Acum o luna s-a nascut Mihai Alexandru

buna,
ne-am hotarat sa scriem si noi cateva ranuri aici la voi, daca nu va e cu suparare.

Astazi Mihai Alexandru are o luna de cand a ajuns printre noi. Povestea nasterii lui incepe cu o luna si o zi mai devreme, miercuri, 16.02.2005. E o zi ploioasa dar iesim totusi din casa sa mergem la control. Eram in saptamana 38 si nu mai fusesem la control de mai bine de 3 saptamani. Asa ca ne imbracam si ne prezentam la cabinet. Ne vine randul si intram la doamna doctor. Ne intreaba cum ne mai este, se uita la burtica, zice stai linistita nu s-a lasat deloc, mai avem. Hai si pe masa, hai. Eh, zice colul este un pic de tot deschis. Eu zic ca raman si la ecografie ca in urma cu o luna si jumate placenta era prea jos si sa vedem cum mai este. Ajungem si la ecografie, verifica si zice ca placenta este foarte bine, si ca mai are pana ajunge la maturare, asa ca sa ne vedem la control vineri, 25.02. Am uitat sa va spun ca intr-un spirit de gluma zice < Stai linistita daca se intampla ceva maine sunt de garda. >.
Plecam de la cabinet si il sunam pe tati care e la o bere cu niste colegi si ne cheama si pe noi sa mancam o prajitura, poate ii e pofta lui fi-su. M-am dus, apoi ne-am intors acasa unde ne astepta soacra cu masa si patutul care era adus cu o zi inainte si era inca in holul de la usa pentru ca nu apucasem sa il instalam.
Seara decurge normal, pe la 23 ma duc sa ma culc. Pe la 3 dimineata ma trezesc pentru ca simteam din timp in timp o durere mica de tot la mijloc, dar zic ca nu-i nimic, poate din cauza controlului. Dupa un timp simt ca pierd putin lichid, dar putin de tot. Dar durerile incep sa le simt mai tare, dar absolut suportabile. Pe la 4 si ceva il trezesc pe sotul meu, <Cred ca am contractii> ii spun. El, senin, pune capul pe burta mea si zice ca nu simte nimic. Am inceput sa rad. <Pai nici nu o sa le simti>. Saracutul el a zis ca o sa simta la burtica cum se contracta. Pe la 5 deja am trezit-o si pe soacra-mea, era clar ca o sa nasc, dar parca nu-mi venea sa cred. Mihai, taticul, zice <Chem salvarea>. Eu nu si nu. Vreau sa fac un dus, sa ma rad si apoi mergem, dar cu taxiul. Ma ajuta el si cu chiu cu vai pe la 6 reusim sa plecam spre maternitate. Deja contractiile erau si la 5 minute, si chiar mai putin, dar nu erau insuportabile. Eu eram calma, dar saracul sot si tatic se cam blocase.
Ajung la camera de garda, imi ia datele, ma trimite sa ma schimb cu hainele spitalului, nimic de acasa de imbracat, imi ia tensiunea si ma trimite sus la salonul de travaliu. Si asa am ramas singura, ca de acolo de jos nu mai avea voie nimeni cu mine. Luam liftul sa ajungem la etajul 2 si in lift incep sa pierd dopul, aveam sa aflu mai tarziu ce era. La vreo jumatate de ora dupa ce ajung in salon in sfarsit ma urca pe masa sa vada ce si cum, eram dilatata 3-4 imi zice. Contractiile deveneau din ce in ce mai dese si mai dureroase intr-un ritm alert. Deja nu mai puteam sta in pat pe la 9 fara ceva. Tot cam atunci apare si doctora care face ochii mari cand ma vede si zice < Ce faci ?>. <Pai nu mi-ati spus ca sunteti de garda daca se intampla ceva ?>. Ea incepe sa rada si zice < Si tu ai luat-o in serios>. M-a mai urcat apoi de vreo 2 ori pe masa sa ma ajute cu dilatarea, si saraca o cred ca asa voia sa faca, dar durea al naibii ce facea pentru ca umbla in acelasi timp cu contractiile. Ce pot sa va mai spun este ca ultima parte a travaliului, cea mai dureroasa, nu am stat in pat, nu puteam deloc si cre ca asta m-a ajutat de fapt. Ma plimbam pe holuri, iar spre sfarsit ma asezam pe jos in 4 labe, dar apoi am citit ca este chiar indicata aceasta pozitie.
Pe la 9 jumatate ma urca iar pe masa si imi spune ca sunt gata sa nasc, sa ma mut in sala de nasteri. Vine si doctora si moasa plus o infirmiera. Moasa intre picioarele mele, doctora ma tinea de vorba, asta cand nu tipam, si infirmiera pe burta mea. Dupa vreo 4 randuri de contractii si niste ajutor din partea moasei (respectiv epiziotomia) am reusit sa il fac pe Mihai Alexandru sa vada lumina zilei. Toata treaba nu cred ca a durat mai mult de 15 minute, dar tare lungi mi s-au parut. Mi-l arata, eu tot ziceam ce negru este, ca a fost foarte pigmentat si intrebam ce greutate are. Intr-un final m-au anuntat ca am un baietel voinic de 4 kg. Numai ca eu nu terminasem. Dupa ce am eliminat si placenta, a venit partea cu cusutul. La un moment dat chiar am intrebat <Imi faceti anestezie, nu ?>. doctora zice bineinteles, moasa imi spune ca mai vedem. Am crezut ca glumeste, dar mai tarziu am aflat ca nu, chiar erau fete care fusesera cusute fara anestezie. La partea cu brodatul intervine doctora, care ma coase ea. Dupa ce terminam si cu aceasta treaba care a durat cred mai mult decat nasterea, in sfarsit ma pot da jos de pe masa si ma duc intr-un pat si ma invelesc bine, caci tremuram toata din cauza socului si ma pune sa imi masez burta timp de 2 ore, desi sincer tare mult as fi dorit sa dorm. Dar am inceput masajul si cu cealalta mana am inceput sa butonez telefonul pentru a-mi anunta mama si restul lumii ca am nascut. Iar dupa 3 ore am ajuns in salonul de mamici unde baietul meu deja ma astepta (la noi aici se practica mama si copilul, doar ca sunt 4 mame cu copii in acelasi salon).
Asa ca la 24 de ore de cand am fost la control eu deja il alaptam prima data pe Mihai Alexandru.
Si aici se termina povestea noastra, nici mai urata, nici mai frumoasa, nici mai putin sau mai mult interesanta decat alte nasteri.

Nicoleta si Mihai Alexandru (17.02.2005, 4kg si 52 cm la nastere)

gabitzam spune:

Bravo! Sa-ti traiasca, sa fie sanatos, sa se faca mare si frumos si sa va bucurati de el!


Gabitza si bebe Andrei Stefan DPN 31.05.05

clio spune:

pentru Nicoleta, mamica si pentru bb Mihai Alexandru!!!!!!!
Felicitari, Nico!!!!!


Nicoleta si bebelusa +34

rrox3 spune:

La multi ani! lui Mihai Alexandru!!
Nicoleta, multumim pentru poveste si va dorim tot ce-i mai bun pentru baietelul vostru!

Roxana, Mariuca (5 ani si 8 luni) si bebe din burtica s. 35+

ninocikap spune:

fetelor si noi va multumim mult si tot ce ne-ati urat noua sa se intoarca la voi insutit.



Nicoleta si Mihai Alexandru (17.02.2005)

adrianangi spune:

Sa-ti traiasca, mamico!
Sa fie sanatos si sa-ti lumineze viata!





http://adriana.freewebspace.com/photo.html

ellinia spune:

La multi ani mititelului, sa se faca mare, mare si sa-ti lumineze viata!

Cristina si bebe Stefanut (25.02.2005)

ionella3003 spune:

Bine ai venit pe lume, Mihai Alexandru!!! Sa-i faci viata senina mamicii tale si sa fie mereu la fel de fericita ca in ziua nasterii tale!

Ionela si Alex (DN 21.09.2004)
ALEX cantaretul

lorelei_19 spune:

Sa traiesti, micutzule si sa cresti mare si sanatos. Frumoasa poveste, Nicoleta, mi-a placut tare mult

ruxi spune:

Felicitari! Multa sanatate si noroc lui Mihai Alexandru!


Ruxi si Clara pisicuta, 19 aug 2002
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Povestea nasterii

adita spune:

Felicitari! te asteptam la bebelusi de ian-feb 2005 http://www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=45706

mamica de trei copilasi : Nectarie Ioan (5 ian. 2005), Elena (21 mai 2003)si Antim (27 sept. 2001)