Cum ii motivam pe copiii nostri?

amoga spune:

Probabil ca trebuie doar sa-i dai putin spatiu si sa-l lasi sa faca ceea ce stie foarte bine ca vrea. Si-o sa faca. Fara "impins de la spate" (amenintare?), si --as paria-- chiar si fara "tras din fatza" (recompensa?).

Parerea mea e ca problema nu e la copil, ci la tine. Si asta pentru ca desi spui despre baiat ca are niste calitati veritabile (inteligent, stie ce vrea), nu pari sa-i acorzi prea multa incredere (ii controlezi comportamentul prin amenintari si, poate, recompense). Nu ti se pare ca-i un conflict aici?

Invata sa ai incredere in copilul tau, in deciziile pe care le ia, in modul in care-si modeleaza viata. Si-atunci probabil ca n-o sa mai fi in cautarea de motivatii...


A.M.

amoga spune:

Daca secolul vitezei e al XX-lea (dupa cum l-am invatat io la scoala) si vorbim acilea de copiii de 8-9 ani, pai atunci e olecuta pe dos: NU au crescut in secolul vitezei (decit, poate, foarte putin), ci in ceea in ce a urmat dupa el. Da-nteleg ca era doar o formula de stil :-)...

Uite, pentru a se referi la acelasi lucru unii folosesc expresia nativ digital. Mie unu' mi se pare potrivita...





Sa nu se rupa ceva-n ei! :-)

Nu e ca nu se pot concentra mai mult de citeva minute, ci ca au atentia distribuita in mai multe directii simultan (si, la asta, sunt mult mai buni decit noi, nativii "pre-digitali"). Consecinta e ca-s buni la schimbat contextul repede, dar si ca tind sa ramina la un nivel superficial in majoritatea acestora. Au "latime", nu "adincime".

Cit despre profesorii care ar trebui sa stie si sa se adapteze... ohhh well, hai sa zicem doar ca e o speranta pe care eu unu' mi-am pierdut-o demult.




Cereale integrale si banane -- prinzul traditional romanesc. (Parca-mi imaginez razesii lui Stefan cu jebele pline de pufarini si doua banane la cingatoare :-)...). Okay, nu ma pricep in ale artelor culinare, da' la capitolu' asta parca as lasa-o mai domol cu progresele... In fine, de gustibus...




Uau! Sper ca glumesti... Mie o chestie ca asta mi se pare o metoda sigura de a baga copilu' in depresie. Planificare pentru tot timpul cit e treaz? Unde-i spontenaitatea? Creativitatea "de moment"?

O parte din frumusetea copilariei e data tocmai de faptul ca nu trebuie sa-ti bati capul cu nu stiu cite planuri si responsabilitati. Cel putin asa era pe vremea me'...


A.M.

Mindy spune:

sau pe Avram Iancu facandu-si un milk shake la mic dejun... baut cu paiul :)

Foarte de acord cu creativitatea si spontaneitatea dar daca baietelul nu are nici o vlaga, nici o tragere de nimic decat spre computer sau Tv?
Mie mi-ar fi placut sa ma incurajeze cineva sa ma ghidez dupa un plan sa imi tin un calendar.. pt ca si acum urasc planurile, prea le las toate in voia sortii si apoi ma agit ca pepsi in ultimul moment :)
Aveam un sef care ma intreba la fiecare inceput de saptamina "ce ti-ai propus sa faci pe saptamina asta?' si imi venea sa nici nu merg luni la lucru ca sa nu il mai aud :).

filofteia spune:

Mindy mai este cel de-al doilea post al lui Miki

din care reiese ca este un copil destul de aglomerat...

Sfatul meu cu ghizdanul...ii uiti o data caietul de romana, apoi pe cel de mate...sa vezi cum devine mult mai interesat sa-si faca singur ghizdanul, ca sa nu mai uite una alta.

rrox3 spune:

Miki Si eu zic tot ca Amoga, problema e la tine. nu la baiatul tau. Si zic din proprie experienta.
Sa-ti povestesc cum a evoluat atitudinea fiica-mii (cea mare, fireste) fata de teme si facutul ghiozdanului. Clasa I: mama face ghiozdanul, Mariuca plictisita, total neinteresata de asta. Temele se fac doar sub supraveghere si fara nici o tragere de inima. Le amana cat putea. Clasa a II-a: mama incepe sa se agite, copilul ar trebui sa-si faca singura ghiozdanul si temele, ar trebui sa fie mai responsabil Fireste, mama continua sa verifice si corecteze temele - Mariuca le face fara tragere de inima, doar partial si lungeste corectura pana cedeaza nervii mamei Ghiozdanul sfarseste prin a fi facut tot de mama - ca de', trebe sa aiba copilul iresponsabil tot ce-i trebuie la scoala. Clasa a III-a: mama deja e exasperata! Fir'ar sa fie de copil nemotivat!! Cum sa-l motivez oare?! Da-i si citeste, informeaza-te. Copilul este extrem de inteligent, se plictiseste la scoala, nu e interesat de teme. Ce-i de facut?!
Acum e clasa a IV-a si isi face singura temele, fara sa ii spuna nimeni. Nu le intarzie, si le programeaza OK intotdeauna. Isi face si ghiozdanul, tot singura, din proprie initiativa. Nici nu stiu cand se intampla toate astea. Ba face si tot soiul de chestii in plus. Nu teme simple, fata are personalitate si e, cum am mai spus, foarte inteligenta. Asa ca ea compune probleme, ea le rezolva, scrie poezii si povesti, face reviste unicat pentru diferite segmente de varsta, inclusiv pentru surioara ei Si multe altele.
Cum s-a intamplat transformarea? Foarte simplu: am lasat copilul in pace! N-am mai barait-o la cap ce sa faca si ce sa dreaga, cand sa faca si cum sa faca. N-am mai verificat-o! I-am aratat incredere. Si, dupa un timp, a raspuns exact cum imi doream.
Un copil inteligent se automotiveaza intern. Tu nu poti face decat sa-l stanjenesti in automotivarea lui. Acorda-i incredere. Nu-i mai face tu planul si nu il pune nici pe el sa faca planuri. Lasa-i initiativa. Spune-i ca sunt treburile lui si il privesc. Si tu ai incredere ca se va descurca foarte bine si esti acolo, disponibila sa-l ajuti cand va simti nevoia. Asta e tot. Atat de simplu, si totusi atat de complicat de aplicat de catre un parinte care vrea sa controleze totul - desigur pentru binele copilului
Succes!

Roxana, Mariuca (n. 1 iulie 1999) si Ioana (n. 23 martie 2005)

Miki8 spune:

Am citit cu interes tot.Multumesc pt toate parerile.Din al doilea post al meu s-a inteles ca are un program aglomerat. Poate asa este, desi unele activitati erau trecute cu sau si asa citite la rind, sperie. Am optat, sa zic asa, pt acest program, atunci cind m-am speriat dupa ce am procedat asa cum ziceti voi, sa las copilul sa fie liber si doar sa-l ghidez.Dar copilul dorea si doreste doar calculator si TV. Mie personal nu mi se pare ok. Ne-am consultat cind am optat pt alternative. Pe locul intii au ramas tot preferatele lui. Daca ramine singur acasa nu face altceva.Din acest motiv, evitam aceasta situatie. La scoala e aparent aerian, retine tot ce cere doamna nu uita ce teme are, etc, dar la ora nu e atent, vorbeste cu colegul, motiv pt care acum sta singur,face pe dos decit trebuie, de multe ori, la test uita sa faca ultimul punct, mereu se grabeste si are aerul ca ar dori sa tina totul o secunda,etc. Dimineata mi-a spus a o suta oara ca uraste scoala si se misca... Eu incerc sa fiu calma, sa am rabdare, ii spun ca desi nici eu nu am chef in unele zile, totusi merg la serviciu si chestii din astea. Dar, recunosc, ma sperie putin.....
Dar copii vostri ce program zilnic au?

Pe curind,
MIKI

danamiha spune:

Miki, eu am un baietel care luna viitoare va implini 8 ani, e in clasa I. Si-a dorit mult sa mearga de la 6 ani la scoala, dar nu l-am lasat, cred ca am vrut inca un an mai lejer si el sa fie mai matur.
Sfaturi nu stiu sa iti dau, iti spun doar cum e programul fiului meu, cam ceea ce face el. Ii place mult sa se joace la calculator si are voie o jumatate de ora pe zi in conditiile in care isi face temele, l-am obisnuit sa si le faca singur, face lego, e pasiunea lui, exerseaza zilnic la pian cel mult o ora, in vacanta mai mult, tenis de doua ori pe saptamana, are un program organizat si are si timp de joaca sau in care doar sa stea si sa faca ce vrea el. Dar, daca ar fi sa las dupa el ar privi doar desene (pt a evita tentatia nu avem cablu) doar filme pe dvd si s-ar juca la calculator ceea ce mi se pare atat de daunator. El a avut de mic program organizat si ni se pare totul normal.
Si el imi spune uneori ca nu ii place sa faca temele, iar eu ii raspund ca nu imi place sa gatesc si multe alte lucruri si totusi le fac. Cred ca putem avea un proram si sa ne tinem de el pt ca eu lucrez de acasa si suntem mult timp impreuna ceea ce este minunat. Programul e cam asa, merege singur la scoala, vine pe la 12 si 10 minute, trece la masa, se joaca o jumatate de ora, ce vrea el, luam toti trei pranzul si trece la teme, dupa teme se joaca putin, facem dictare, se descurca foarte bine la scoala, trece la pian/flaut dupa care calculator, citim povesti si daca mai are timp un desen, dus. La 20:30 trece in pat la culcare, dimineata la 7:10 se trezeste singur, suna ceasul, dupa care el ma trezeste si pe mine Sambata mergem la munte acum la schi, vara la plimbare, in parc, la bunici, ii place mult afara, invitam prieteni la el si el este invitat la ei, duminica mergem la biserica, el e in grupa pt varsta lui, nu are cum sa se plictiseasca, programul este adaptat varstei. Cred ca am scris cam imprastiat, avem ceva musafiri la noi.
Iti doresc multa putere, rabdare si mult calm, sunt sigura ca ai un copil minunat. De cand era la gradinita ii spuneam mereu ca scoala este voia lui Dumnezeu pentru viata lui si ca e un lucru minunat, pot sa spun ca merge cu multa placere la scoala, pian face de un an si faptul ca are de repetat, vine profesorul saptamanal, toate astea pot sa spun ca l-au facut sa fie mai disciplinat, are responsabilitati, nu il fortam sa faca ce nu vrea, ma refer la sport, muzica. Cand face cate o boacana si i se taie calculatorul pt o zi/o saptamana, in aceasta perioada ii place sa-i citesc mult, dovada ca perioada fara calculator e atat de benefica.

Vic spune:

Pustiul meu de 8 ani incepe curand in clasa a 3-a. Nu pot sa dau cine stie ce sfaturi despre facut teme si ghiozdan, caci la noi scoala e lejera din punctul asta de vedere. Adica penarul, cartile si caietele stau la scoala, acasa aducand doar ce are ca tema pentru saptamana respectiva. Tema vine luni si trebuie dusa inapoi cel mai tarziu vineri, dar daca e gata poate sa o duca si joi. Mihai are de multe ori tendinta sa lucreze imediat, lunea, tema la mate, chiar si ceva in plus daca are de unde. La scris e mai putin entuziast si de multe ori ajunge sa isi termine tema "pe ultima 100 de metri". In ghiozdan trebuie sa-si puna doar mancarea (gustarea pentru ora 11 si pranzul pentru ora 1), iar astea de regula le pregatesc eu dimineata.
In schimb, pentru ca si el are aceeasi tendinta de apetrece timpul la calculator/TV/nintendo, si stie ca noi ii dam voie la astea timp limitat, mai vine uneori la mine si ma intreaba "mami, ce pot sa fac acum?" si eu ii dau sugestii gen: vezi ce poti sa faci cu jucariile alea de se unmplu de praf pe raft la tine in camera, poti sa citesti, poti sa mai faci din cartea aia cu holiday learning. Mai nou il trimit cu fratele mai mare in parc la joaca si le zic ca nu accept sa stea mai putin de jumatate de ora, preferabil sa treaca de o ora de joaca - de multe ori se opresc la spatiile de joaca din curtea scolii, ca-i mai aproape de casa.

simali spune:

Mie mi se pare foarte clar: copilul uraste scoala si de aceea uraste tot ceea ce este legat de ea. Nu este iresponsabil, nu este aiurit. Uraste scoala si basta. Cum a ajuns aici? De ce scoala a ajuns pentru el asa o corvoada... Poate ca raspunsul este chiar la scoala sau la atitudinea voastra, a parintilor fata de scoala lui (voi ati parut mereu mai interesati de scoala lui decat el insusi, poate uneori cand a vrut sa va comunice unele frustrari legate de invatatoare/teme/domenii de studiu nu l-ati lasat sa-si verse oful, etc.).

Am citit o carte foarte faina numaita "Comunicarea eficienta cu copiii" si era acolo o idee interesanta. Cand copilul vine la tine si-ti spune "urasc scoala" tu trebuie sa te abti sa-i bagatelizezi sentimentul acesta cu fraze gen "Vaai, cum poti sa spui asa ceva". El chiar are un motiv in momentul acela sa urasca scoala. Si daca motivul lui este intemeiat tu TREBUIE sa-i dai dreptate. Poti sa crezi ca nu rezolvi mare lucru dandu-i dreptate, dar el simte ca macar acasa are un aliat, ca cineva il intelege si se poate ridica si merge mai departe in lupa lui cu sistemul.

Baiatul verisoarei mele a venit la ea si i-a spus: "Invatatoarul mi-a spus ca sunt idiot. Are dreptul sa-mi spuna asa ceva?" Iar verisoara mea (care-l stie mare nazdravan) raspunde "Depinde ce-ai facut de ti-a zis una ca asta". Iar copilul insista si ea insista si ma rog, pana la urma copilul pleaca nedumerit. Eu i-as fi spus "Nu, nu are dreptul. Invatatorul a gresit". Dandu-i dreptate, macar tu, nu obti un invatator mai bun, dar obti, pe termen lung, un copil care, bazat pe valorile clare si corecte ale familiei lui este mai capabil sa lupte cu lumea rea si stramba in care traieste.

In timp copilul acumuleaza frustrari. Azi sunt prea multe teme, maine invatatoarea a tipat, poimaine nu a inteles si ea n-a mai vrut sa explice. Apoi intr-o buna zi se trezeste cu "urasc scoala". Asa, in general. Ajuta-l sa identifice clar ce nu-i convine si sa-si exprime frustrarile fata de aceste situatii particulare. Nu te supara pe el. Da-i voie sa fie frustrat. E dreptul lui. Eu de aici as incepe cand as hotara sa responsabilizez copilul fata de scoala.

In rest... baiatul meu e in clasa I-a si astazi de dimineata pleca fara ghiozdan. I-am amintit de el pentru ca vreau sa-i dau o perioada de acomodare in clasa I-a. Dar daca nu-si revine il voi lasa sa plece fara el. Sa vedem ce face... Ei tind sa se bazeze pe noi ca avem grija de toate nimicurile si se relaxeaza. E responsabilitatea noastra sa facem la un moment dat un pas inapoi. De preferat inainte sa se insoare.


alice

filofteia spune:

Cred ca o sa se descurce.
Adi nu s-a dus fara ghizdan, dar mai tot timpul fara ce-i trebuie la abilitati practice si eu prima data am spus ca "ce-o sa faca?"...a luat de la altii...
Ultima data a uitat caietul de clasa la romana, asa ca a scris pe cel de teme in clasa , iar tema de a doua zi in continuare desigur.