Mama purtatoare -da sau nu

Mama purtatoare -da sau nu | Autor: catalina2307

Link direct la acest mesaj

Nu stiu daca s-a mai dezbatut acest subiect sau nu. Daca da, sunt sigura ca cei care administreaza site-ul or sa faca rectificarile necesare.
In luna martie am facut un FIV. Reusit....doamne ce fericire. La 17 saptamani fericirea mea s-a transformat in cosmar. Puiutii mei (o fetita si un baietel) au decis sa se alature Domnului .
Nu o sa povestesc mai mult din drama mea sau din impactul psihologic pentru ca subiectul se vrea a fi altul.
Traumele fizice, riscurile,complicatiile i-au facut pe medici sa priveasca cu suspiciune o noua incercare a mea de a fi mama.
Asa ca alte alternative nu prea am. Am decis sa mai incerc cel putin o data, ca trebuie, ca nu se poate....dar in acelasi timp mi-a incoltit in minte varianta MAMEI PURTATOARE.
Stiu ca la un moment dat se discuta si despre un cadru legislativ al acestei probleme. Nu stiu daca s-a intamplat ceva in acest scop.
Dar acum vin la voi si va intreb....ce credeti despre aceasta varianta, cunoasteti asemenea cazuri, voi care aveti probleme asemanatoare ati apela la aceasta solutie?

Va multumesc pentru interes si eventualele sugestii, sfaturi, informatii.







Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Tabitha spune:

Catalina draga: Imi pare foarte rau pentru ceea ce ti s-a intamplat si sper ca data viitoare sa fie totul bine pana la capat si sa nu fie nevoie de mama purtatoare. Dat fiind insa ca ai cerut pareri in legatura cu acest subiect, incerc sa iti raspund strict la obiect. Cazuri nu cunosc decat din ceea ce s-a dat la televizor (si eventual filmele care prezinta asemenea cazuri). Daca totul ar fi bine cu mine, adica daca as avea proprii mei copii, probabil ca as fi de acord sa fiu mama purtatoare pentru altcineva, pentru ca stim toate cat de greu este pentru anumite persoane sa aiba copii (doar acesta este motivul pentru care scriem la asemenea subiecte). Pe de alta parte, insa, daca ar trebui sa apelez eu la o asemenea solutie, mi-ar fi teama si probabil nu as face-o. De ce? Pentru ca din cate stiu nu exista un cadru legal, pentru ca mama purtatoare s-ar putea razgandi si nu mi-ar da copilul, s-ar atasa prea mult si nu s-ar mai putea desparti de el. Mi s-ar rupe inima intr-un asemenea caz atat pentru mine, cat si pentru ea. Daca o sa aflu mai multe detalii legate de cadrul legal, o sa incerc sa te tin la curent. Pana atunci, numai bine si sa avem incredere in sansa noastra.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns KoraPop spune:

Draga Catalina, inteleg ca in aceste momente grele te gandesti cu frica la o noua incercare sa devii mamica.Incerc sa ma pun in situatia ta si e foarte greu,stii ca si eu incerc demult sa raman gravida prin FIV...Te-as sfatui sa mai incerci,macar o data...Nu inseamna ca tragedia se va repeta,nu inseamna ca ai tu vreo problema,numai DD stie de ce s-a intamplat asa acum,dar sunt si alte fete,muuuulteeee care au pierdut sarcini si apoi au dus o alta sarcina cu bine pana la capat.Pe de alta parte ideea cu mama purtatoare mi-ar surade si mie si multor fete,doar ca legislatia in Romania nu e deloc clara in aceasta privinta,dimpotriva in legatura cu conceperea prin FIV se stie ca suntem muuuult inapoiati fata de alte tari si atunci s-ar putea ivi o serie de probleme nedorite cum ar fi:daca Doamne fereste mama purtatoare se ataseaza in cele 9 luni de sarcina de bebe din burtica si nu va mai vrea sa ti-l dea ( chiar daca in prealabil se semneaza contract notarial etc),apoi sa urmeze o serie de procese ( si se stie ca la noi procesele pot dura si ani de zile), sau sa ceara mai multi bani decat ati convenit ( si la fel cu un avocat foarte bun orice infractor poate castiga) si multe alte probleme...Mie mi se pare ca deocamdata la noi in tara ar plana multe suspiciuni in astfel de cazuri,sunt mai neincrezatoare pentru ca nu stiu de reusite de acest gen,eventual daca tu cunosti o persoana demna de incredere care sa fie mama purtatoare...asta ar fi altceva.In fine eu voiam sa iti spun ca iti doresc sa fii tare si sa mai incerci un FIV peste cateva luni,nu abandona lupta oricat de greu este,DD te va rasplati intr-o buna zi daca vei continua sa crezi in el si sa il rogi sa te ajute.Intr-un fel sau altul vei fi mamica,drumul pe care il vei urma depinde de tine si de sotul tau.Sa va dea DD gandul cel bun si multa putere!

Kora

CARPE DIEM!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns antosit spune:

Interesant subiect!Anul trecut cand am facut fiv era o fata la Gyuli(pacienta lui Big M!) care a facut fiv cu mama purtatoare.Era atunci la a3a incercare si imi pare rau ca nu stiu daca a reusit pana la urma sau nu.Ce am retinut ... mama purtatoare era chiar nepoata ei si din discutii am inteles ca una din conditiile puse sa fie acceptata era sa aiba cel putin un copil!In ce cadru legal sa procedat , nu stiu insa asa fi la fel de curioasa ca si voi sa aflu.
In alta ordine de idei, da as fi de acord sa apelez la mama purtatoare daca asta ar fi singura solutie!


Anto
"Cea mai mare iluzie este ca oamenii au limite!"

"Toata lumea stie ca adevaratul punct G este in finalul cuvantului shopping!"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns psj spune:

Din ce am citit eu se face un contract la notariat si parintii adevarati isi infiaza copilul. Cel putin asta era procedura cand am citit eu.
Si mie mi-a trecut prin cap asa ceva dar ma gandesc ca probabil n-am sanse sa gasesc pe cineva(cum as putea gasi?) si probabil nici nu mi-as permite costurile. Probabil as vrea sa locuiasca cu mine sa stiu eu ce mananca, ca nu se imbata, drogheaza etc.
Eu am 5 embrioni congelati si categoric ii voi transfera, vad eu daca se prind cum o scot la capat. La mine riscul este ca sangele meu sa atace copilul si fie sa moara intrauterin daca este prea mic si titrul prea mare fie nascut mult inainte de termen, sa i se schimbe sangele dar sa ramana cu sechele(parte din cauza prematuritatii parte din cauza sistemului nervos afectat de excesul de bilirubina). Singura solutie sunt transfuziile intrauterine(care au si ele riscuri, nu mai detaliez) dar nu se fac in Romania. Una peste alta mai am maxim 3 ani jumate sa iau o decizie(si sa strang bani) pentru ca fac embrionii 5 ani. Ma gandesc in fiecare zi ce sa fac, tare ma macina.
Catalina, nu inseamna ca data viitoare vei avea iar ghinion. Stii ca poti sa ramai insarcinata, stii ca embrionii sunt viabili, ai toate sansele sa fie bine. Poate si alti medici, in alta parte.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns georgia_c spune:

nu f multa vreme in urma am vazut un documentar pe discovery despre un cuplu britanic de homosexuali , care isi doreau un copil , si asa au apelat la o mama purtatoare .. mamica o donatoare , alta decat mama purtatoare , si tatic unul din partenerii din cuplu .. ma gandesc ca mediul legislativ este altul , mult mai clar , si mai bine pus la punct ... probabil costurile sunt insa mai mari ... dar este o idee

psj, nu stiu istoria ta , doar cuvantul bilirubina mi-a sarit in ochi pt ca stiu ca o prietena buna are bilirubina marita , si a dus o sarcina fara probleme , iar acum are o scumpete de fetita de aproape 3 anisori


Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramane anonim
Albert Einstein

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anadomnica spune:

Cred ca cel mai indicat este o mama purtatoare din familie: sora, cumnata, nepoata, verisoara,etc. Fiind din familie se cunosc mai multe date despre aceasta mama purtatoare si e oarecum mai sigur. Cred ca sunt putine sanse sa se razgandeasca o astfel de persoana: copilul ar semana neaparat cu voi.

Doamne ajuta in drumul meu spre bebe!
Eu, familia si pozele mele

CASUTA VERDE

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mamiseli_11 spune:

Legea privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata9; medical este numele legii privind mama purtatoare pe care am gasit-o. Trebuie verificata daca nu au intervenit modificari in ea, pe internet nu se regasesc intotdeauna si modificarile. Ar fi buna o baza de date Legis Piatra Neamt actualizata la zi. Am mai gasit mama-purtatoare .com/; infertilitate.ro/ mama_surogat.htm. in fata la fiecare adresa pui www. Cam asta e la o prima cautare. Nu te ajuta cu un raspuns la intrebarea ta dar macar sa poti sa fii mai informata in ceea ce priveste legislatia romana, conditiile in care se poate face partea cu mama purtatoare, ce drepturi si ce obligatii puteti avea tu si sotul tau ca si cuplu asistat. Daca te hotarasti pt solutia asta, iti doresc multa bafta. Daca nu merge in Romania, poate merge in alta tara europeana. Te imbratisez cu drag si poate ne dai de veste la reusita urmatorului FIV (stii tu la care odisee.) Te pup

Mihaela 20+ Mihai Cosmin
Gargarita lui mami
Pozele mele

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Alé spune:

Catalina, eu am pierdut doua sarcini si de fiecare data m-am simtit dezamagita de corpul meu. Si eu mi-am dorit sa se faca copiii cumva "la borcan" astfel incit sa nu-i mai respinga corpul meu... Macar psj stie ce are si eventualele solutii, io n-am aflat nici pina astazi ce anume respinge cu atita vehementa sarcinile mele.

Asa ca si eu am visat frumos la ideea mamei surogat, am gasit si "clienta", in speta pe sormea, dar am zis ca voi mai incerca sa port eu o sarcina sau chiar mai multe pina sa ma dau batuta si sa apelez la aceasta solutie. Nu pot sa spun am cercetat aspectele legale, a fost doar o discutie de principiu.

Cred ca majoritatea femeilor care pierd sarcini marisoare cocheteaza la un moment dat cu ideea de a le purta altcineva copiii si de fapt, cred ca face parte din suferinta de dupa pierderea sarcinii...




Toate lucrurile se intampla cu un scop | www.flickr.com/photos/9380750@N02" target="_blank">Alé |

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mari_lolutza spune:

CATALINA, si eu cunosc un caz de mama purtatoare, ce-i drept, mama purtatoare si cea naturala sint rude intre ele. Eu insami am vrut sa fiu mama purtatoare pt. verisoara mea, dar a reusit in cele din urma sa duca sarcina la termen. S-a chinuit 11 ani. Pierdea la 4 luni. Era ultima incercare. Si acum as fi dispusa, daca as sti ca pot ajuta astfel sa indeplinesc visul cuiva. Eu recunosc ca am fost extrem de idioata sa renunt la 4 sarcini si acum trebuie sa recurg la fiv pt. ca nu vor foliculii sa mai creasca cit trebuie. Abia acum am inteles ce inseamna sa-ti doresti copii cu adevarat. Niciodata n-am crezut ca poate interveni vreo problema si sa nu mai pot ramine insarcinata.E cumplit, dar sper sa am noroc. Te pup din suflet si sper sa reusesti, intr-un fel sau altul.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simona_1402 spune:

Buna Catalina,

Si eu am trecut printr-o situatie asemanatoare, poate chiar putin mai rea. Desi nu am o problema de fertilitate, se pare ca imi este foarte greu sa pastrez sarcinile. Dupa doua sarcini pierdute in 2-3 luni, baietelul meu, al doilea, nascut la 32 de saptamani (30 de conceptie) nu a trait decat 2 zile. Din fericire am deja un copil mare, sanatos si frumos, de 10 ani jumate.

Evident ca primul lucru la care m-am gandit dupa ce mi-am pierdut baietelul a fost daca ar fi cumva posibil sa se faca un copil in laborator si tot felul de alte ganduri ciudate. Ajunsesem chiar sa cochetez cu ideea de a-mi trimite sotul sa imi faca un copil cu altcineva, dar nu imi inchipuiam cine ar fi renuntat in favoarea mea la un sufletel.

Si totusi, cum se spune, speranta moare ultima, iata ca acum, dupa mai bine de 3 ani, am o alta sansa. Ieri am facut 20 de saptamani,sper ca va fi bine de data asta, nici nu indraznesc sa ma gandesc altfel.

Trebuie sa ai toata increderea ca daca la mine se poate, cu toate antecedentele mele - 2 sarcini pierdute in luni mici, una in luna a 8-a, 2 cezariene, extrauterina si am si 36 de ani - atunci si tu vei putea sa mai incerci o data. Mai lasa doar putin timp sa treaca, sa iti reincapeti increderea in tine.

Sper sa reusesti sa treci peste probleme si crede-ma pe cuvant ca pentru asta te va ajuta mult sa vorbesti cu oricine, cat de des, despre ce ai patit, chiar daca iti este foarte greu

Simona, mamica lui Radu (3 dec 1997),
19+

Mergi la inceput