despre rasfat la bebei-opinii, sfaturi, pareri
buna dragele mele,
ca de obicei cand imi ridic semne de intrebare vin si va intreb pe voi pentru ca am primit atatea sfaturi bune pe acest forum de nu stiu stiu ce m-as fi facut fara el...
fetitza mea de 7 luni are toate sa devina cam rasfatata, oricum primii pasi au fost facuti...cu 3 bunici, 3 strabunici, si un unchi care o cocolosesc(exceptand parintii care se straduie sa nu exagereze cu rasfatul).
stiu ca asa sunt toti copiii, dar la Thea daca acum ii iau o jucarie ma aleg cu scandal, daca nu reuseste sa sse ridice sau sa traga ceva de pe masa, la fel, ca sa nu mai vorbesc daca o lasam singura in camera sau se plictiseste.daca o las sa faca scandal, se ambaleaza rau si eu sufar ca un caine...
observ ca are o fire voluntara dar vreau totusi sa previn istericalele de mai tarziu.si nu stiou nici cum , nici daca nu e prea devreme.
psihologic vorbind de la ce varsta se poate vorbi de copil rasfatat?dar de educatie?
poate ca are un comportament normal ptr varsta ei si eu pur si simplu ma stressez prea tare.
e un copil super energic si vesel, si nu vreau sa devina o miorlaici dependenta de rasfat.
n-as fi ridicat problema asta de Sarbatori dar acum s-a acutizat cand tot familionul e acasa.
va pupam
Sarbatori Fericite si Un An Nou minunat!!!
cristiana si bb Theodora Alexia
http://photos.yahoo.com/thea_alexia
Raspunsuri
dodo spune:
La virsta ei nu se pune problema rasfatului, pur si simplu cauta sa-ti atraga atentia asupra ei, in lipsa cuvintelor. In opinia mea, rasfatul apare dupa 2 ani, cind incepe sa constientizeze locul pe care-l ocupa in familie, atentia acordata s.a.m.d. Daca vei cauta sa concentrezi atentia tuturor numai pe ea, ai toate sansele sa devina un copil rasfatat. Daca in schimb stabilesti niste "norme de conduita bb-parinti-bunici-strabunici", in care rolul autoritar il au parintii iar ceilalti il accepta(evident nu cu mare placere!), atunci poti spera ca vei avea un copil cu un comportament in limitele normale virstei lui. Razboiul cel mai dur NU va fi cel cu bb, ci cu restul familiei!!!!
Rosey spune:
e important ca toti membrii familiei sa aiba un comportament consecvent si, pe cat posibil, asemanator. "rasfatul" incepe cu siguranta mai devreme de 2 ani. trebuie stabilite reguli, limite, nu prea multe, dar ferme. si toti trebuie sa le respecte. stiu ca ceea ce spun eu e ideal, ca in practica e mult mai greu, dar merita efortul. daca un parinte, sau bunic, spune nu, si altul da, de aici porneste haosul.
kika spune:
Pina la un an nu poate fi in nici un caz vorba de rasfat, stai linistita si lasa copilul sa se desfasoare fericit, insa de la 1 an (nu de la 2 ca e prea tirziu!!!) trebuie intervenit cu educatia, trebuiesc puse limite clare cu ce NU au voie, mai ales pentru ca si posibilitatile lor de explorare se diversifica si devine totul mult mai periculos; si apoi cu chestii de conduita simpla si pe intelesul lor : asa se face, asa nu e frumos, "poftim", "multumesc", chestii simple dar de baza.
dodo spune:
Eu zic sa nu punem lipsa de educatie=rasfat, ca nu e tot aia! Una e sa sparga tot in casa, sa se tavaleasca pe jos prin magazine cind vrea ceva cu orice pret si alta e rasfatul! Deci, pina la 2 ani, copilul nu intelege de ce nu are voie una sau alta-stie doar ca poate face sau ii este oprit lucrul acela si asta inseamna educatia copilului de a asculta comenzile primite si de a fi laudat in cuvinte si mingiieri atunci cind le respecta. Daca nu vrea ceva sau se incapatineaza sa faca ceva interzis, este bine sa ii oferi variante, astfel ca bb sa aibe posibilitatea de a alege singur(de ex. se incapatineaza sa scrie pe pereti- spune-i "hai mai bine sa desenam pe o coala de hirtie sau pe asfalt, ai loc mai mult" iar copilul cu siguranta ca va alege o varianta mai putin deranjanta pt. parinte si in acelasi timp se va simti responsabil pt. ca a facut o "alegere proprie"). Revenind la rasfat, eu il vad ca o manifestare a afectiunii parinte-copil si invers si anume prin mingiieri, pupaturi, joaca cu perne, de-a calul prin casa etc. Se face o mare confuzie cind se spune despre un copil prost educat ca este rasfatat. Poate voi aveti alte pareri, si e dreptul vostru sa aveti, dar eu caut sa-mi educ copilul dupa principiile enumerate de mine si vad ca incep sa dea rezultate acum, la virsta de 2 ani si 8 luni, ceea ce ma face sa fiu optimista. Trebuie sa mentionez si ca nu avem alaturi de noi nici bunici, nici alte rude care sa intervina cu pareri proprii-o fi bine, o fi rau, asta e, n-am ce face!
kika spune:
Dodo draga ai dreptate, parerile despre rasfat sint diferite, iar eu iti spun parerea mea. Rasfatul este o forma de dragoste la care "se sare calul". Eu nu consider ca imi rasfat copilul, iubindu-l si jucindu-ma cu el, insa consider ca imi rasfat copilul atunci cind trec cu vederea (bineinteles tot din prea mare dragoste) anumite lucruri (altfel interzise) - si astfel se cam duce naibii consecventa din educatie! Carentele astea sint sesizate si exploatate de unii copii in functie de cit de smecheri sint ei - si de permisivi adultii, asa ca eu imi pot inchipui lesne ca unui copil rasfatat (rasfatat in viziunea mea) i se poate intimpla sa se tavaleasca pe jos prin magazin. Nu poti spune ca e prost educat caci nu-l cunosti, s-ar putea sa fie la prima escapada de genul asta mititelul, a vrut sa incerce si el cit de departe poate merge, unde-i limita... dar vezi reactia parintelui si implicit a copilului iar atunci stii daca e doar rasfatul sau proasta crestere de vina.
Iar tu Dodo esti sef executiv fara bunici si fara rude; pai daca spui "nu", "nu" ramine, cine sa te boicoteze? Dar cu cit e familia mai mare cu atit e si concurenta mai mare - "ia uite ce frumos face tataie ca motocicleta" - "ba nu stai sa-ti spuna bunica o poveste cu lupul"- ; oferta mai bogata - "lasa ca stau eu cu asta mic si hai sa ne uitam la desene animate" - , toleranta mai absoluta - "lasa draga copilul in pace, hai nu plinge ingeras, vino sa vedem cum face mita-cotobita" - adica greu de facut educatie cu consecinte 0!
corinaelena spune:
Subiectul asta ma intereseaza f tare.Sara are doar 5 luni jumate+4 bunici,5 matusi si unchi,sta cand e treaza numai in brate de la unul la altul si pe ;anga asta e primul lor nepot..va dati seama.Sper sa nu ajunga o rasfatata mica,ca am urat din totdeauna copii care nu asculta si nu inteleg ca"nu se poate".
Carrie te inteleg perfect si sper ca rudele ne vor intelege cand noi vom spune "nu" si sa nu se bage.
Eu cred ca trebuie facuta educatia de cat mai mici pt ca sunt f smecheri,nu spun ca trebuie sa ne impunem ca niste sefi.
Toate aveti dreptate in felul vostru si sper ca vor mai scrie mamici cu experienta...voi urmari subiectul cu sufletul la gura.
LA MULTI ANI!la toata lumea
Corina si bb Sara
MarikaStefan spune:
Cred ca nimeni nu poate defini clar ce inseamna rasfatul!
Imi rasfat copilul daca-l tin in brate? Nu. Dar daca-l legan? Se pare ca da!? daca stau cu el tot timpul meu liber? NU este rasfat. Dar daca nu vrea sa stea fara mine? Este rasfat?!
despre educatie constienta se poate vorbi destul de tarziu, cam de la 3-4 ani incolo, dar pana atunci se instaleaza cateva automatisme, care devin obiceiuri bune sau proaste, in functie de incurajarile primite. Copilul exploreaza lumea si incearca sa faca de toate, daca i se permite si lumea se distreaza mai face si alta data daca este oprit atunci se descurajeaza si renunta.
Dar sa nu uitam ca au si diferite perioade de negare cand dinadins fac invers fata de cum i se permite, sau isi dezvolta personalitatea, la varste foarte fragede (programul propriu de somn si de masa).
Este cea mai frumoasa arta sa-ti modelezi copilul cu simti si raspundere.
Pupice,
mari si Kitti(10 ani) & bb Ionel(6 luni)
carrie spune:
multumesc mult de raspunsuri.cred ca fiecare caz de rasfat are particularitatile lui, dar cazul meu e cel al familiei numeroase(ca la corina) care graviteaza in jurul primului copil, nepotel, stranepotel...
si desi mi se pare o varsta frageda nu stiu cum as putea sa numesc daca nu rasfat manifestari ca:tipete daca i se ia o jucarie pe care o molfaie si care poate e nociva sau a cazut pe jos, tipete la culcare daca nu e in carucior si cu leganare, sau daca e lasata singua in camera.am inceput sa nu-i mai dam repede inapoi jucaria daca urla sau sa ii spun ca nu-i voie si sper ca incet sa reusesc...pentru ca pare un copil f voluntar...dar nici nu vreau sa o las singura in camera sa urle pentru ca poate e inca prea mica sa inteleaga.sau gresesc?
va pupam
Sarbatori Fericite si Un An Nou minunat!!!
cristiana si bb Theodora Alexia
http://photos.yahoo.com/thea_alexia
cici spune:
Incerc si eu din rasputeri sa-mi cresc fetita "ca la carte"
E destul de greu se pare pentru ca fiece copil e unic! Toate mi-au iesit bine pina acum(1 an si 7 luni)dar ...
Nu avem bunici,nu avem pe altcineva,avem o prietena mica(4 ani ) care ne viziteaza uneori si ne jucam.Bucuria e mare in casa la venirea ei.
Problema e ca atunci cind pleaca Bianca, fetita mea face adevarate crize de isterie , cu lacrimi si tot tacimul, urlind dupa "Ganga" .Bineinteles ca ii vorbesc pe tonul cit mai cald cu putinta si ii ofer alte" variante ".Nimic nu o incalzeste.
Am incercat si varianta "ferm si raspicat" si inca o multime de "n "variante.
In rest nu ma pot plinge ,adoarme singura ,isi stie locul cind papa,sta si singura in camera daca e nevoie si se joaca in patut,adica vreau sa spun ca am stabilit impreuna deja niste reguli
care nu se discuta
dar aici, recunosc ca sunt in impas...
un sfat ,va rog!
cici
MarikaStefan spune:
Cici draga,
copiii la copii trag. majoritatea copiilor trec prin asa ceva. cand pleaca bianca, pentru ea inseamna ca ai ascuns jucaria favorita, si nu intelege de ce alte jucarii ii raman la dispozitie oricand si bianca nu. Stiu copii(exemplu fetita mea) care sunt in stare sa rastoarne toata casa cand au musafiri alti copii, numai de a arata ce drag le e. In mod special copiii care sunt singuri la parinti.
Cu timpul cand mai creste si percepe lumea altfel isi largeste orizontul de joaca si diversifica activitatile. cu rabdare trece si perioada asta, cam pana la gradinita. sa nu te miri daca va avea aceeasi manifestari si cand mergi cu ea in vizita si gaseste alti copilasi... nu mai vrea sa merga acasa.
trebuie sa ai rabdare, suntem fiinte sociale, sau ai prefera un copilas care sta izolat? Nu prea cred...
pupice,
Mari si Kitti & bb Ionel