ajutor!

Mindy spune:

copiez parti din articolul de pe acest topic este si pe site-ul Desprecopii(nu ma lasa sa bag linkul) si nu gasesc articolul de pe DC

Depresia la copil si adolescent

Simptome

Depresia in copilarie sau adolescenta se dezvolta treptat sau apare brusc. Copilul poate parea mai degraba irascibil decat trist sau se simte plictisit sau deznadajduit. Anturajul copilului poate observa la copilul cu depresie lentoarea in miscari, insomnia sau agitatia. Copilul poate fi autocritic sau poate avea sentimentul ca cei din jur sunt prea critici fata de el.
Aceste simptome de depresie sunt adesea subtile la inceput. In acest stadiu este dificil de asociat simptomele cu depresia si este greu de crezut ca este vorba de depresie la copil.
Copilul cu depresie poate avea urmatoarele simptome:
- iritabilitate
- temperament violent
- dureri inexplicabile, ca de exemplu dureri de cap sau de stomac
- dificultati in gandire si in luarea deciziilor
- somnolenta sauinsomnie
- modificari ale obiceiurilor alimentare care pot duce la crestere, scadere in greutate sau absenta castigului in greutate, asteptat la copilul in crestere
- scaderea respectului de sine (scaderea increderii in fortele proprii)
- sentimentul de vinovatie sau deznadejde
- oboseala permanenta sau lipsa de energie
- retragere din viata sociala, ca de exemplu lipsa interesului fata de prieteni
- gandul la moarte si ganduri de sinucidere.

Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele de atentie pentru sinucidere se modifica cu varsta. Semnele de atentie pentru sinucidere la copil si adolescent includ preocuparea pentru moarte sau sinucidere sau incetarea recenta a relatiilor de prietenie.
Multi copii cu depresie au simptome de anxietate (neliniste) cum ar fi: ingrijorarea permanenta si nefondata si teama separarii de un parinte. Cateodata aceste simptome apar inainte ca depresia sa fie diagnosticata.
Alte simptome mai putin intalnite pot sa apara la copiii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale (halucinatii auditive) sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie, manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta.
Diferentierea intre diversele dispozitii normale si simptomele depresiei este de multe ori dificila. Sentimentele ocazionale de tristete si irascibilitate sunt normale. Ele permit copilului sa inteleaga mahnirea si sa faca fata obstacolelor din viata. De exemplu, mahnirea adanca (pierderea grea) este un raspuns normal la o pierdere cum ar fi moartea unui membru al familie, a animalului de companie, pierderea unui prieten sau divortul parintilor. Dupa o pierdere grea, copilul poate sa ramana trist pentru o perioada lunga de timp. Cu toate acestea, daca aceste emotii nu dispar dupa o perioada de timp si incep sa interfereze cu viata personala a tanarului, copilul poate dezvolta simptome ale tulburarii de dispozitie cum ar fi depresia sau tulburari distimice (depresie de gravitate medie pe perioada indelungata) care necesita tratament.
Aproximativ 15% dintre copiii si adolescentii diagnosticati cu depresie dezvolta tulburari bipolare (prezenta simptomelor contradictorii: alternanta intre depresie si buna dispozitie exagerata). Copiii sau adolescentii cu tulburari bipolare au manifestari extreme ce alterneaza intre depresie si accese maniacale (copiii sunt plini de energie, agitati sau irascibili). In depresie pot fi intalnite simptome comune si altor afectiuni.
Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.

Consult de specialitate

Trebuie anuntat serviciul de urgenta daca:
- copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar semne ce anunta o tentativa de sinucidere
- copilul aude voci inexistente (halucinatii auditive).
Copilul va fi sfatuit sa anunte serviciul de urgenta daca nu se poate abtine de la automutilare sau ranirea altor persoane.

Expectativa vigilenta

Modul de abordare "astepti si vezi", numit si "expectativa vigilenta", poate fi potrivit daca copilul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie.
Oricum, parintele trebuie sa anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca simptomele interfera cu activitatea zilnica.
Depresia netratata poate duce la sinucidere. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere se modifica cu varsta. Semnele care anunta o tentativa de sinucidere la copil sau adolescent includ preocuparea pentru moarte si sinucidere sau ruperea recenta a unei relatii de prietenie

Investigatii

Medicul sau alt specialist va evalua si diagnostica depresia la copil, chestionandu-l despre istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de alte cauze in afara depresiei. Copilul poate fi supus unui examen fizic general, urmat de efectuarea unor teste de sange pentru a determina daca are boli asociate, precum hipotiroidism (functie tiroidiana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii). Copilul poate fi supus unor teste de evaluare a sanatatii mentale, teste care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si memoria.
Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului, acesta fiind un scurt test screening ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau a altor probleme psihologice ale copilului. De asemenea copilul va da un test scris sau oral pentru diagnosticarea depresiei.
Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea copilului. Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte sau a unei persoane care il cunoaste foarte bine pe copil. Alte informatii importante pot fi obtinute de la profesorii copilului sau de la asitentii sociali.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Crearea unui mediu familial placut este necesara la copilul cu depresie, acesta avand nevoie de sustinere si de intelegere. Iubirea, intelegerea si o comunicare continua sunt unele dintre cele mai importante lucruri care pot fi de ajutor pentru a te descurca cu un copil cu depresie.
In plus, avand o viata familiala buna, participand la intalnirile de consolare (sfatuire), luand medicatia prescrisa de medic, avand obiceiuri de viata bune, aparitia simptomelor depresiei poate fi redusa la un copil.

Incurajarea copilului

Sa faca in mod obisnuit exercitii, ca de exemplu sa innoate, sa se plimbe, sa se joace in fiecare zi.
Sa evite alcoolul si consumul de droguri ilegale, de medicamente care nu sunt prescrise de catre medic, terapii naturiste si medicamente care nu au fost recomandate de medic (deoarece acestea pot interfera cu medicatia folosita pentru a trata depresia).
Sa doarma suficient. In cazul in care copilul are probleme cu somnul (odihna) trebuie:
- sa mearga la culcare la aceiasi ora in fiecare noapte
- sa pastreze linistea si intunericul in dormitor
- sa nu mai faca exercitii dupa orele 17.
Sa manance echilibrat. In cazul in care copilul are un apetit scazut sau diminuat, se recomanda sa manance mai degraba gustari frecvente decat mese copioase.
Sa fie increzator ca va fi bine. Gandirea pozitiva este foarte importanta in tratarea depresiei. Este dificil sa gandesti pozitiv atunci cand esti trist dar e bine sa i se reaminteasca copilului cu depresie ca progresul apare treptat si necesita timp.
In cazul in care apare orice semn de sinucidere (de exemplu un comportament agresiv sau ostil, ganduri excesive despre moarte, sau detasarea de la realitate) trebuie solicitat ajutorul cadrelor medicale, fie cel al medicului care ingrijeste copilul, unui consilier cu experienta, medicului psihiatru sau serviciilor de urgenta. Trebuie sa sunati imediat la 911 daca copilul se afla in pericol.

roxy spune:

buna. Nu stiu daca baiatul a spus ceea ce a spus ca sa impresioneze sau chiar are o problema, dar vad ca se inmultesc cazurile astea , cand copii aleg sa-si puna capat zilelor, considerand asta o rezolvare a problemelor.
Nu cred ca ceea ce voi scrie mai departe e o solutie, dar totusi prea usor sunt lasati sa aleaga calea asta.
Eu as incerca sa-i prezint cat de sumbru poate fi ceea ce il asteapta dupa ce va face acest gest.
Pe langa o mama si un tata in lacrimi si distrusi, sa vada ca nu-l asteapta nici o bucurie dupa...
Bine cei atei imi vor sari in cap, dar decat sa creada copilul ca omorandu-se se duce la bine, mai bine sa stie, ca cei ce se omoara se duc in IAD. Asta prezentat asa cum se stie despre acel loc.Unde numa bine nu ti-ar fi.Nu cred ca ar fi atat de nebun sa mai incerce doar sa vada daca e adevarat.
Si macar pana la o adica va fi descurajat in intentia lui.Si intarita ideea ca prin comunicare cu parintii a orice problema oricat de neinsemnata ar fi ea, se ajunge la rezolvarea ei.
Asta sa fie solutia lui, comunicarea cu parintii, care nu-l vor omori ei daca le va spune ce a facut sau ce are, ci ii vor fi apropae, chiar daca la inceput vor fi suparati si se poate sa il certe, trebuie sa se astepte si la pedeapsa pentru ce a facut, dar apoi, vor rezolva impreuna situatria pentru ca sunt parintii lui, singurii pe lumea asta cei mai aproape.
Sper ca ai inteles ce am vrut sa spun, si nu lasati copii sa creada ca moartea le aduce rezolvarea, ca ei vor incerca , asa cum fug de pedeapsa, dar din pacate cale de intoarcere nu exista , si ei asta nu stiu...

axxa spune:

de ce "animeurile de la tv sunt blocate demult"? de ce nu mai avea voie? de ce sa ii interzici acum si calculatorul? nu aici gasesti rezolvarea, si eu am un baiat de 9 ani, e o varsta mai dificila cred, acum deschid ei ochii asupra lumii, si le trec diverse prin cap...sa incercam sa fim atenti la ei, sa ii intelegem si sa le intelegem nelinistile si ideile. Si sa preintampinam situatiile dificile. Oricum, mi se pare ciudat ca avea deja "interzis demult" la tv...sa nu fie cauza nefericirii chiar constrangerile din familie, nu stiu. Gandeste-te. Si nu astupa o problema ascunzand-o sub o noua pedeapsa, nu vei rezolva nimic.

axxa spune:

acum am citit postarile tale toate. Raspunsul si indemnul meu e: PSIHOLOG. Si fara intarziere. Ce e cu interzisul de a maik discuta cu vecinul, ce-i cu vraistea asta? Am senzatia, si cred ca nu ma insel, ca nu vezi padurea de copaci, nu surprinzi problema adevarata. De asta ma repet: nu esti foarte in tema, adreseaza-te unui specialist, nu trata astfel asemenea lucruri!

mimitete spune:

Si eu as face la fel. Lipsa increderii in sine este o problema serioasa si sta din pacate la baza multor tulburari mult mai serioase.
Pe mine nu m-ar ingrijora atita ce a scris ci mai ales de ce simte el asta. Ca a glumit ca vrea sa moara si a zis asta ca sa impresioneze mai pot sa inteleg dar insista pe faptul ca el e prost, ca nimeni
nu-l place...
Poate statul asa de mult la calculator este datorat si faptului ca nu prea are prieteni apropiati cu care sa se viziteze, joace.
Multa intelepciune.

arminad spune:

Eu indraznesc sa spun ca mersul la psiholog nu e panaceu universal. Inainte de a merge la psiholog un parinte trebuie sa se educe si sa se informeze el insusi.Nu exista nici un psiholog pe lumea asa, fie el si genial, mai in masura decit parintele sa inteleaga ce se intimpla cu un copil.
Eu mi-as lua o vreme notite, la propriu, despre toate aspectele din viata lui. As vorbi cu invatatoarea sa vad daca nu are dificultati scolare la un anumit subiect, daca se joaca in pauza cu colegii si cum se joaca, e acceptat in cercurile de copii, e respins, are prieteni, ce fel..M-as mai uita mai atent ca de obicei la felul in care isi face temele, e dificil pentru el, e frustrat, ii ia mult timp..
As mai studia cum se joaca pe afara cu copiii de la bloc, cum interactioneaza cu familia extinsa, in general tot ce inseamna interactiune sociala.
In nici un caz nu l-as pedepsi cu taiat calculator.Si i-as demonstra cu fapte cu cu vorbe ca e iubit de familie. Asta inseamna a-ti face timp special pentru el, mai mult ca de obicei, sa faceti lucrurile care ii plac LUI in mod special.

Ideea cu iadul, sa ma ierti, mi se pare total nepotrivita. La 9 ani bineinteles ca stie ce e moartea si ca nu e reversibila. Un copil deprimat e mai speriat de viata decit de moarte.Sa descoperi de ce il sperie viata si nu se poate bucura de ea ca orice copil de virsta lui e ideea de baza nu sa il sperii ce rau e sa mori. Sa ii demonstrezi cum am mai zis, cu fapte, ca e iubit mult si neconditionat de familia lui, nu ce nefericiti vor fii parintii lui.

arminad spune:

Da, de acord 100%. Daca ii place sa se joace la calculator poti chiar sa folosesti asta. Cumpara-i un joc, intreaba-l ce ii place sa se joace, arata-ti interesul pentru pasiunile lui. Nu uita ca scrisul pe mess e o forma de interactiune sociala care in etapa asta ii poate face bine.

roxy spune:

stiu ca ideea cu IADUL nu e o solutie, am si scris asta cand am spus, dar parintii degeaba ii vor spune ca-l iubesc daca ii vor taia tv din program, la calculator nu mai are voie, cu vecinul nu, etc.In mintea lui planul daca a incoltit il va urma.De aceea ceva care sa-l opreasca macar pana gasesc parintii o cale sa ajunga la inima lui.Pentru a nu fi prea tarziu pana o gasesc.
De aceea am spus.Iar ideea ca un copil la 9 ani stie ce e moartea, nu sunt asa convinsa.O fi el mare, dar tot copil e, si depinde de cat s-a vorbit despre aceasta tema, daca a avut pe cineva decedat in familie sau nu, asa ca nu as fi asa sigura ca intelege exact ireversibilitatea gestului si nu e o toana de moment.
Iar ideea ca raman parintii distrusi dupa el, trebuie sa o stie, cu toate ca suparat pe ei fiind poate tocmai asta cauta, sa-i pedepseasca si el pe ei cum e si el pedepsit de ei.
E doar o parere si orce ar fi, trebuie sa-i demonstreze copilului ca dragostea pentru el ramane pentru toata viata lui, ca il vor iubi oricum ar fi, dar ca anumite lucuri au si consecinte pe lumea asta, iar daca face ceva bun e bucuros si rasplatit si daca e ceva rau va fi pedepsit , iar parintii asa au gasit de cuviinbta decat sa-l bata mai bine sa-i interzica ceva ce-i place ca sa nu mai faca tocmai pentru a reprimi ce a vrut.
Dar de multe oric oroce face un parinte e gresit interpretat de copil si invers.
Dar el trebuie sa ramana aici, printre noi, tocmai pentru a putea sa ii arate mereu cat il iubesc.

filofteia spune:

A zis ca a glumit, tocmai pentru a se ascunde. Se pare ca nu aveti o cale de comunicare. Interzicerea vorbitului cu vecinul nu este o solutie. El se simte si mai frustrat. Trebuie invatat cum sa reactioneze atunci cand cineva il jigneste, nu sa "fuga" de respectivii...si sinuciderea este tot o "fuga" de greutati. Viata nu este nici pe departe roz si va intalnii mereu oameni de acest gen cu care va fi nevoit sa aiba o relatie, iar el trebuie sa invete sa gestinoze aceste momente.


Eu cred ca in acest caz psihologul trebuie sa intervina si asupra parintelui, sa-l invete cum sa faca, pentru ca din ce a scris tonikana pana acum "interzis calculator, desene, discutii cu vecinul" nu cred ca poate gestiona situatia. Din pacate un psiholog costa si nu stiu daca si-l poate permite.

Tonikana, incearca sa nu mai pui interdictii ci sa faci un program copilului in care sa reduci numarul de ore la calculator, eventual pe cele ramase sa le schimbi in jocuri educative, incearca sa-i cunosti prietenii... la voi vin copii in casa? Mie greu sa cred ca singurul copil din jurul blocului este cel cu care nu se intelege. Nu-i interzice joaca cu acel copil ci doar incearca sa-i faci programul copilului tau astfel incat sa nu se vada prea des.
Si neaparat vorbeste cu invatatoarea... care este relatia copilului cu ea?
Pentru notele nici prea prea nici foarte foarte, cum spui tu...il certi?

Asteptam intrebari.

roxy spune:

nu cumva a vazut la tv cazurile copiilor care parca mai mult ca oricand , in ultima vreme se sinucid din cauza scolii, a notelor rele , de frica parintilor, sau alte motive stupide in aparenta dar pentru ei de netrecut?
Intreb pentru ca si eu sunt socata de numarul din ce in ce mai mare de stiri cu copii care se sinucid, parca a devenit o moda.Orice elev are si note mici, dar de aici pana la a termina socotelile cu viata doar din atat...
Nu-l mai lasa sa vada asa ceva la tv, protejeaza-l atat cat poti de nocivitatea acestor stiri.Si cauta sa ti-l apropii pentru ca sa nu puna inpractica ce a spus...