nevasta vs. copil?!

Raspunsuri - Pagina 2

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Nadia1976 spune:

quote:
Originally posted by She

sa-mi fie cu iertare dar mie mi se pare normal.
raspund fara sa stiu "cum" se baga sotia, mama a2a, si fara sa stiu ce anume face copilul femeii ..
Dar numai ce ai scris tu, este cit se poate de normal.
Eu as zice la fel.In educatia copilului MEU nu ma bag decit EU.Numai ca asta nu inseamna ca daca puradelul da foc la casa, celalalt sa stea sa se uite.este absurd daca asta i se cere.

Mi se pare chiar lipsit de "finetze" sa incerci sa decizi asupra copilului altuia, fie el si barbatul iubit.Cu atit mai mult chiar!

si tot asa...




She, eu iti raspund din pct. de vedere a mamei a 2-a: hai sa-ti dau un exemplu concret: presupunand ca eu nu am nici un cuvant de spus in educatia ei,si cat e la noi si taica-su nu e acasa poate sa faca orice vrea, daca fiica-mea vitrega vine acasa cu burtica la gura si in final se afla ca (,) cand era sub "supravegherea" mea ea a iesit la o intalnire si a ramas gravida... sotul meu oare o sa isi asume vina, ca el nu mi-a permis sa ma amestec? Nu cred! Stii cum o sa se interpreteze? Astlef: pai, e mama vitrega, nu-i pasa! Nu-i asa?! Sau daca eu nu am grija sa se schimbe si sa se imbrace curat, nu crezi ca o sa gandeasca toata lumea: bine ca ei sunt curati si copila asta umbla pe strada ca un homeless de murdara?!
Anyway, ideea era: cat timp e cu mine in casa e SI responsabilitatea mea sa ma implic in educatia ei. Cat e la maica-sa sa faca ce-i permite maica-sa, cand e aici face ce-i spunem noi! Asta e regula nr. 1 pe care am facut-o foarte clara din prima zi cand m-am mutat aici.
Si in alta ordine de idei: tu ce crezi ca intelege copilul ala din ce se intampla in casa? Ca el e "regele", ca maica-sa vitrega nu are nici un cuvant in fata lui, respectul nu mai exista si poate peste cativa ani... Doamne fereste! dar ma opresc aici! Daca acum nu o respecta ce te face sa crezi ca o va respecta mai tarziu?! Sau pe taica-su! ca eu nu cred ca el are sau va avea prea mult respect nici ptr. taica-su!


Winners don't quit; quitters don't win.

Don't give me an attitude; I already have one!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns She spune:

Parintele si numai parintele este responsabil de educatia si de cum se va purta acesta cu el si cu restul familiei.
Daca tatal permite ca acest copil sa se poarte urit cu tine, este de vina EL, tatal..nu tu.

Tu pui problema in situatia in care ai mina libera asupra educatiei.
Exemplul lui Elise este altul:tatal vrea sa se ocupe SINGUR de educatie.
Nu vad comparabile situatiile.
repet, daca as fi mama de a doua si mi s-ar cere sa nu ma amestec, as respecta asta .Daca eu la rindul meu cer sa nu se bage partenerul meu in educatia copilului meu si daca nu respecta asta, atunci zboara pe usa imediat!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Nadia1976 spune:

Ok, She. de acord; si eu cand am facut o regula si sotul nu a fost de acord, am renuntat la regula respectiva; eu nu fac reguli de nebuna; le discut cu sotul meu inainte de a-i spune fetei care sunt regulile noi si apoi, o informam, dar sa stii ca si el imi asteapta acordul cu privire la o regula sau alta. Noi, desi e fiica LUI naturala luam deciziile impreuna. In ce o priveste pe fiica-sa si orice altceva.


Winners don't quit; quitters don't win.

Don't give me an attitude; I already have one!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

situatia e urmatoarea: e un copil frumos ca o papusa, invata bine (are 8 ani), cu lumea din afara familiei e chiar sfios.

In schimb, cu ai lui e un mic tiran.
Desi il adora pe taica-sau, i s-a urcat in cap.
Iar pe maica-sa adoptiva o ignora, cel putin din ce am vazut eu.

Ea... nu stiu cum rezista psihic.
Eu, la 22 de ani, in locul ei, o luam pe campii.

Un copil la scoala, cu "imunitate", unul de citeva luni, toata casa pe cap - spalat, calcat, gatit, curatenie, cumparaturi, zero viata sociala, barbatu-sau lucreaza si ajunge acasa seara, tirziu.
Si, cind ajunge, raporteaza ce a mai facut "odorul" iar el in 99% din cazuri nu ia nici o masura.

Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns miau-miau spune:


"Daca te iei de copilul MEU dispari?
Ca sint zeci ca tine, dar copilul meu e unul singur?"


"te iei de copilul meu" inseamna ca tatal e de parere ca femeia respectiva cam are pica pe copil. Nu o acuza ca participa constructiv la educatia copilului, ci ca "se ia de copil". Poate in elanul educativ ii mai scapa si vreo rautate femeii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns She spune:

quote:
Originally posted by Elise

situatia e urmatoarea: e un copil frumos ca o papusa, invata bine (are 8 ani), cu lumea din afara familiei e chiar sfios.

In schimb, cu ai lui e un mic tiran.
Desi il adora pe taica-sau, i s-a urcat in cap.
Iar pe maica-sa adoptiva o ignora, cel putin din ce am vazut eu.

Ea... nu stiu cum rezista psihic.
Eu, la 22 de ani, in locul ei, o luam pe campii.

Un copil la scoala, cu "imunitate", unul de citeva luni, toata casa pe cap - spalat, calcat, gatit, curatenie, cumparaturi, zero viata sociala, barbatu-sau lucreaza si ajunge acasa seara, tirziu.
Si, cind ajunge, raporteaza ce a mai facut "odorul" iar el in 99% din cazuri nu ia nici o masura.

Elise



Problema este nu cine si daca educa copilul, problema este clar intre cei doi si ar fi si fara copil.Cam asa inteleg eu .
Eu cu atit mai mult nu m-as baga cind vad ca el, ca tata , nu o face.Singura modalitate sa-si ia responsabilitatea de parinte si mai ales, a dorintei ca el sa fie unicul educator al copilului, ar fi ca ea sa stea de-o parte! De fapt, este bona dar alea macar sint platite.Ea sa faca bine sa se comporte ca o bona!Daca asta i se cere.Daca nu-i convine..atunci nu e a buna deloc. Dar am inteles ca stia de la inceput care este regula.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns She spune:

La viata amicei in cauza si cum ii merge in general, eu si fara copilul lui as fi reactionat.
Cred ca buba e in alta parte, nicidecum in acest copil.E plin forumul de mame care isi vad sotii noaptea la masa si la tv, masa pregatita de ele...normal:)Probabil ca ea in loc sa-si arunce frustarea pe EL ca sot, se varsa in alta parte si ..hm..da-i tu o idee. Nu e copilul rau ci sotul sa zicem..nesimtit un pic?
Nu cumva ea e frustata ca nu are niciun ajutor si atunci toata greutatea pare sa vina de la acest copil?

Amica nu prea stie biata de capul ei.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Stiti ceva? Si eu ii zic lu' barbata-miu, la nervi nu te mai "lua" de copilul MEU. Atunci cand mi se pare ca ii face o nedreptate, ca e rautacios, ca isi varsa nervii pe el gratuit sau il pedepseste/critica pe nedrept. Si e copilul NOSTRU, facut impreuna. Asa ca eu il inteleg pe nenea ala. Probabil simte ca e rautacioasa si nu neaparat bine intentionata. Oricum, pana nu auzi ambele parti, nu iti dai seama care e adevarul. Depinde ce zicea nevasta, depinde ce face copilul, ca poate ea il tot critica nonstop si poate fi banuita ca nu e obiectiva. M-ar deranja teribil sa imi critice copilul cineva pe nedrept (poate chiar si pe drept, un strain), chiar si un ipotetic sot de-al doilea. Daca faci asa ceva imi devii antipatic instantaneu. Daca as gasi ca e incorect in ceea ce face i-as spune la fel "ca tine sunt multi, copilul e unu'". Si cu asta basta.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Elise spune:

She, nu....
Ei se inteleg bine altfel. E normal ca unul din ei sa munceasca, au 2 copii.

De el nu s-a plins niciodata.
De fapt, nici de copil.
Pe mine m-a socat atitudinea lui, nu pe ea.

Ea...accepta.
Si, da, a si spus ca din moment ce stia de la inceput ca nu e un capitol negociabil nu vrea sa insiste.

Dar se acumuleaza tensiuni.
Si sint vizibile uneori.

N-am fost niciodata de principiu sa ma bag in viata altcuiva aiurea.
Dar acum nu stiu daca ar trebui sa incerc cumva sa ii ajut. Sint prieteni... imi pasa.

Elise

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns She spune:

quote:
Originally posted by Elise

She, nu....
Ei se inteleg bine altfel. E normal ca unul din ei sa munceasca, au 2 copii.

De el nu s-a plins niciodata.
De fapt, nici de copil.
Pe mine m-a socat atitudinea lui, nu pe ea.

Ea...accepta.
Si, da, a si spus ca din moment ce stia de la inceput ca nu e un capitol negociabil nu vrea sa insiste.

Dar se acumuleaza tensiuni.
Si sint vizibile uneori.

N-am fost niciodata de principiu sa ma bag in viata altcuiva aiurea.
Dar acum nu stiu daca ar trebui sa incerc cumva sa ii ajut. Sint prieteni... imi pasa.

Elise


pai daca ea nu se plinge si nu insista cu nimic si totul merge bine la ei acolo ,intre ei si in felul lor. daca "ii ajuti" poti face mai rau.
Pina nu cere ea ajutorul cu ceva, un sfat sau..orice..e bine sa lasi treburile cum sint.Eventual poate sotul tau, ca barbat, sa discute cu el daca ar fi ceva de atentionat.
In ce priveste faptul ca el merge la munca, doi copii, ea face TOT si el nu se amesteca in nimic, nu prea sint de acord.A facut tipul doi copii. Sa puna mina sa participe! Ca stia ca munceste.

Mergi la inceput