Parinti adoptivi in asteptare..

Raspunsuri - Pagina 12

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Simo, Maria, va sustinem si va dorim sa va gasiti cat mai repede puiutii!

Eu una va inteleg perfect, imi amintesc exact cum asteptam telefoanele de la DPC cu o veste buna.

Realitatea este ca sistemul este prost construit. Pe ici pe colo sunt oameni inimosi in sistem care vor sa faca ceva, dar sunt mult prea putini pentru ca lucrurile sa se miste asa cum ar trebui.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_75 spune:

Citat:
citat din mesajul lui sunnyday07

Simo, Maria, va sustinem si va dorim sa va gasiti cat mai repede puiutii!

Eu una va inteleg perfect, imi amintesc exact cum asteptam telefoanele de la DPC cu o veste buna.

Realitatea este ca sistemul este prost construit. Pe ici pe colo sunt oameni inimosi in sistem care vor sa faca ceva, dar sunt mult prea putini pentru ca lucrurile sa se miste asa cum ar trebui.





multumesc

Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lilianaFi spune:

Salve...

....e prima oara cind scriu aici(pina acum m-am luptat cu fiv-uri si sarcini pierdute ..)....dar v-am tot citit...
....oricum voiam sa completez mesajul Manuelitei...spunindu-va ca in Italia...daca ai refuzat un copil(bolnav sau mai stiu eu din care alt motiv...etnie,virsta (aici mai va spun ca mai mici de 4 - 5 ani nici nu sint posibilitati...intietate avind adoptia nationala...apoi cea internationala...)...etc...un altul nici nu mai poti avea,chiar daca ei iti spun ca trebuie asteptat....dosarul ramine acelasi...iar tarile unde se pot adopta copii se simt jignite de faptul ca ai refuzat un copil si iti lasa dosarul mereu ultimul..nemaiavind sanse de adoptie...)...ca sa nu mai zic ca o adoptie te duce la aproape 20.000 euro...


Citat:
citat din mesajul lui Manuelita

mi-am adus aminte ca vroiam sa mai zic ceva....varsta deh :)

Citeam anul trecut despre cum se desfasoara adoptiile in Germania. Oamenii aia asteapta in jur de 3 ani pe o lista (asteapta un copil asiatic, negru sau hispanic, nici nu le-ar trece prin cap ca ar putea indrazni sa vrea un copil care sa le semene). Apoi intr-o buna zi primesc un dosarel cu cel mult cateva (in general 1-2) poze, nu neaparat actuale, si cateva informatii medicale si despre familia biologica. In general li se spune ca nu au HIV si hepatita si rar cate ceva despre mama, insa in general nu se stie nimic despre mama intrucat copii sunt parasiti pe strada sau langa biserici (in Ethiopia spre ex e interzis sa-ti abandonezi copilul in spital sau alta institutie, asa ca ii lasa pur si simplu pe strada!! si nimeni nu stie niciodata cine sunt parintii si daca sufera de vreo boala.
Pe baza acestui "dosarel" familiile trebuie sa se hotarasca daca vor sau nu copilul. In aproape toate cazurile familiile accepta copilul, altfel o iau de la coada cu asteptatul...Si zboara in tara unde e copilul pentru a-l lua acasa. In general ii gasesc bolnavi (pneumonii, diaree, paraziti, etc) si ii preiau din orfelinbate si au mici intarzieri de dezvltare.De cele mai multe ori se intorc ei insisi in tara cu diaree si alte proleme, obositi dupa ore si ore de zbor si nesomn cu un copil care nu intelege nimic din limba lor si care plange si vomita in WC-ul avionului. Si in tot acest timp, familiile se simt fericite si norocoase cau au sansa de a creste un pui de om.

Eu una nu sunt in stare de asa ceva, ii felcit si imi scot palaria in fata lor. Daca o sa ajungem sa ne simtim in stare vom incerca sa adoptam un copil din Ethiopia......si atunci Violeta nu va mai fi cea mai neagra pe o raza de cativa km.....:))))

scuzati ca m-am lungit

Manuelita






Gianni...ce mai faci draga mea???....nu am mai reusit sa vorbim....te pup....numai bine!


Numai bine tuturor!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sunnyday07 spune:

Mamicilor, nu mai comparati Romania cu alte tari in ceea ce priveste adoptia, nimic din tot sistemul nu seamana in ro cu Germania sau Italia (poate mai putin traducerea "interesul superior al copilului).

In tarile din vest sunt foarte putini copii abandonati, si eu sincer m-as bucura sa fie la fel in Ro.
Tristetea la noi este ca se taraganeaza cu actele copiilor astfel incat ei ajung sa fie adoptabili la varste mai maricele, apoi intr-un an le expira actele si o luam de la capat cu taraganatul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns asi spune:

Toata lumea incearca sa te(va) sustina.E gresit in ce gandesti pentru ca nu e bine sa vezi numai partea goala a paharului.Ceea ce incercam noi este sa va insuflam optimism si speranta.Daca unii iau mita nu inseamna ca toti iau,daca unii sunt insensibili si nesimtiti asta nu inseamna ca toti sunt asa.
Si da stim prin ce treceti, stim si noi cum e sa vrei si sa nu poti ,dar mai stim ca daca suntem cu nervii la pamant facem greseli si nu ajuta pe nimeni cu nimic asta...dimpotriva.
Stiu prea bine cum era, imi aduc aminte ca vorbeam zilnic 2-3 ore la telefon, stiu ca incercam sa vad in orice vorba o speranta.Eram nerabdatoare dar nu disperata.
Asta incercam sa va spunem nu disperati, va faceti rau si voua si in plus va impiedica sa vedeti cu drag lucrurile.Luati lucrurile cu calm, construiti nu daramati.Sistemul e greu sa-l schimbi, mai bine sa incercam sa il facem sa lucreze pentru noi, nu impotriva noastra.
Trebuie sa lasi ura la o parte .Va face rau si voua si nu rezolvati nimic.Nu e usor , e groaznic de greu dar cu dragoste si inima deschisa se rezolva totul.
Noi suntem alaturi de voi si incercam sa va ajutam cu tot ce se poate.



PS: nu asteptati voi telefoanele,dati-le voi acolo unde ar fi o speranta.Insistenta draguta face uneori minuni.


Ei sunt norocul meu : Razvan si Maria
Cand Dumnezeu iti inchide o usa , intotdeauna iti deschide o fereastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Manuelita spune:

.....si descuiati-va sufletele.....

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_75 spune:

fetelor va multumesc pentru sfaturi si incurajari.
nu sunt disperata, sunt nerabdatoare,ne dorim foarte mult un copilas,ne dorim sa aducem bucurie in ochii unui copilas, ne dorim sa fim parinti.
Sa avem pentru ce lupta in viata asta.
In orice raza de speranta am incercat sa o facem sa devina realitate dar din pacate nu am reusit,inca.
Repet:supararea (a nu se confunda cu ura) vine pe sistemul care ne impiedica sa facem ce ne dorim.Ne impiedica sa facem fericit un copilas.
Poate de aceea nerabdare noastra se confunda cu disperarea.
Sunt o fire mai vulcanica ,sunt foarte luptatoare.Toata viata mea de pana acum am luptat pentru ce mi-am dorit sa realizez.Mi-a fost greu, mi-a fost usor, am reusit.
Sunt sigura ca si venirea unui copilas in caminul nostru va deveni realitate.
manuelita-sufletele noastre sunt descuiate,daca nu erau descuiate nu faceam pasul catre adoptie desi cu niste riscuri asumate puteam sa avem copilul nostru.nu am vrut.vrem sa adoptam!!.
a fii parinte nu inseamna sa ai copilul biologic si atat,voi stiti asta,simtiti asta,cele care deja aveti puiutii acasa,
Insa nu vreau sa iau un copil pentru care simt mila,vreau sa simt ca e al meu din prima!!Sa simt iubire pentru el de cand il vad!
sa simt ca nu am stare pana nu-l vad acasa.
sunt sigura ca asa va fii pana la urma si voi avea rabdare si o sa fructific orice pista pe care o prind.
week-end placut iar fetelor care sunt in aceiasi situatie ca mine va doresc multa rabdare.E tot ce ne trebuie in "criza" asta de copilasi.




Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns sucitul1 spune:

Buna seara
Suntem din arad am inceput de 3 saptamani procesul de adoptie suntem foarte nerabdatori sa ne vedem mica printesa ( am optat pt fetita ) asa o numeste sotul meu pe fetita pe care inca nu o avem . Evaluarile parca nu se mai termina totul merge zicem noi prea incet suntem si noi nerabdatori . ne-am dori ca mica printesa sa intre in sufletele si in casa noastra cat mai repede , dar probabil mai avem mult de asteptat.
multe salutari si ganduri de bine de la arad

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simo_75 spune:

http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/copii-abandonati-in-maternitate/cn/news-20090917-06590260

poate la arad merge mai repede.




Copilul nu datoreaza parintelui viata, ci cresterea! - Nicolae Iorga

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns larissa_79 spune:

Intreb si eu ca am vazut enuntata ideea aici. Un copil "mare" de peste 7 ani ce are? Nu e tot copil? Parca era o iubire fara limite...ar trebui modificat titlul...

Larisa Mamica de Alexia (13 iulie 2006) si aspiranta din nou

http://www.flickr.com/photos/32393475@N00/

Mergi la inceput