M-am hotarat sa va povestesc despre : Viata mea

Uffff…. Greu. Sa incep. Acum 4 ani am cunoscut pe net un baiat…. Era mai mare ca min cu 1 an 1 luna si 1 zi, este primul lucru pe care l-am remarcat la el si mi-am zis ca el este jumatatea mea, dupa un an ne-am casatorit, dupa 10 luni s-a nascut “boscuta” mea mica si dulce, pe 7 iulie 2008 fiul meu impreuna cu mama mea au plecat in Italia la sora mamei in vacanta, aici a inceput cosmarul meu. Pentru inceput nu se mai ducea la munca(are o firma de constructii), cand veneam acasa de la servici(eu am continuat sa muncesc si nu am vrut sa-mi parasesc sub nici o forma serviciul pe care il am de 13 ani) il gaseam la calculator fumand si .. bere, bere multa bere. Am incercat sa vorbesc cu el, am incercat sa o rog pe mama lui sa vina sa vada ce e cu el, am incercat sa merg cu el la psiholog, am incercat sa o rog pe sora lui sa vorbeasca cu el… am incercat tot, timp de 2 luni viata mea a fost un cosmar, am aflat ca de fapt tigarile lui contineau altceva decat tutul de aici iesirile lui nervoase si isterice….. in 2 luni am aflat ce inseamna bataie, data afara din propria casa, avort si urmarea divort. In 4 ani daca eu gateam el spala vasele, daca eu spalam pe jos el spala geamurile… a fost sotul ideal pana la sfarsitul lunii iulie cand viata mea s-a transformat in cosmar. Fiul si mama mea s-au intors pe 27 august acasa si socul a fost puternic pentru amandoi, mama e bulversata si nu-I vine sa creada, fiul meu plange si intreaba unde e tata, deoarece de pe 17 august nu l-am mai vazut si nici auzin, nu stiu nimic despre el, doar facturile pe care trebuie sa le platesc imi mai amintesc de el… am o suma imensa de returnat la banca, deoarece el nu platea impozit evident creditele sunt pe numele meu…. Viata mea … Fiul meu este ratiunea mea de a trai, nu sufar dupa el nu mai simt nimic nici lacrimi nu am, dar sufar cand imi aud baietelul intrebandu-ma “unde e tata ?” “vreau la tata” “cand vine tata”….

Mamica de print Raul Mihail

Lorenyy spune:

Trist si dureros Alexadra,socant si amagitor in acelasi timp.Ai avut un barbat exemplu dupa cate ne scrii,ai incercat sa discuti cu el,si asta ne-ai amintit,cred ca trece printr-o faza destul de dificila,probabil afacerile nu mai merg asa cum se astepta,probabil oboseala se simte sau pur si simplu i s-a "luat" de viata de om insurat,de responsabilitati,ii este dor de anii burlaciei sau "iarba" i-a luat mintile. Nu stiu cum te-as putea ajuta,dar parerea mea este sa ai multa rabdare,in primul rand revenirea lui acasa,copilului ii vei spune ca tatii este plecat cu afaceri,cand va revenii v-a trebui sa discuti foarte serios cu el,este pacat sa calce in picioare doua suflete,doar ca el pur si simplu se nu mai are chef de viata,sau ma rog ce!Nu excludem posibilitatea ca sa existe si a treia persoana,numai de la el??!! vei putea afla adevarul.
Te sarut,si nu uita totusi,ca viata merge inainte,in unul sau in doi,nu??!

nicoll_mada spune:

Buna Alexandra.Situatiile noastre nu seamana decat la partea in care copii intreaba de tatal lor.Eu am avut norocul sa-i spun ca e plecat la bunicul care e bolnav si de care trebuie sa aiba grija.Apoi a plecat in strainatate si am preferat sa-i spun adevarul.Cred ca si tu ai putea sa-i spui ca e plecat undeva.In ceea ce priveste relatia voastra nu stiu ce sa zic,prea s-a schimbat brusc.Iti doresc multa bafta si sa reusesti in ceea ce ti-ai propus!

nicoll_mada Codruta Andreea ( 29.07.2005 ) si Alexandra Stefania ( 12.07.2007 }
http://community.webshots.com/user/nicoll_mada
MMN

alexadra spune:

Lorenyy, multumesc mult, mi-am povestit viata(ultimii 4 ani) ca sa ma pot descarca un pic, am rezumat de fapt, lucrurile sunt muuuuult mai complicate. Eu nu il mai pot primi in casa pentru simplu fapt ca m-a calcat efectiv in picioare, nici pentru baietelul nostru nu il mai pot primi pentru ca nu am incredere ca nu va mai pleca si atunci Raul va suferi si mai mult. El cand a plecat a luat doar ce a putut vinde(electronice 2 laptop-uri, 2 mobile, aparatul de fotografiat, un gps) a lasat haine, a lasat incaltaminte, acte, a luat doar pasaportul. In schimb eu am ramas cu o rata care este de doua ori venitul meu, un copil de 2 ani si 3 luni, eram gravida cu al-II-lea copil, sediul firmei este la mine acasa si non-stop primesc citatii si vine politia la usa sa dau declaratii sau il cauta diversii.... Eu nu ma pot impaca cu un asemenea om, de fapt nu ca nu pot NU VREAU ! Eu m-am angajat la 18 ani, si de atunci lucrez la aceeasi firma pana azi, la 18 ani am cumparat apartamentul in care locuiam cu parintii, de la stat si l-am platit lunar, la 23 de ani mi-am cumparat masina, am avut intotdeauna tot ce mi-am dorit si am muncit mult pentru ce aveam acum 4 ani cand l-am cunoscut, dar se pare ca "mi-a luat mintile" am avut incredere intr-un om care m-a adus in stadiul de ami vinde aurul(aveam 90 grame de aur pe care mi-l cumparasem in rate de la o fata care vine la servici de multi ani si am tot cumparat de la ea un lant, o bratara si s-au strans) ca sa pot plati din datorii, sa nu platesc intretinerea cate doua luni, sa-mi dea mama bani de mancare si lapte la copil, sa-mi plateasca fratele meu o parte din datoriile lunare.... pentru UMILINTA pe care eu o suport acum, acest "OM" nu va mai sta niciodata alaturi de mine sau de baietelul MEU !

Mamica de print Raul Mihail

alexadra spune:

nicoll_mada, asta i-am spus si eu ca e plecat la servici departe si vine cand se face el mare, si el ma intreaba "nu sunt male ?" eu "ba da, dar cand mergi la scoala atunce esti mare mare" si el imi spune "merg la gladi"... si tot asa in fiecare zi, noaptea se trezeste plangand si imi spune "vleau la tati" , "hai la tati" ... si tot asa zi si noapte. Imi vine sa urlu, daca l-as mai vedea vreodata l-as taia incet incet cu lama si as pune sare pe rani, sa sufere cat a suferit baiatul meu si cat plange dupa el !

Mamica de print Raul Mihail

gabriella1 spune:

ptr un copil e greu sa inteleaga /sa accepte.Ptr decizia ta... cu o bruta nu poti trai !Dumnezeu iti va da putere sa treci peste toate!Noi suntem aici,ptr tine !

Gabriela

"Prietenia este confortul inexprimabil de a te simti in siguranta cu niste persoane, fara a trebui sa-ti cantaresti gandurile, nici sa-ti masori cuvintele.

grodear spune:

Este normal sa va fie greu atat tie cat si copilului. Fii tare si ai grija de cel mic!

Ralu- mamica de fetita superba!!!

alexadra spune:

Va multumesc din suflet, e bine de stiut ca cineva se gandeste la tine si nu esti singur in astfel de momente

Mamica de print Raul Mihail

ra_mata spune:

Alexadra, am trecut acum 4 ani prin aceeasi situatie dramatica: fostul sot s-a dovedit a fi un impatimit jucator la cazino, cei 4 ani de casnicie anteriori au fost o mare minciuna sau aparenta, nu stiu cum sa ii zic. Cand baiatul meu a facut o luna tatal lui ne-a anuntat ca nu mai avem unde sa stam, trebuie vanduta casa. PLus datorii gramezi la banci si camatari. De atunci toata viata mea s-a schimbat.

Ce conteaza acum pt tine daca a fost barbatul ideal pt 4 ani...nu exista scuze pentru nimic, nici dependenta nici ratacirea de moment.

Cel mai bun sfat pe care ti-l pot da acum este sa divortezi, repede! Urgent. Cu creditele iti va fi mai greu sa dovedesti ca erau pentru el, insa pentr datoriile firmei lui nu iti face griji, el va plati in limita bunurilor aduse in firma, nu te apuca tu sa platesti.

Vei iesi si din asta, eu am reusit

Lorenyy spune:

Alexadra,scumpa mea roscata si simpatica,inca nu ai schimbat yala la usa??Nu,sincer nu ai nevoie de un astfel de om langa tine draga mea,nu se merita sa mai fii agatata de acest individ,ptr mine pare a fi un bagaj in plus,si cu mana pe inima ti-o spun,in cateva luni,vei fi mult mai fericita doar tu si barbatelu` micut de langa tine,nu tu alergat la piata,jonglat tigai sau frecat podele,ptr un pierde-vara,(sa-mi fie cu iertare),macar incearca,oricum in acest moment relatia este doar tu si tu,nu?;-)Te pupic,scrie-mi pe PM daca vrei,ok?

adablackcat spune:

Alexandra, mi-au dat lacrimile citind despre suferinta baietelului tau. Imi pare rau ca treceti prin asta dar decat sa aiba ca exemplu un om ca tatal lui mai bine ramane numai cu tine. O sa uite cate putin in fiecare zi. Oricat de greu iti e acum o sa vezi ca trec toate si o sa fie bine! Ma bucur ca ai familia alaturi si te ajuta.




Ada, mami de Iulia (10 iulie 2003) si Vlad (6 mai 2006)