la ce ati renuntat pt iubire?

Raspunsuri - Pagina 3

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns daniella4 spune:

La sky. Fostul era tare sedentar si nu-l amuzau deloc galopurile pe partii. Asa ca usor usor...am cam renuntat sa plec singura la sky, treaba pe care o regret si acum.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns fetitie spune:

La mama si la tata.

si s-a dovedit ca eu am avut dreptate!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns alexa si mami spune:

la , acu' vreo 10 ani. da' nu-mi pare rau deloc:)

alexa

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mess0804 spune:

Off-topic:

quote:
Originally posted by copiloi
Lucrurile stau in schimb altfel dupa casatorie! Deci, acum dupa casatorie exista renuntari din partea unuia, ca sa-l sprijine pe celalalt, dar sunt facute cu drag!
,
titlul fiind "La ce ati renuntant pt iubire?" , nu inteleg iubirea vine exact dupa casatorie?
On-topic: Nu stiu daca se cheama chiar renuntare, sunt compromisuri pe care le fac amandoi pt ca e rar sa se intalneasca doua persoane la care sa le placa exact aceleasi lucruri, sa vrea exact aceleasi lucruri s.a. ... Eu am renuntat la niste vise, chestii pe care le-as fi facut daca as fi fost singura si am castigat speranta pt ceea ce vom face impreuna...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Ana-Maria21 spune:

Pana in momentul acesta nu am renuntat la nimic pentru iubire...sper nici sa nu renunt vreodata la ceva foarte important pentru mine....ma gandesc ca daca ma iubeste cum il iubesc si eu va intelege si nu va trebui sa renunt...la fel as proceda si eu..nu l-as lasa sa renunte la ceva foarte important.Pentru alte chestii marunte....ma gandesc ca nu ma e renuntare cat un compromis pe care un cuplu trebuie sa-l faca ca sa mearga bine.
Ma gandesc acum dupa aproape un an departe de el..daca as fi renuntat sa vin aici pentri el....Nu cred...nu pentru ca nu il iubesc ci pentru ca am niste vise iar intr-o relatie visele nu trebuie omorate...daca iubesti pe cineva ii dai aripi...nu i le frangi...asta consider eu...Iar el mi-a dat aripi....si pentru asta il iubesc si mai mult.
De schimbat pe mine ma schimbat aceasta relatie..in bine.....
Sper sa nu trebuiasca nici una dintre noi sa renuntam la ceva foarte important pentru iubire.Va pup.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ilona77 spune:

eu am renuntat la "acasa"

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bibyrox spune:

Am fugit de acasa pentru ca ai mei nu erau de acord cu relatia. Dupa cateva luni mama l-a acceptat si abia dupa 2 ani l-a acceptat si tata. Astazi suntem casatoriti, fericiti si nu regret pasul facut! Poate daca nu-l faceam... acum nu aveam tot ce am.
Uneori e bine sa-ti urmezi inima.


Fiecare zi, plina de lumina, ma face sa-mi aduc aminte ca traiesc!

Biby

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Diego spune:

Am renuntat la o cariera care parea promitatoare, la casa proprie, la tara mea...dar am primit insutit inapoi! Dar ce tot zic? Nu am renuntat - am facut o alegere si anume aceea a iubirii care e implinita acum la 5 ani de la casatorie si un copil atat de frumos ca abia asteptam sa treaca noaptea pentru a-l imbratisa iarasi!
E familia cea care ne da si pt ea am renuntat amandoi la sercvicii si oferte - pt ca pt noi mai intai familia si unitatea ei; si mai apoi toate celelalte ni se vor adauga...si pana acum asa a fost!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kariris spune:

Pai la un moment dat a trebuit sa renunt la orasul natal si la tot stilul meu de viata, inclusiv la mama pe care nu o mai am in permanenta cu mine si pe care o vad mult mai rar. Insa...am descoperit ca nu aveam nimic pana sa-l cunosc pe el, in afara de mama si o viata pustie si monotona... Deci, practic nu am renuntat la nimic am pornit doar pe alt drum si nu am avut decat realizari pe acest drum... Sunt fericita dar o vreau pe mama mai aproape! O s-o aduc in acelasi oras cu mine!
Acum sincer, nici nu aveam la ce sa renunt, o aveam doar pe mama si un motan (asta fiind familia) si cativa prieteni/prietene surogat care s-au dovedit ulterior ca existau pe langa mine doar ca sa nu fiu chiar singura... dar de fapt eram foarte singura pana sa-l cunosc! La mine singura iubire adevarata si singura oara cand am simtit ca iubesc si eu nu doar el si, ca vreau sa fiu cu acest om pentru tot restul vietii mele a fost si este sotul meu! Pana la el am facut un fel de "cunostinte despre natura si om"...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns babyblue spune:

eu nu vreau sa mai renunt la nimic....pentru ca imi e tare greu sa cred ca un om merita sau apreciaza ca renunti la ceva f imp pt tine, ca sa ai o relatie cu el.

eu am renuntat odata la mandria mea, la demnitatea mea ca om, la niste planuri de viitor si s-a dovedit ca am pierdut inutil timpul.

nu as mai renunta niciodata la:
-cariera mea
-familia mea
-prietenii mei
-principiile mele de viata ( la care am renuntat odata si rau am facut)

consider ca intr-o relatie trebuie sa fii si sa te simti liber, nu supus constrangerii de a face sacrificii si a renunta la ceva care iti e f drag, in numele unei iluzii numite frumos "iubire", in speranta ca poate viata te va recompensa...

cineva imi spunea ca sunt 2 chestii care nu se iau inapoi: vorbele si timpul. timpul pe care il pierzi sacrificandu-te nu se mai intoarce...


eu nu am gasit pana acum un om care sa merite sa ma sacrific pt el, desi de sacrificat m-am sacrificat pana acum.

si desi imi tot promit ca voi invata sa fiu egoista si sa imi vad interesul, am atata prostie in mine, incat in numele acelei iluzii "iubire", tot tind sa repet prostia de a renunta la niste principii importante de viata.
cred ca nu am fermitate si sunt slaba...



Babyblue va pupa pe toti!!

Mergi la inceput