un cosmar cu final fericit
Desi au trecut trei luni de cand am nascut acum imi iau inima in dinti sa va povestesc cum a fost la mine a doua sarcina.
Deci, pe 10 ianuarie 2006 ne hotaram sa mai facem un bb ( cel mare avea 2 ani si 5 luni ). Pe 25 ianuarie nu se mai prezinta musafirii, pe 27 se inrosesc liniutele de la test. Toate bune si frumoase! Trec primele luni desarcina cu greturile aferente dar cu astea eram obisnuita. La 16 sapt ma duc la eco la dr. Albu: bb e bine doar ca are ventriculii cerebrali un pic cam mari, dar la limita normalului. Trebuie sa urmarim evolutia lor. Bun! Intre timp am aflat ca e tot baiat, dar asta nu a fost o problema. Ar fi f bine sa am si o fetita dar nu m-am cramponat de asta. La 23 sapt ma duc la morfologia fetala, tot la Albu: ventriculii s-au mai marit zice dr si ma cheama la eco la 28 sapt. Intre timp medicul meu a zis sa stau linistita ca fatul inca e mic si e inca in stadiu de dezv, nu e o problema.
Cu o sapt inainte de urmatoarea eco mi s-a facut rau. Am si muncit f mult: la serviciu era o per f aglomerata, cel mare tb dus la gradi, il mai si ridicam cateodata in brate ca ma grabeam si el mergea prea incet ( iar cel mare avea 20 kg),acasa: de spalat, gatit etc.. Aveam o burta imensa, mult prea mare pt varsta sarcinii.Aveam si contractii si luam No Spa la greu, dar nu mi s-a parut deplasat ca asa am luat si la primul pe care l-am si nascut la 36 sapt.
O sun pe dr si ii zic ca nu ma simt bine, ca am burta prea mare si ca ceva nu e in regula ( sa aveti incredere in instinctele voastre). Dr il suna pe Albu si devanseaza eco pt miercuri. Ma duc la eco: ventriculi dilatati prea mult, lichid amniotic in exces, diagnostic la bb: colpocefalie incipienta. Bineinteles Albu nu da nici o explicatie ( cine a f la el stie ca abia scoate doua cuvinte in plus fata de ce ii dicteaza asistentei ). Il intreb si eu si sotul ce e aia colpocefalie iar el zice ca e ceva patologic, dar ca nu e nimi sigur si imi face el programare pt sapt urmatoare. cand am vazut ca ma progr el pt sapt urmatoare... am stiut ca ceva nu e bine.
Am plecat acasa, o sun pe dr mea ..nu stie ce e aia colpocefalie, mai sun doi medici pe care ii cunosc nici ei nu stiu ce e aia. Caut pe net: nimic. In sfarsit sotul meu vb cu un fost coleg de fac, actualmente medic radiolog la Spitalul Militar care cauta el pe niste site-uri in lb engleza, medicale, si ne trimite a doua zi pe mail:( nu mai tin minte exact cum era scris, dar va scriu asa cum am retinut)
Colpocefalie- o anomalie a creierului care survine intre luna a doua si a sasea de sarcina, din cauza necunoscute. Copii sunt deseori diagnosticati gresiti cu hidrocefalie. practic, ventriculii cerebrali ( care sunt niste cavitati in creier in care se gaseste lichid cefalo-rahidian) se dezvolta excesiv nelasand loc pt dezvoltarea corpului calos(care este o punte de legatura intre emisferele cerebrale).Scuze, daca nu m-am exprimat chiar medical.
Copilul urma, cica sa se nasca cu retard mental, locomotor si epilepsie. Boala este incurabila, a f descoperita in 1997, evolueaza spre microcefalie ( nu se mai dzv creierul), se pot admin doar medicamente pt convulsii si pt a se preveni cat de cat scaderea masei musculare.
Cred ca nu tb sa va spun cum m-am simtit citind randurile respective si traducandu-le pt sotul meu ( ca erau in engleza).
A doua zi, o cunostinta ne trimite la un medic de la Spitalul Militar pt o alta opinie. Mergem. Nu vreau sa dau numele medicului dar imi vine sa ii dau in cap de cate ori ma gandesc. Omul ne asculta, ne intreaba ce boala e asta, se uita la eco, zice ca e o modificare dar nu o intelege si zice ca din pct lui de vedere daca vrem sa fim siguri ca am scapat de prob sa FAC INTRERUPERE DE SARCINA. Precizez ca intrasem deja in sapt 29 si bb avea 1700 grame. A zis ca nu prea e legal, dar se poate lega de faptul ca am lichid amniotic prea mult si poate sa afirme ca in ciuda punctiilor acesta nu a scazut, iar viata imi este pusa in pericol.
Sotul meu s-a uitat la mine si a zis ca decizia imi apartine. Imi vemea sa urlu. Nu as fi facut niciodata asa ceva . Era copilul meu oricum ar fi fost. M-am uitat la medic f acida si l-am intrebat :puteti sa afirmati cu tarie ca in prop de 99,99 la suta acest copil nu va fi normal, in cdt in care dvs nu stiti ce boala e asta? medicul s-a intors si nu a mai zis nimic. Iar sotului i-am zis ca nu e vb de nici o decizie> 90la suta din copii nascuti la ac varsta traiesc si noi sa il omoram??
A doua zi ne-am dus la Euroclinic, la Herghelegiu ( super ok dr, l-am sunat, fara nici o interventie, fara programare, ne-a primit imediat), care a stat pe eco o ora si jum si a zis ca din pct lui de vedere bb va fi bine. Nu ma mai intind ca se trezesc copii. La 32 sapt am fost din nou la eco la AlbU: ventriculii regresasera, la 36 sapt erau ok.
Am uitat sa va zic ca a doua zi dupa diagnosticul fatidic am intrat in concediu, pe cel mare l-am trimis la bunici si eu am stat la pat. Dupa 10 zile de repaus total imi scazuse circumferinta abdominala 10 cm. Toata sarcina am avut contractii am luat No Spa si Ginipral pana la 37 sapt si am nascut la 40 de sapt ( declansata, bb avea capul mare si eu nu vroiam cezariana), am avut o nastere mult mai grea decat prima dar rezultatul a meritat toate eforturile. Mai am un baiat de nota zece, sanatos tun, carte la trei luni are 7 kg si mananca numai dela mami. S-au trezit baietii, sanatate va doresc!
Raspunsuri
anasia spune:
eunice, felicitari pt cei doi flacai! bine ca ai cerut mai multe pareri si totul a fost bine!
anasia si Alessia Anca(14.08.2006)
pozici
bogdidicris spune:
felicitari! nu stiu cum dati voi mereu numai peste niste tampiti de doctori? oricum cam peste tot sunt.
cris si bogdanel
ildikodrujit spune:
Felicitari pentru taria voastra. Ma bucur din tot sufletul ca bebe este bine, caci stiu ce inseamna sa ti se spuna sa-ti lasi copilul sa moara. Doctorii care te-au facut sa traiesti clipe de groaza ar trebui omorati si nu lasati sa distruga vieti in continuare. Multa bafta in continuare si sa auzim numai de bine.