatibil ! Si vorbesc de incompatibilitate clara, nu de lipsa de respect sau de dragoste, desi as zice ca astea stau la baza situatiei ...
Eu zic ca printii tai nu te respecta ca si adult si te privesc in continuare ca pe un copil, incapabil sa ia decizii corecte pentru familia lui. Si asta este frustrant pt ei, sa vada ca au pierdut controlul asupra voastra, de-aici reactiile lor dure. Fabulez si eu, imi dau cu parerea, poate nu are nici o legatura cu situatia voastra, dar mie asa mi s-a parut, judecand si prin prisma experientei personale.

Nodulii tiroidieni nu au nici o legatura cu felul de a fi al unui om, si eu si sotul am avut (si mai avem) probleme cu tiroida, si alti oameni au diverse probleme medicale, unele chiar grave de tot, da asta nu e o scuza pentru un comportament necivilizat. Asta tine de educatie ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mgabi spune:

Neata.
Burtocikaasa este au pierdut controlul.
Ei bine mi-am asteptat copilul la scoala si in drum spre casa am discutat depre cum ar trebui sa se comporte cu bunicii, sa nu fie obraznic, sa nu le mai raspunda etc... Ajunsi acasa unde era doar bunica si fiica mea totul era linistit ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, doar ca ca cea mica mi-a spus ca mama a plans din cauza lui Alex (baitul). Eu m-am luat cu treburile prin casa si seara s-a sfarsit si nici nu stiu cum am adormit. Acum astept sa vedem daca certurile mai continua de aceea nici nu am insistat discutiile cu mama. O las in ale ei.

Sa aveti o zi minunata.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns doradora spune:

nu te supara, dar cred ca dreptatea nu este doar a uneia dintre parti. nici vocabularul bunicii nu este adecvat, dar nici la masa nu se sta cu piciorul pe scaun. poate ca daca isi revizuieste si el un pic comportamentul, nici ea nu ar mai avea atatea motive sa comenteze. si daca isi cere scuze dupa ce ragaie, atunci nu se mai justifica cuvantul ,,porc".

cat ar fi de mama mea, eu tot nu i-as permite cuiva sa i se adreseze copilului meu asa.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mgabi spune:

Buna dimineata.

Ei bine fetelor aseara cand se ajunsese la momentul culminant al cesrturilor dintre doua generatii , bunici si nepoti, si dupa un schimb de replici arzatoare pe parcursul zilei pana sa ajung acasa, am facut consiliu de familie mai putin sotul care era la servici, si in acest fel cele doua parti si-au cerut scuze reciproc si si-au promis ca nu se vor mai insulta. Eu m-am "linistit" cu toate ca nu cred ca va dura mult linistea. Copilul cel mare a promis ca nu va mai vorbi urat, dar in acelasi timp i-am rugat pe bunici nici ei sa nu-i mai provoace la astfel de reactii. Stiti era ceva de genul copilul ii spunea in gluma bunicului ca este ciufulit si bunicul ii raspundea ba tu esti ciufulit. si de aici ...
Sa zicem ca spiritele s-au linitit pentru o perioada.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns roxy spune:

buna, cum mai sunteti, sunt semne de detensionare? Eu cred ca la voi atmosfera este cam incordata si la orice cuvant urmeaza o explozie.Nu e bine deloc daca nu se are in vedere o eventuala mutare atunci parerea mea ca mai mult umor nu ar strica.
De exemplu daca la replici de genu " tampit la cap" s-ar raspunde... poti fi tampit si in alta parte ? atunci s-ar atenua putin situatia, decat sa se raspunde cu o alta rautate.Sunt oameni care pur si simplu nu se pot controla, dar nu e bine sa ii intaratam.
Sper sa ajungeti la o convietuire cel putin armonioasa, pentru ca sunteti si la varsta cand copii sunt mai dificili ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mgabi spune:

Buna.

da Roxy atmosfera s-a mai detensionat, acum copii fiind in vacanta se joaca mult impreuna. Este adevarat ca sun la o varsta ceva mai pretentioasa mai ales cel mare (11 ani) si trebuie sa fii mai "delicat" cu el ca ii sare din te miri ce. Legat de mama dupa discutiile avute se pare ca este ceva mai maleabiala, dar aseara am aflat de la cea mica ca fratele ei a lovit-o pe mama la mana si s-a suparat mama pe el...... Eu sper ca starea de liniste "mocnind" sa persiste mai mult timp si incerc sa le atrag mereu copiilor atentia sa nu fie obraznici cu bunicii (este valabil pentru toti bunicii si cei din partea sotului ca si acolo sar "calul") sa-i respecte, sa le vorbeasca frumos , sa fie cuminti la masa etc.

Va dulce

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns calipso_zeus spune:

Tu ar trebui sa zici multumesc ca ii supravegheaza cineva de al tau.Iti poti inchipui cum e sa-i lasi cu un strain?Credeti ca la gradinita sufla cuiva cineva in bors?Eu cred ca nu prea sunt multi si nu este timp pentru fiecare.Mama ta te ajuta asa cum poate ea.E mama ta.Banuiesc ca si copilul e ca toti copiii..poznas strengar,cu personalitatea aferenta varstei,dublat de mediul de acum..internet calculatoare etc.dDar daca el o refuza pe bunica constant femeia poate se satura..se simte dispretuita.Pe tine te-a crescut totusi bine rau ai avut mancare ,casa,parinti.Nu-ti convine gaseste o persoana straina care sa-i supravegheze,pune camere de supraveghere sa vezi cum se poarta copilul si apoi...iei masuri.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mgabi spune:

calipso zeus eu nu am spus ca, copii sunt atat de linistiti incat nu stiu ce au bunicii cu ei, ba din contra sunt destul de obraznici zic eu si incerc sa-i ghidez cat pot pentru a evita situatiile neplacute. Mai mult sunt convinsa ca un strain s-ar purta poate si mai urat, dar mar este un strain. Nu-mi judec partintii ca fiind "rai", dar am pretentia sa fie un exemplu pozitiv in fata copiilor pentru ei chiar asa se considera.
Eu si sotul meu vrem ca , copii nostri, ca si noi sa aiba "casa, mancare si parinti" nici vorba sa ajunga pe drumuri. Mi se pare o datorie sa-ti cresti copii daca ii faci (mai mult daca ii doresti).
Si noi la randul nostru vom ajunge bunici...


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mocarta spune:

Imi vine sa rad, nu pentru ca ar fi ceva neserios ci pentru ca in general, copii si bunicii intra intr-o vrie de-asta a certii, ca un "program" pe care il au de executat zi de zi. Copii sunt smecheri si inteligenti, stiu deja cum vei reactiona si te executa cu propriile arme! Bunicii sunt obositi, nu mai au rabdare, mai ales ca actuala generatie, nu se compara cu ceea ce au crescut ei. E ca un cerc bine inchis care nu se sparge! Nu m-ar mira ca nepotul sa faca intentionat unele lucruri numai ca s-o enerveze pe bunica, cum nu m-ar mira ca bunica abia sa astepte sa il faca "tampit" pentru ca vrea sa se descarce. Eu as recomanda doar un pic de analiza, adevarul e intodeauna la mijloc.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns maria58 spune:

buna seara!GABI,eu sunt bunica de trei nepoti,si cred ca inteleg ce se intimpla in relatia nepot-bunica,din propria experienta!Nu voi intra in prea multe amanunte,iti voi spune doar ca m-am implicat foarte mult in cresterea nepotului meu care acum are 9 ani(situatia a cerut-o)pina pe la 3ani si jumatate,si eram perceputa de el ca o a doua mami,acum mai are o surioara de trei ani,pe care o iubeste nespus,dar am constat ca este gelos pe ea!Intr-o dimineata a venit la mine si mi-a spus -esti bunica mea ,si numai a mea!L-am imbratisat si i-am spus ca sunt bunica lui,si a surioarei lui si a nepoatei din partea fiului,ca in inima lui buni este un loc mare de iubire unde incape toata lumea ca-i iubesc pe toti trei la fel de mult ,dar sunt nevoita sa ma port diferi cu fiecare pentru ca ei au virste diferite si nu cred ca i-ar place sa ma port cu el ca si cu cea mica de 3 ani,si sunt firi diferite!De atunci cind prind un pic de timp doar eu cu el(sa nu stirnesc alte gelozii)il mai imbratisez cind imi da voie ne mai jucam ,mai vorbeste si obraznic dar isi testeaza limitele si e normal!Ii permit micile lui iesiri,incerc sa nu-l ranesc ,iar atunci cind ceva ma deranjaza ii explic ce si de ce nu-mi place,neuitind niciodata sa-i spun cit de mult il iubesc!Daca mama ta a fost foarte implicata in cresterea fiului tau ,explica-i mamei tale ,ca tot comportamentul lui vine din gelozia ca i s-a luat ceea ce era al lui si spune-i mamei tale sa nu-l raneasca ci sa se indrepte cu multa dragoste si atentie catre el iar atunci cind prinde ocazia sa fie <bunica lui si numai alui!>

Mergi la inceput