I-am spus!

pogonici1977 spune:

rufud..parerea mea..nu cred ac uitat Ioana discutia voastra..nui chiar atat de usor ptr un copil...sasi afle realitatea

dar timpul va trece si vei vedea daca a fost sau nu afectata de povestea ei...

anul 2010 va fi anul meu de reusita.... caci doamne doamne ne va ajuta si vom fi si noi parinti

buflea spune:

Pana la urma povestea ei este una cu happy end, chiar daca s-a ajuns aici putin zbucimat (divortul parintilor adoptivi, adaptarea cu o noua mama ...etc). Acum e tanara si poate nu isi da seama de asta dar sunt convinsa ca pe masura ce se va maturiza, va avea familia ei, problemele ei de cuplu, copiii ei - cred ca va aprecia ceea ce i-a oferit viata. De fapt a avut o copilarie si o adolescenta cu nimic iesita din comun, ceea ce este zic eu remarcabil tinand cont de perspectivele pe care le-a avut la nastere.

Foarte bine ca i-ai spus si foarte rau ca nu ai facut-o mai devreme ... cand mai devreme ? iata ca nu stiu ... chiar, cand este de fapt momentul sa ii spui unui copil ca este adoptat ? ce spun specialistii ?

ellej spune:

Cum sa nu te zdruncine o veste ca asta, eu la 33 de ani si zic ca matura la creieri :), daca mi-ar zice mama azi "esti adoptata" as fi socata, m-as intreba cine imi sunt parintii biologici, de ce nu m-au vrut, mai am frati sau surori pe undeva etc.

Ma bucur a 'digerat' bine noutatea, nu e usor pentru ea si e inca un copil, necopt si impresionabil. Sunt sigura ca mai tarziu va aprecia cu atat mai mult sansa pe care a avut-o.

buflea spune:

Eu nu simt asa ... chiar deloc. Nu m-ar afecta deloc vestea, poate curiozitatea m-ar face sa imi caut parintii naturali, dar nu cred ca as simti mare lucru pentru ei. Sau stiu eu, poate vorbesc asa dar pana nu sunt in situatiee ....

Rufus, cum a trecut Ioana peste divortul vostru ? Si cum s-a manifestat cand a ramas la tine in loc de mama adoptiva ?
Asta mi se pare mai traumatizant decat sa aflii ca esti infiat.

Rufus spune:

Teoretic, Ioana a trecut bine peste divort. Era micuta cand ne-am despartit, nu am fost prea clari cu ea, maica-sa venea cand voia la noi acasa, vacante comune, nu-i lipsea.
Casatoria cu Tora n-a fost asa bine digerata, mi-am dat seama din faptele ei, prea putin cenzurate la 10 ani. Desi de atunci fosta sotie n-a mai avut acces in casa, n-a dat semne ca-i pasa.
In prezent, nu da multi bani pe mama ei adoptiva. Sunt mai multe motive, cel mai valid cred ca este faptul ca nu sunt apropiate, atat din cauza ca nu stau impreuna, cat si pentru ca mama nu poate (stie, vrea) sa o inteleaga. Se multumeste cu intalniri ocazionale, cate un we, rar cate o vacanta, impinsa de mine. Poate e mai comod asa, o adolescenta nu e chiar comoda pentru cineva.
Nu as insista la niciuna din ele, dar psiholoaga la care am fost mi-a explicat ca mama este un concept care exista in capul copilului si care actioneaza chiar si in inconstient. Absenta mamei creaza, uneori, ideea de abandon, indiferent care sunt cauzele absentei. De aceea, eu sunt cel care, uneori, le imping una spre alta, chit ca ma aleg doar cu prostii bagate in capul fetei de catre o femeie care nu accepta nici acum ca nu mai formam un cuplu. Am aflat de curand ca Ioanei i se spune constant despre bataile crunte pe care le manca de la mine, dar de care ea nu-si aminteste...pentru ca nu au existat. Este nedumerita, debusolata, eu sunt un om categoric, exigent, dar nu-mi bat copiii ca un monstru. Si nu intelege de ce eu nu vorbesc decat de lucrurile bune ale mamei ei...niciodata de cele urate. Cred ca denigrarea mea este un alt motiv care o departeaza de mama.
Vad ca, mai nou, pune pret pe familie, se uita la poze si spune "uite ce familie frumoasa suntem, nu?", intotdeauna cerand o confirmare. Pe care i-o dau cu bucurie, de cand ne-am unit destinele cu totii am repetat chestia asta cu familia de 1 milion de ori.

Sunt absolut convins acum ca copilul adoptat trebuie pus la curent, potrivit varstei, cat mai devreme. Nu intelege nimic, dar creste cu un adevar in cap, care nu-l va mai surprinde niciodata. Poate sa fie curios, candva, dar nu debusolat. Eu am evitat, insa e bine de luat in cazul ca un copil mare poate afla intamplator, iar aia e socant de-a dreptul.

RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

kariguld spune:

Rufus, eu ma inclin cu respect in fata ta! pentru familia minunata pe care o ai!
cred ca iubirea aratata si verticalitatea de care dai dovada, sadesc in Ioana siguranta. samanta buna va aduce roade bune, candva. ai sa vezi asta!

---

Bazar general pe DC

*********************


VREAU SA NU MAI FIU DIFERIT! MIHAITA
Speranta si incredere pentru David


_M-am nascut pentru succes!

Alina spune:

Rufus,bravo ca ti-ai luat o piatra de pe inima,e un lucru important!

De ce crezi ca daca-i spuneai mai devreme era mai bine sau cum schimba situatia?
Eu am o fina adoptata tot in perioada aia,in 91.Exact ca la tine:vazut,placut si luat acasa .I-au spus f devreme ca e adoptata,poate prin clasa a 2 sau 3 ,sub presiunea evenimentelor de la scoala,avea colegi care ii ziceau zilnic ca e un copil adoptat (deh,oras mic,parinti destul de cunoscuti si oameni mai mult decit binevoitori ...)si nu au avut incotro,i-au zis iar din momentul acela nu a mai intrebat nimic-nimic,sunt vreo 12 ani de-atunci.
Poate Ioana a avut si ea binevoitori din asta care i-au zis mai demult si de aceeaa a devenit atenta la anumite semne care i-au putut confirma:grupe sangvine,amanunte despre nastere,etc.

Succes Ioanei la scoala si te cred ca esti tare mindru de ea.Si fina mea e studenta bobocica si parintii sunt f bucurosi de realizarile ei.

Rufus spune:

Fetele au explicat pe-aici mecanismul: "tu ai stat la alta mamica in burta, acolo te-a pus Doamne-Doamne, apoi ai venit la mine...urmeaza diverse motive..., pentru ca erai copilul nostru. Nu-i nimic ca ai doua mame, mai bine, chiar, cati copii cunosti tu ca au doua mame?". Pentru copii aproape orice li se explica savant este firesc si asa ramane. Le explica si ei la altii, apoi, cum sta treaba.

Culmea e ca m-am pomenit ca-i explicam Ioanei (cu un soi de disperare stapanita in mine) ce bine e sa ai trei mame, nu-i cool? N-a prea mers.

Multumesc pentru cuvintele voastre si pentru incurajari. Cateodata am nevoie de ele, sunt tare speriat.


RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lorwww.onetruemedia.com/otm_site/view_shared?p=80cd684043d64e6bf268f6&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email br / " target="_blank"> Surpriza 2008

Deus spune:

Rufus, in special la varta Ioanei,cred ca este cinstit sa afle tot adevarul: temerile tale, gandurile tale...sa vada clar ca nici pentru tine nu-i usor, sa inteleaga ca din dragoste ai facut ce ai facut si ca dragostea iti da acuma emotii si ganduri:-) cred ca o ajuta sa vada/sa auda ca indiferent daca esti adult sau adolescent este firesc sa ai intrebari/emotii dar ca dragostea voastra va ajuta sa le rezolvati pe toate pe rand si va tine uniti pe viata.

devii ceea ce practici
www.de-azi.ro
http://oscarfriends.wordpress.com/

"Daca abatoarele ar avea pereti de sticla, am fi cu totii vegetarieni." Linda si Paul McCartney

Mariaa spune:

Rufus ...un milion!

intr-o seara la culcare ii spuneam Alexandrei ca-i multumesc lui Dumnezeu ca ne-a dat-o, la care ea imi raspunde pe un ton tare sfatos si cu mimica de rigoare:
- da,daaa, ca ne-a dat multa iubiiire!!!

m-a impresionat teribil replica ei de copil la 4.8 ani. pana la urma asta ne-a dat tuturor Dumnezeu prin copiii nostri - multa, multa iubire!

sunt sigura ca Ioana punand in balanta multele evenimente din viata ei de pana acum cu asta ramane dupa ce trage linia - cu iubirea multa si neconditionata pe care i-ai dat-o tu, cel constant no matter what, din viata ei de la bun inceput si pana acum
tu de fapt abia de acum ai un copil adoptat si vei trece prin toata adaptarea lui cu noua sa pozitie, origine sau cum mai vrei sa-i spui. cu confirmari cerute in cele mai nebauite momente si situatii dar si cu feed-back-ul pe masura iubirii mari date de voi
pentru ea poate fi coplesitor acum sa constientizeze ce ar fi putut sa nu aiba si ce are, de fapt dar sunt sigura ca veti depasi faza asta cu delicatete, blandete si ..iubire

multa sanatate si putere va dorim si noi


- mami, vrei sa te fac fericire?!