Vis de ianuarie

Vis de ianuarie | Autor: gio

Link direct la acest mesaj

totul incepe acum doi ani, culmea..cand cel mai mare vis al meu de pana atunci, visul a jumatate din viata mea, s-a implinit. pe 23 ianuarie 2005. si totul a fost atat de frumos, incat parca nici nu s-a intamplat. adica imi amintesc tot-tot dar parca era o alta persoana in locul meu care traia acele clipe.

pe 23 ianuarie e nascuta bunica mea, persoana careia ii datorez faptul ca sunt ceea ce sunt, care a exercitat probabil cea mai mare influenta in viata mea.

iar in ianuarie acum s-a nascut Eva-Victoria...o victorie a vietii, a credintei, a perseverentei si rabdarii. si pentru ca am dorit-o atat de tare, nu putea sa se nasca decat intr-o zi atat de speciala pentru mine.

acum un an si ceva am avut cel mai urat craciun din viata mea. o viata mica s-a dus, o inimioara mica n-a vrut sau nu a mai putut sa bata. din ciclul "niciodata sa nu spui niciodata" am trecut prin primul, singurul, si ma rog sa fie ultimul avort din viata mea.
vreo cateva luni nu am facut decat sa caut o cauza, tone de analize si intr-un final m-am resemnat cu "asa a fost sa fie", bebe mic nu a vrut sa vina atunci la noi.
dupa cateva luni, minunea s-a intamplat din nou, si totul de atunci s-a transformat intr-o lupta continua. tin minte cam toate momentele de rascruce din timpul acestei sarcini: si cum prima nu fusese floare la ureche, nici aceasta nu urma sa fie. dar totul a fost atat de mult trecut prin filtrul constiintei incat acum mi se pare ca am trait aievea sarcina si nasterea Victoriei.

si cum nu prea imi dadea nimeni sanse sa ajung la final, uite ca am ajuns. tot raul spre bine, toata nesansa spre o mare realizare. experienta mea, personala.

s-au repetat cam toate neplacerile din sarcinile trecute + bonusuri-surpriza :D.varsaturile zilnice, problemele cu colul, contractii,internarile in spital, analize proaste..proaste...mult stres, ecografii peste ecografii, griji cat mai multe. iar spre final, marele bonus, de data asta de-adevaratelea. m-am ridicat din pat si am mers:D. intocmai ca Lazar din biblie. dupa luni de zile de "clocit". si cateva saptamani m-am simtit iarasi om, femeie, mama fetitzei mele, si in primul rand o fiinta vie. ce a fost pe capul meu, cata verva, energie, cat de recuperat..(ei bine, n-am recuperat chiar tot).

inainte de nastere m-am pregatit, fizic si psihic; luasem cam tot pt bb desi am crezut mult mai mult in superstitii de data aceasta. imi veneau tot felul de ganduri negre, imi era frica, citisem pe net numai povesti horror; insa va spun - bebelusul hotaraste unica lui poveste. nimic din ce citim, auzim, chiar daca e sa ni se intample, nu ni se intampla exact la fel. iar nasterea Victoriei nu a facut exceptie.

cum spuneam, luni, pe 23 ianuarie, eram convinsa ca voi naste. ma duc la control, ca o floare, n-aveam nimic, cu monitorizarea facuta cu cateva zile inainte. se uita dr pe ea si imi zice ca am avut niste "frumuseti" de contractii tocmai bune de nascut. ce sa mai zic: ca aveam deja dilatatie, ca bb mai statea intr-o "punga cu lichid" ca sa zic asa. hotaram sa ma intorc, ma duc acasa, imi aranjez bagajul, imi iau la revedere de la fetitza nr 1 si plec. in casa, pe drum, ma apuca niste contractii mai demne de luat in seama (eram eu obisnuita cu ele din timpul sarcinii, dar parca nu mai era gluma, bb dadea semne ca vroia afara). la internare ma distrez cu doctorii ca venisera doua chinezoaice si nu se intelegea nimeni cu ele. intrasera la control cate doua: pe una o vedea si cealalta traducea...in fine, sunt pregatita si urc sus cu domnu' dupa mine. stiam deja ce ma asteapta ca doar cu trei ani si jumatate in urma nascusem tot acolo. sunt dusa in sala de nasteri: am nimerit aceiasi sala ca data trecuta, speram ca e de bine asta, unde data trecuta scapasem destul de repede, ca si timp. vine dr, vine si o colega, ma vede colega - eram deja la 60 % din travaliu, ca sa parafrazez un clasic in viata :D. si cum tot vroiam eu epidurala si radea toata lumea de mine am ramas si fara ea. m-a convins anestezista; pe principiul ca "daca la cofetarie vanzatoarea insista sa nu iei prajituri, probabil sunt stricate " am renuntat si eu la idee. oricum totul era mai mult decat suportabil. mi-am adus aminte de mama unei alte Eva-Victoria (sa ma scuze ca n-am cerut patentul pt nume, Eva era oricum in plan dar recunosc ca pt Victoria a fost o sursa de inspiratie) din perioada internarii in spital care la dilatatie 7 mergea voioasa pe holuri sa nasca. cam asa si eu. intre timp vine barbatu' si ma vede, galben la fatza, spasit. adica el stia cam pe unde ma aflu eu cu travaliul si tinand cont de experienta anterioara se astepta sa ma vada tragand cu disperare de gratiile patului. da de unde...am ras, am vorbit vreo jumatate de ora pana s-au hotarat doamnele mele, fentand-o pe anestezista careia ii "picasem" draga si nu le dadea voie, sa-mi rupa membranele. bine ca s-a dus sotzul ca dupa a urmat o jumatate de ora de "au" si "lasa-ma in pace" adresate oricui avea tupeul sa ma inoportuneze cu ceva.
si cam tot sa fii avut 10 contractii (cu pauza intre ele, doamne-ajuta) pana cand le-am strigat ca vine, gata. intre timp pulsul lui bb o luase razna, le cam ingalbenisem la fatza pe dr si asistente. cred ca au rasuflat usurate, ca urma sa se intample repede si sa nu mai sufere puiul. probabil ca am impins de 3 ori si dupa am simtit o mare usurare; parca se eliberasera toti hormonii "fericirii" in mine, nu mai aveam dureri, ma simteam drogata. drogata si fericita. pt ca Victoria urla din toti plamanii (pt ca urla in primul rand dupa ce avusese pulsul 60), pt ca aparent parea intreaga, pt ca din toate cele rele din timpul sarcinii iesise un singur lucru dar bun tare - un bb mic si cu gura mare (ca mine ar spune unii). cat s-au chinuit sa nu ma lase sa pun mana pe acolo ca era camp steril tot am luat-o de manutza pe bebitza. oricum ea era f ocupata cu urlatul si tremuratul barbiei.
cand au terminat, mi-au dat-o am pupacit-o bine si am trimis-o in vizita pe la taica-su care facea ture pe hol. si restul a fost o experienta strict medicala, ce-or mai fi facut ei pe acolo, oricum pe mine m-au drogat de adevaratelea de data asta si ce-am vorbit si cu cine nu garantez. dar de vorbit am vorbit, sigur :D.

dupa cateva ore, in care am dormit ca o valiza m-au dus in camera si a venit si iubita mica.

ma uitam la ea: totul a fost atat de intens, am trait atat de puternic momentele din sala de nasteri, pe ea am dorit-o atat de mult si am luptat amandoua ca sa se nasca, incat parca a fost aievea. ca lucrurile minunate din viata mea.


Mamix2 cu Taisia&Toria

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns anamaria spune:

FELICITARI !!!
sa-ti traiasca si sa fie sanatoasa si cuminte - bebele ideal!

ps taaare frumos ai povestit!

_
ANAMARIA, mama soldatzeilor de plumb
Bogdan - 04.07.2000 si Tudor - 13.06.2003

poze cu frumosii mei (si nu numai )
************************
DRAGOSTEA NU INSEAMNA DOI OAMENI CARE SE PRIVESC UNUL PE ALTUL, CI DOI OAMENI CARE PRIVESC IN ACEEASI DIRECTIE ! Antoine de Saint-Exupery

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lorelei_19 spune:

Felicitari, Gio pentru micutza printesa, sa-ti traiasca si sa creasca mare

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Shine spune:

Felicitari gio.
Intr-adevar bebita ta isi merita din plin numele de Victoria.
Multa sanatate!


Shine 38

http://www.rodino.ro/Photos/tabid/54/path/BeBeL+01/currentstrip/3/Default.aspx

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns pisi_ella spune:

FELICITARI! Frumoasa poveste! Sa-ti traiasca amandoua, sa fie sanatoase, sa se inteleaga si sa se iubeasca!

_Ella, Emma & Matei

Emma-Andreea, minunea mea....
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=11054

Povestea nasterii lui Matei ;)
http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58237



Deschide bratele spre schimbare, dar nu-ti pierde din valorile tale.


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns crissandrada spune:

Frumoasa poveste si frumos povestita.
Felicitari. Sa creasca mare si sa fie sanatoasa.

Crisssi Andrada (12.09.2002)
‘Fiecare om ce-mi iese in cale imi e superior intr-o anumita privinta. De aceea, invat de la fiecare trecator’ - Emerson

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns gio spune:

Multumim,

Azi Eva Victoria face 2 sapt si ne acomodam incet una cu cealalta;

Poze: http://community.webshots.com/user/taisiaeliana

Mamix2 cu Taisia&Toria

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns kristinutza spune:

felicitari! sanatate multa fetelor si voua; sa fiti o familie fericita si implinita!

cristina, mama de radu (09.10.2005)
poze si www.dropshots.com/new.php?userid=128437&cdate=20060625&cimg=0" target="_blank">video

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acina spune:

Frumoasa poveste Gio, sa-ti traiasca cele doua printese.

Anca 21 sapt+ mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Povestea Nasterii

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mami_papatot spune:

O poveste tare frumoasa, plina de speranta si veselie!

mami_papatot 28+ cu Honey mica

http://community.webshots.com/user/mami_papatot

Sunt cucoana-n casa mea!

http://bd.lilypie.com/24Mjp3.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna75 spune:


quote:
Originally posted by Shine

Felicitari gio.
Intr-adevar bebita ta isi merita din plin numele de Victoria.





M-a emotionat povestea nasterii fetitei tale.
Sa creasca mare,frumoasa,sanatoasa si sa va aduca numai impliniri!

Cu rabdare si perseverenta nimic nu e imposibil.

Mergi la inceput