Si eu am doua stelutze mici

Dragii mei,
v-am descoperit cu ceva timp in urma ,cand site-ul era doar la inceput.Citesc mult ,aproape tot ce se scrie pe site,dar acum e prima data cand imi fac si eu curaj sa scriu.
Cele mai multe povesti despre nasteri sunt triste,extrem de triste.Te fac sa te cutremuri si sa te gandesti ca esti extraordinar de norocoasa ca la tine totul a fost o.k. cu puiul tau.
Povestea mea incepe demult cu a fost odata o fata de 16 ani care s-a indragostit de un baiat de 19 si dupa multe peripetii si obstacole ajung sa se casatoreasca in 1996.Nu inainte de a-si face setul complet de analize pe bune.Ea rh-negativ,el ,bucurie mare, tot negativ.Gata ,totul e o.k.Vom avea 3 copii (spuneam noi) si sa vezi ce familie minunata vom fi.Cum vom merge noi in concedii si lumea va spune ce copii frumosi au tinerii astia doi!!!!!!!!Dar.....
Iulie 1997 - ma pregatesc sufleteste sa nasc primul nostru copil cu o moasa care ma cunostea de cativa ani buni,dar care a omis sa-mi 'relateze' cam cu ce se mananca nasterile astea.Nimic altceva decat :ai sa vezi totul va fi bine!Si nu spun ca nu a fost pana la urma ,dar numai eu stiu prin ce spaime am trecut,cum mi-am imaginat eu ca puiul meu e probabil mort daca nu se naste el dupa atatea ore sau cum m-am simtit dupa nastere cand dadeam ochii cu asistentele si-mi aminteam ca in urma cu o zi am vrut sa nasc 'precum tigancile la galeata'pentru ca eram epuizata si nu mai vroiam sa ma urc pentru a nu stiu cata oara pe masa ginecologica(preferata noastra a tuturor cred).
'Draga tu ai rh negativ dar asta nu e o problema pentru ca si sotul tau are la fel deci puteti sta linistiti'oau.......Rasuflam usurati nu mi se face nici o noua injectie-am oroare de ele - si pot face cati copii vreau.
2000-sunt din nou insarcinata.deh ,incercam sa ne punem in aplicare planul cu cei trei copii si tragem tare sa nu fie diferenta prea mare intre ei.Un coleg al sotului are un accident de circulatie si el impreuna cu alti colegi se duc sa doneze sange gr.o rh-negativ.'Ne pare rau domnule,dar aveti rh -pozitiv'Omul sta sa lesine.asta inseamna probleme .Nu neaparat,dar oricum foarte probabil.'Nu se poate,tot aici l-am facut acum cativa ani si era negativ'.'Ei or fi fost reactivii vechi domle' se mai intampla!'Cucoana daca aveam eu vreun accident si-mi puneau oamenii sange cu rh negativ, cand se vede treaba ca al meu e pozitiv?Atunci ce se intampla?'Intrebare retorica evident.
Imaginati-va reactia viitoarei mamici.am dat fuga la ginecolog sa ne spuna care sunt riscurile si ce avem de facut.Am facut rh-ul baietelului si pentru ca a iesit pozitiv am inceput dozarile de anticorpi.din luna patru titrul de anticorpi a inceput sa creasca si a inceput 'stresul'.Nu sunt o persoana care sa spuna tuturor ce i se intampla si de aceea stiam doar noi prin ce treceam.Nici nu cred ca ar fi avut rost sa ingrijoram bunicii,matusile si unchii inutil.Medicul meu ginecolog,un om nu deosebit,ci extraordinar mi-a spus ca mie imi poate face cezariana cu usurinta la maternitatea din Buzau ,dar ca nu poate garanta nimic pentru copil.S-a consultat cu neonatologul din maternitate si acesta (un alt om extraordinar) ne-a spus atat:BUCURESTI pentru ca aici nu aveau nici macar lampi cu ultr aviolete.
Doamne, ce ne facem noi? De unde luam noi atatia bani ca sa nasc la Bucuresti?
Medicul mi-a dat doua variante:Spitalul X(conditii de cazare extra,hrana ca la restaurant,aparatura,dar pentru medici nu bag mana in foc nu stiu cat va trebui sa dai pe acolo)sau Giulesti unde iti dau eu trimitere la un fost coleg de facultate,te indruma el.
Ne mai linistim si plecam la Bucuresti.
Acolo nu-l gasim pe medicul la care trebuia sa ajungem,ne panicam,dar o asistenta dragutza(suntem socati)ne spune ca ne poate vedea Doamna Doctor Hodovanu.Intram speriati de bombe,cu fixul ca oricine isi poate da seama ca suntem'de provincie' si ca asta e un handicap.Dar surpriza:ne primeste o doctoritza dragutza care ne explica pe indelete tot ceea ce trebuie sa stim ,ne trimite sa facem analizele la ei si un eco."sa stim daca e bine puiul si sa va puteti hotari la nume'
Am facut analizele,am facut si eco si din ziua aceea am stiut pe cine asteptam:Bilutza era asteptata cu mare nerabdare.Numai ca la a doua vizita doamna doctor ne spune ca dumneaei nu ma va putea asista la nastere din cauza unor probleme de sanatate .Ne promite ca va fi alaturi de noi si ca ne recomanda un coleg.
Ne relaxam si asteptam sa apara colegul.Gandurile mi se ingramadesc catre iesire,dar ma abtin sa fac vreo remarca.Cred ca si sotul meu gandea la fel.Gata s-a terminat cu linistea, daca ne da pe mana astuia am sfeclit-o.
Pe usa intrase un medic tanar,vesel,plin de viata.Dar totusi foarte tanar.Zic in mintea mea: lasa ca o fi si el rezident ,ne conduce la medic,ca doar nu era sa vina omul dupa noi.
Dar nu.'Vi-l prezint pe colegul meu,doctorul Cristescu.Discutati cu dumnealui si va hotarati dac vreti sa va asiste.'
Binenteles ca nu vreau, imi spun si ma uit disperata spre sotul meu care era deja pe picior de iesire din cabinet, ca sa ma poata 'vedea' medicul.'fara scapare'
Doctorul 'ma vede ',il cheama pe al meu sotz ,stam de vorba ,il innebunim cu fel de fel de intrebari si plecam acasa linistiti ,aproape fara griji,de parca omul acela le inchisese pe toate la el in cabinet.
Au urmat cateva vizite,multe analize la Institutul de hematologie si o nastere usoara ,usoara cu un medic care s-a tinut de cuvant si m-a asistat la nastere.'tanarul nostru' a fost de garda in ziua in care mi s-a facut declansare(crescuse titrul de anticorpi) numai ca Bilutza noastra nu era chiar hotarata sa apara.Asa ca domnul doctor a ramas in spital sa asiste alte trei nasteri si pe la 10 seara a venit la mine si m-a intrebat daca nu m-am hotarat, ca trebuia sa plece si el ca omu' acasa.I-am spus ca nu e nimic deosebit.M-a rugat sa-l las sa doarma macar doua trei ore.Si l-am lasat.Cam la limita, ca pe la 4 dimineata l-am sunat de pe mobilul meu pentru ca asistenta de la sala de nasteri nu a vrut sa-l sune ca 'inca nu e cazul'.dar era ;si cand a sosit m-am linistit si mi-am recapatat increderea.
A venit bilutza,care din clipa aceea a devenit andradica.Si neonatologii au luat-o in primire.Si dupa cresteri si scaderi ale nivelului bilirubinei in sange,dupa zile petrecute sub lampa,dupa emotiile unei posibile exsangvinotransfuzii a venit momentul sa plecam acasa.
ACASA la noi,unde ne asteptau bunici ,matusi ,unchi si prieteni
si fratiorul care se rugase in urma cu noua luni sa-i trimita Dumnezeu o surioara.
Povestea este evident mult mai lunga,peripetiile nu sunt doar cele insirate aici si am uitat sa sochez o groaza de lume spunand ca nu am dat nici macar 10mii de nevoie unei asistente( toate s-au purtat nemaipomenit si nu e s.f.)si ca am alergat efectiv dupa medic cu banii in ziua in care m-am externat,nu pentru ca nu m-as fi intalnit cu el de la nastere si pana atunci(ma vedea in fiecare zi si se interesa si de fetita la salonul de copii) ,ci pentru ca nu reusisem sa-l facem sa-i primeasca.
Si Doamna dr.Hodovanu s-a tinut de cuvant si desi nu mai avea 'nici o treaba' cu noi s-a interesat de fetita noastra pana in ziua cand am plecat sanatosi acasa.
Le doresc tuturor viitoarelor mamici sa aiba parte de norocul de a intalni oameni minunati care sa le incurajeze si sa le fie alaturi fara nici o pretentie financiara,doar pentru ca asa sunt ei ,doar pentru ca meseria de medic ia ales de acolo de sus pentru ceea ce sunt
si simt pentru oamenii de langa ei.
Si multumesc acum tuturor celor care au fost si sunt sigura ca au ramas MEDICI si OAMENI:
Domnului dr.Costantinescu Mario(Maternitatea Buzau)
Domnului dr.Pavel(Maternitatea Buzau)
Doamnei dr.Hodovanu Marilena(Maternitatea Giulesti)
Domnului dr.Cristescu Ciprian(Maternitatea Giulesti)
Doamnei dr.Constantinescu Adriana( neonatolog- Maternitatea Giulesti)
Multumesc familiei 'desprecopii'pentru ca mi-a dat curajul sa multumesc acestor oameni minunati.Si semnez,
mugulili
P.S Orice asemanare cu fapte reale nu este deloc intamplatoare

Marina spune:

in primul rand bine ca ti-a venit curajul sa te inscrii si sa scrii!
in al doilea rand am facut 2 bb in Giulesti si desi nu as descrie experientele la fel de feeric, ti-am citit povestea pe nerasuflate si i-am mai multumit odata lui Dumnezeu si d-nei dr Anca Moisa pt 2 bb superbi!

amironeanu spune:

Bine ai venit si sa-ti traiasca stelutzele! Sa creasca frumos si sa fie sanatoase. Te mai asteptam aici pe forum.

Pupici,
Andrea si Stefania (13.08.2004)

Stefania - printesa mea

ruxi spune:

Felicitari pentru cele 2 gagalici! Si tie pentru povestea ta frumoasa!


Ruxi si Clara pisicuta, 19 aug 2002
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Povestea nasterii

nusicasiely spune:

foarte frumos!

acina spune:

Liliana am citit pe nerasuflate povestea ta si sincer m-a emotionat .Mult curaj ai avut si noroc de dr buni.
Sa-ti traiasca steluta mare si cea mica.

Anca mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Buburuzul Mic
Povestea Nasterii