Agresivitatea la copil de 16 luni

pisik 4ever spune:

OlgaT, am citit intr-o carticica a unui pediatru ca cea mai buna metoda e sa pui in contact 2 copii care musca sau zgarie. el ii aducea la aceeasi ora in sala de asteptare, nu trecea mult si unul musca pe celalalt, apoi al doilea reactiona la fel, si se uitau unul la altul ca si cum ar fi zis "de ce faci asta, doare!!!" apoi se potoleau. tipul spune ca atunci cand un adult ii spune "nu" ii intareste si mai mult comportamentul.
carticica se cheama touchpoints birth to 3, autor Berry Brazelton.

... si albastricile lui mami 08.05.05

corinadana spune:

Eu am o prietena care patea asa pana intr o zi cand l a muscat si ea pe cel mic. De atunci cel mic Nu a mai muscat vreodata.

corinadana mama Ralucai
The mother's heart is the child's schoolroom.

mama_marutei spune:

quote:

---

Habar nu am in concluzie ce sa fac si cum, voi continua o vreme cu time out-ul si apoi daca nu functioneaza... Nu mai stiu. Poate ca ma asteptam sa gasesc mai multe mamici care au trecut prin asta. Sa cred ca Tony e printre putinii cu astfel de probleme.

---

Olga, am citit postarile tale si iti spun ca si fetitza mea (19 luni) are exact acelasi tip de comportament. Loveste copiii, pe mine, pe tatal ei, bona, daca nu-i convine ceva. Are nevoie de atentie maxima din partea mea, orice fac fara sa o implic si pe ea atrage de la sine cate o palmutza din partea ei. Nici eu nu am reusit sa o conving ca nu se face asa.
Pot sa-ti spun ce fac eu: o implic si pe ea in toate activitatile, daca gatesc ii dau si ei un castron, o ustensila de bucatarie si ii arat cum se foloseste, daca spal vase ii dau o laveta curata si umeda si ii arat ca ea ar putea sa stearga dulapul de la bucatarie. Asta da roade, e f implicata si se simte importanta. Doar ca nu pot sa o las mai mult de 5 min sa faca acelasi lucru pt ca se plictiseste.
Referitor la palme, mai intai i-am explicat frumos de fiecare data ca nu avem voie sa lovim pe nimeni, coborandu-ma la nivelul ei si rugand-o sa se uite la mine.....nik
Apoi m-am aratat suparata de fiecare data si i-am explicat acelasi lucru.....nik
M-am ridicat de langa ea suparata, i-am spus ca nu accept sa ma loveasca si am iesit din camera inchizand usa dupa mine. Am lasat-o (urland bineinteles) 1 minut singura. Apoi m-am comportat ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Pare f speriata si nu stiu daca e o idee buna sa mai continui asa, cu toate ca dupa asta o vad ca incearca sa se controleze: intinde mana sa dea si cand imi vede privirea ma mangaie si spune nu nu, aratand cu degetelul ca nu e voie.
De azi voi aplica si metoda sa certam manutza, sa-i spunem ca nu are voie sa loveasca pe nimeni.
Pe ea nu am lovit-o niciodata!! Nici eu, nici tatal ei, nimeni.
La noi dureaza povestea asta de mai bine de 2 luni. Sper din suflet sa reusim.

GeorgetaR spune:

Si Andrei la 1 an si 11 luni are uneori manifestari din astea. Eu le-am pus pe seama stresului (ne-am mutat de curand si totul e nou pentru el, inca mai avem de asezat, suntem ocupati si el nu mai primeste poate aceeasi atentie ).
Zicea cineva mai sus ca daca musca sa-l musti si tu. Eu nu cred ca merge fiindca am incercat cand mi-a dat el o palmuta sa-i dau si eu una (ce-i drept nu l-a durut c-am dat incet)si fara rezultat. Ma gandesc sa incerc si faza cu certatul manutei care a dat, poate asta merge.

Melania 14 spune:

Na se pare ca eu sunt "fericita" , fetita mea de 1,8 ani nu are astfel de manifestari.Oricum e dificila problema si ma gandesc ca e frustrant sa nu o poti rezolva.

Oricum in parcul pe care-l frecventam avem un baietel care se potriveste descrierilor voastre, are 2,4 ani ( cred).In general e pasnic dar cand il apuca atunci e violent, evident ca e foarte dezvoltat pt varsta lui si copiii ceilalti au de suferit.toate bune si frumoase pana cand si-a gasit "nasul", o fetita cu 2-3 luni mai mica decat el dar la fel de violenta.S-au paruit , s-au imbrancit iar acum se ocolesc reciproc si au treaba numai cu ceilalti copii.Precizez ca parintii ambilor copii in parc sunt tot dupa ei si le explica la infinit ca nu e bine, nu e frumos, trebuie sa faca draga-draga si etc...

concluzia nu stiu care e dar ma simteam indatorata cu interventia

Melania (14.01.2005) si mama Nico


poze

magga spune:

aveti toate niste copii absolut normali care se comporta normal conform virstei pe care o au.

in principiu copiii crescuti singuri cu mama acasa sunt mai exigenti la virsta asta. bb e convins ca mama lui ii apartine in totalitate. plus ca nu au inca notiunea timpului continuu. ei traiesc aici si acum. daca mama a plecat la baie si a inchis usa dupa ea a plecat pentru totdeauna. e normal ca plinge la usa baii. ba e chiar un semn ca se dezvolta normal.

à propos de agresivitate, se rezolva simplu si cu vorba buna. trebuie explicat copilului in limbaj normal (chiar daca nu vorbeste inca) si cu calm cu ce anume a gresit. daca a muscat sa i se arate gurita, dintii, sa i se explice ca nu trebuie sa stringa dintii ca doare si face bobo. daca v-a tras de par sa i se arate mina sa i se explice ca nu poate prinde parul intre degete, etc. copilul intii trebuie sa priceapa ce a facut gresit si abia apoi sa fie pedepsit. asta e foarte important. mama trebuie sa ramina calma orice ar fi.

eu asa am procedat intotdeauna cu hanna. cu mult calm si cu vorba buna. pina acum a functionat intotdeauna.

magga spune:

plus / despre pedeapsa (in traducere f. rapida)
sper sa intelegeti ceva din traducerea mea foarte grabita :)

"termenul de pedeapsa ar trebui interzis din limbajul educatiei si inlocuit de "reparatie" sau "anularea greselii si corectarea comportamentului".

pedeapsa este menita sa ajute copilul sa se dezvolte sanatos( dpdv moral) si sa-l faca sa priceapa si sa retina acele reguli care-i vor facilita devenirea [...]


pedeapsa nu trebuie sa fie niciodata o masura inutila si jignitoare. copilul nu trebuie sub nici o forma sa se simta umilit. pedeapsa nu trebuie sa fie razbunare si nici reprimare.

pedeapsa trebuie sa fie un sprijin din partea parintelui. instinctul lui de copil nu se va insela. copilul este capabil sa inteleaga intentia parintelui de a-l ajuta chiar si atunci cind pedeapsa este f dura.

pedeapsa trebuie sa linisteasca complet sentimentul de culpabilitate al copilului. odata consumata pedeapsa, copilul trebuie sa se simta usurat, vesel, increzator si deschis fata de adult. aceasta euforie psihica este intotdeauna acompaniata de intentia de a afce lucrurile bine, de a repara / redresa consecintele greselii comise.

daca dupa pedeapsa copilul este inchis, abatut, razbunator, visator, rautacios inseamna ca felul dvs de a actiona nu a fost apropriat sau ca puiul nu a resimtit intentia parintelui de a-l sprijini. ostilitatea dvs inconstienta a trezit propria sa ostilititate si acum sufera. pedeapsa aplicata nu numai ca nu l-a sprijinit/ajutat, dar a fost resimtita drept rautate.

copiii au nevoie sa ne suparam pe ei si sa-i pedepsim. copilul are nevoie de un dusman.Daca parintele nu-i vine in ajutor devenind pt scurt timp dusmanul sau copilul se va percepe pe el insusi drept propiul dusman [etc...] copiii intotdeauna iertati, niciodata pedepsiti devin adolescentii/adultii cei mai scrupulosi, anxiosi, adesea nevrozati suferind de ceea ce numim in psihanaliza "mecanismul esecului".


Citeva procedee de pedeapsa care dau roade

la copilul foarte mic: nu interziceti decit foarte putine lucruri, nu instaurati prea multe reguli, dar cele existente sa fie stricte. corectati infractiunile printr-un nana (nedureros) dat miinii piciorului etc "executantului" care face prostia. nu va suparti niciodata pe copil ci pe executant. nu tzinetzi supararea.

in jurul virstei de 2(doi) ani, copilul incepe sa vorbeasca despre el insusi la persoana a treia. este momentul cind se creaza incet incet sentimentul responasibilitatii. ajutati-va copilul sa invete sa-si asume responsabilitatea pentru ceea ce face fara insa sa-i inculcati un sentiment de culpabilitate. serviti-va de mitul ciinelui cel rau, al unui spirit rau care vrea sa-l faca sa faca prostii.

nu pedepsiti niciodata copilul, ci geniul cel rau. il puteti palmui (niciodata in public/ si nu pe cap/obraji). geniul cel rau i-a luat locul si il obliga sa faca rele. de asemenea, nu sunteti suparata pe copil, ci pe spiritul cel rau.

Cind copilul spune Eu (faza gorilei) abia atunci puteti sa il pedepsiti pe copil. rolul parintelui va fi de a avertiza treptat copilul ca dusmanul (spirtul cel rau) cidtiga teren si ca va trebui sa interventi daca el insusi nu este capabil sa-si stapineasca singur instinctele cele dezordonate.

abia intre patru si sase ani (perioada care coincide cu incp. reflexiei si a premeditarii) daca a comis un act interzis suparati-va pe copil si sanctionati-l cu fermitate in functie de conventiile vostre reciproce (daca exista). Nu pedepsiti niciodata daca nu a existat un precedent cu avertisment."

(francoise dolto - les chemins de l'education)

GeorgetaR spune:

Foarte interesanta traducerea, magga. Intr-adevar te ajuta sa reactionezi comform capacitatii de intelegere a copilului. Ne-ai putea spune ce carte si ce autor este? In mod sigur mai sunt si alte lucruri bine de stiut acolo.

Laura25 spune:

Olga, mi-ai luat intrebarea "din gura". Eu am o problema cu baiatul care in general nu e agresiv, dar are o problema cu surioara lui. De multe ori o loveste in joaca si nu da tare, sa o doara. Dar am observat ca daca e frustrat, daca Bianca ii ia vreo jucarie sau isi cere jucaria furata de el, atunci o loveste intentionat si mai si tipa la ea, o cearta. Am si un filmuletz revelator:

http://dropshots.com/day.php?userid=110373&cdate=20061003&ctime=105830

Ideea era sa ne laudam cum stim noi sa facem ca animalele, dar a iesit un film cu violente. De cand a reusit sa isi ia singur jucariile, tot ce are Bianca in mana, ii trebuie lui. Si ea are ca singura replica tipatul. Cu ceilalti copii prin parc nu are probleme, doar ca nu da nimic din mana, chiar daca nu e jucaria lui.
Ma intorc sa mai citesc ce ati scris, poate ma mai inspira.

Laura de shtrumphi, Rares si Bianca 13.06.2005

Fotografiile noastre
Filmulete cu shtrumphi


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=77878" target="_blank">Poveste cu shtrumphi