Rasfat dus la extrem...
Raspunsuri - Pagina 20
![](images/user_woman.png)
Zina spune:
Buli, da, sa stii ca dau prea multa importanta acestor situatii, o sa incerc sa le iau ca pe niste momente trecatoare, sunt sigura ca va veni si momentul in care baietelul meu se "va schimba".
Accept92, am o relatie foarte ok cu copilul meu, faptul ca cer sfaturi intr-o anume privinta asta nu inseamna ca realtia mea cu baietelul este rea. Nu inteleg cum de ai putut sa scrii asta??? De fapt, chiar jignesti exprimandu-te astfel. Nu ai nici un motiv care sa te fi dus la concluzia asta. Nimeni de pe forum nu cunoaste relatiile celorlalte persoane "de-aici", colege sa spunem, doar unele din problemele lor. Oare cum poti da astfel de verdicte?
Daca copilul ii face "scene" mamei, asta inseamna ca mama nu are o relatie ok cu copilul? Nu stiam asta, pana sa o spui tu....
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](https://forum.desprecopii.com/forum/membriphoto/accept92/accept92.jpg)
accept92 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Zina Daca copilul ii face "scene" mamei, asta inseamna ca mama nu are o relatie ok cu copilul? Nu stiam asta, pana sa o spui tu.... |
Da, exact asta inseamna. Cand copilul isi permite sa puna presiune asupra parintilor si sa le faca viata grea, nu e o relatie ok. Eu una nu m-as putea complace intr-o situatie ca a ta, nici cu sotul nici cu copilul. Caci cele doua sunt legate intre ele, si sunt legate strict de problemele tale si de masura in care te respecti tu pe tine.
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
Zina spune:
Accept92, copilul meu nu-mi face viata grea, asta cu siguranta. Cu tot cu aceste temper tantrums (ca de fapt astea sunt aceste crize de care vorbim si care sunt pana in varsta de 4 ani, la aproape toti copiii. Tantrums inseamna perfecta normalitate. Ca sunt copii care cresc fara ele, e alta normalitate, care tine de temperament mai degraba, decat de mediu sau educatie), eu nu simt ceea ce tu declari aici.
Ce-ar iesi daca si eu m-as lega de ce ai scris tu, si anume ca la prima smiorcaiala o trimiti in camera ei, fara drept de apel? Ca voi nu ati ajuns niciodata la astfel de situatii? Dar daca in urma a tot ceea ce fiica ta acumuleaza in ea (frustrari, nemultumiri, care nu le poate exprima in fata ta), mai tarziu vor rabufni, exact cand nu te astepti? Si poate va fi si mai urat? La asta nu te-ai gandit?
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](https://forum.desprecopii.com/forum/membriphoto/Laura25/Laura25.jpg)
Laura25 spune:
Eu am o terie a mea .. care zice ca atunci cand copilul meu face o criza de plans, o criza de nervi, isi descarca frustrarile acumulate doar(sau mai ales) in prezenta mea, care ii sunt mama, inseamna ca al meu copil are incredere deplina in mine si stie ca isi poate dezgoli sufletul in fata mea. Stie ca poate sa rabufneasca, pt ca eu ii sunt alaturi, il inteleg, il mangai si il ajut sa mearga mai departe. Stie ca eu il iubesc neconditionat si are incredere sa isi verse toate frustrarile acumulate.
Asa cred/simt eu.
Si tu poti intinde o mana - Actiunea 3 sate
Am marfa la bazar umanitar DC
Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005)
Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi
'Cos what I feel is the only truth for me
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
gabitza2005 spune:
Zina nu vreau sa te contrazic dar daca comportamentul unui copil nu ar depinde de mediu sau de influenta persoanelor din jur nu ar mai exista diferente intre comportamentul de acasa si comportamentul in societate (rspectiv gradinita) ceea ce se intalneste f des la copii. Mediul are o importanta f mare.
Eu am o nepotica care urla pur si simplu, pentru ca asa procedeaza toata familia ei 9toata ziua se cearta tipa unii la altii pentru te miri ce) si fetitei i se pare normal dar atunci cand sta pe la noi sa vezi ce frumos vorbeste si ce frumos se joaca .
Cand a fost lasata la noi prima data a inceput sa tipe la fimiu plus istericalele de rigoare , am luat-o frumos deoparte si i-am spus ca o rog sa respecte regulile casei noastre -ca la noi nu se urla si daca are ceva de zis sa vorbeasca frumos fara sa ne aude toti vecinii.
Ea acasa are acelasi comportament ca si inainte dar cand mergem noi in vizita se poarta la fel ca si la noi bineinteles ca atunci cand suntem noi acolo nici parintii ei nu striga.
Am discutat f mult cu parintii ei si le-am explicat ca ei dau tonul discutiei dar n-am avut cu cine -explicatia lor "e rasfatata nu avem ce sa facem are un temperament dificil".
Nu-mi explic, daca este de vina temperamentul ei nu cred ca ar fi putut sa se controleze la noi sau la gradi (unde am inteles ca se poara f frumos), un copil de 4 -5 ani nu cred ca este capabil sa aibe mai multe fete asa cum au unii adulti.
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](https://forum.desprecopii.com/forum/membriphoto/necunoscut.jpg)
sdcristian spune:
exista tantrumuri - de 5 -10 minute maxim, da, astea sunt exact pt descarcarea furiei si frustrarii, si sunt sanatoase
cand o criza dureaza o ora sau doua... nu mai e un tantrum. e semn ca ceva chiar nu e bine. copiii acumuleaza toata tensiunea din jurul lor si la asta se ajunge
nu zic sub nici oforma ca mnu esti o mama buna, deloc nu zic asta. dar zic ca situatia voastra familiala - adica tu + sot - nu e sanatoasa pt copil. nu inteleg de ce te sacrifici tu pe tine (si pe copil), de ce te chinui singura, de ce ar trai cineva astfel. mai rezisti asa inca vreo 15 ani?
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
Luna1 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Rufus Luna, eu am inteles din prima ce vrei sa spui, numai ca eu, in cautare vesnica de solutii la problemele mele, incercam prin intrebarea mea sa individualizez cateva aspecte. Dincolo de a milita sa schimbam legi nedrepte, mi se pare de neacceptat sa militam pentru schimbarea legilor care nu ne convin noua. |
Pai pentru mine o lege care nu imi convine = o lege nedreapta PENTRU MINE. Asta imi da dreptul sa militez. Ca s-ar putea sa fiu singurul nebun in piata publica e altceva, insa am dreptul sa-mi spun parerea, de ce consider ca acea lege e nedreapta si poate gasesc mai multi adepti ai parerii mele.
Citat: |
Nu cred ca exista intr-o societate oameni la fel, asa ca pachetul de legi cuprinde legi pentru toata lumea, care se dovedesc corecte si se aplica tuturor, indiferent daca le convin sau nu la toti. In plus, este diferenta mare intre a milita pentru inlaturarea legii respective si a nu te supune ei. Daca alegi sa nu te supui, atunci suporti constient consecintele, nu te mai poti plange; insa asta o poti face cand esti matur si ai discernamant. Nu cred ca-i corect sa-mi invat copilul ca, daca nu-i convine o regula, trebuie sa faca cum doreste el. |
Pai cine zice sa nu te supui? Sau sa-ti inveti copilul sa nu se supuna? Prin exemplu propriu, faptul ca imi platesc taxele desi nu-mi convine, ca nu depasesc limita de viteza (desi loc este),nu beau pe strada, etc, copiii vad si copiaza acest comportament. Crede-ma ca aici sunt sute de reguli, sincer sunt prea multe, dar de obicei copiii care se abat de la aceste legi/reguli sunt copii proveniti din familii care nici ei nu le respecta.
Citat: |
Aici nu-i vorba de Romania (unde amorteala noastra e binecunoscuta), ci de orice loc guvernat de reguli stricte; uneori regulile nici nu trebuiesc sa fie legi ca sa fie respectate... Cred ca exista un numar limitat de cazuri in care ne putem lasa copilul sa cunoasca consecinta gesturilor sale. Pentru ca mie nu prea-mi vine (in exemplul tau) sa vada pe pielea lui ce inseamna sa se bata cu un coleg, nu numai ca-i umfla ochii aluilalt, dar poate chiar o pateste el. Cazuri sunt cu nemiluita. Si, ca su parasesc acest caz, dupa parerea ta, cum ar trebui sa procedez daca copilul meu ar fi bataus, fara sa-l pedepsesc? |
Pai uite eu cand copilul meu loveste o indepartez de la locul respectiv. Ii explic de ce e rau sa lovesti, ii explic ca acel copil nu se va mai juca cu ea, ii arat ca plange si, daca am cu cine ma intelege atunci o trimit sa-si ceara scuze. Insa scuzele trebuie sa fie reale, sa o vad ca ii pare rau. Altfel prefer sa nu-si ceara scuze conditionat. Asa o invat sa si imparta jucarii. Ii spun mereu ca, daca nu isi imparte jucariile copiii nu vor sa vina sa se joace cu ea. Si apoi o las in pace. Acum imparte jucariile ca vrea ea, pentru ca vrea sa vina prietena ei la ea, nu ca asa zic eu.
Citat: |
Mergand mai departe, inclin sa cred ca exista multe fapte ale caror consecinte sunt dezastroase (frizand absurdul, ar fi sa ne lasam copilul sa fuga in strada doar ca sa vada ce tavaleala capata la contactul cu autobuzul); pentru acestea, exista "legea"; si nu uita ca, de multe ori, legile in contradictie cu noi nici macar nu-s abuzive; de ce trebuie schimbate? RUFUS, TORA si cele 3 minuni ale lor ![]() ![]() "EXPERIENTA este numele pe care-l dam greselilor noastre" Oscar Wilde |
Nu trebuie sa las copilul sa fuga in strada, insa nimic nu ma impiedica sa cumpar o papusa ieftina, de carpe eventual sa fie efectul mai mare, si sa o pun pe o strada si sa trec cu masina peste ea, aratandu-i copilului consecinta alergatului in strada. Nu e mai bine sa inteleaga de ce nu e bine, decat sa ii dau eu o bulina neagra si o plama la fund?
Si in final, nu exista parinte perfect. Eu spun ce cred eu ca e mai bine, insa fiecare procedeaza cum crede. Eu doar militez pentru a ne uita in interior putin. In a incerca evitarea copierii unei educatii comuniste.
Mor de dragul multor copii de aici care sunt liberi, fericiti, isi exprima nevoile cum stiu ei, si culmea, sunt si educati.
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
Luna1 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Laura25 Eu am o terie a mea .. care zice ca atunci cand copilul meu face o criza de plans, o criza de nervi, isi descarca frustrarile acumulate doar(sau mai ales) in prezenta mea, care ii sunt mama, inseamna ca al meu copil are incredere deplina in mine si stie ca isi poate dezgoli sufletul in fata mea. Stie ca poate sa rabufneasca, pt ca eu ii sunt alaturi, il inteleg, il mangai si il ajut sa mearga mai departe. Stie ca eu il iubesc neconditionat si are incredere sa isi verse toate frustrarile acumulate. Asa cred/simt eu. Si tu poti intinde o mana - Actiunea 3 sate Am marfa la bazar umanitar DC Laura, mami de shtrumphi gemeni: Bianca Andreea si Rares Mihai (13.06.2005) Cugetari gemene, Poveste cu shtrumphi 'Cos what I feel is the only truth for me |
![](floare.gif)
O mie de pupici, exact asta spun eu tutror care se oripileaza. Soacra (vaaaaiiii cu noi nu face niciodata asa!) prieteni etc. Le spun ca, fata mea trebuie sa se simta confortabil sa-si arate sentimentele reale cuiva. Si daca nu mie atunci cui?
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
gabitza2005 spune:
Citat: |
citat din mesajul lui Laura25 Eu am o terie a mea .. care zice ca atunci cand copilul meu face o criza de plans, o criza de nervi, isi descarca frustrarile acumulate doar(sau mai ales) in prezenta mea, care ii sunt mama, inseamna ca al meu copil are incredere deplina in mine si stie ca isi poate dezgoli sufletul in fata mea. Stie ca poate sa rabufneasca, pt ca eu ii sunt alaturi, il inteleg, il mangai si il ajut sa mearga mai departe. Stie ca eu il iubesc neconditionat si are incredere sa isi verse toate frustrarile acumulate. Asa cred/simt eu. [] |
Perfect de acord Laura dar acum vin intrebarile:
- reusesti intotdeauna sa afli de la copil care sunt frustrarile lui (eu uneori reusesc de cele mai multe ori nu)
- nu simti ca esuezi ca parinte deoarece nu reusesti sa vii in intampinarea acestor frustrari (ca eu una ma simt vinovata)
Un ex: nepotica de care vb mai sus a stat doua zile la noi pana alaltaieri, ieri seara am plecat sa-i luam cadou ei ca duminica are petrecere fimiu a inceput sa planga ca vrea si el o jucarie (cu toata ca primise o carte ) si uite asa am tinut-o vreo ora in tot felul de explicatii -el gasea tot felul de motive sa planga pana mi-a venit ideea sa-i zic ca il iubesc mult mult de tot , mai mult decat pe toata lumea si ca vreau sa nu mai planga si sa fim prieteni ca pana atunci.
Mai deodata s-a luminat a inceput sa zambeasca si m-a luat in brate : el de fapt era gelos pe nepotica ca i-am dat si ei atentie si abia dupa o zi a reusit sa-si exteriorizeze acest sentiment.
Intr-un fel imi pare rau ca nu am reusit sa previn aceasta criza ufff dar nici nu am prea avut timp de dulcegarii cu el zilele astea.
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)
![](images/user_woman.png)
Zina spune:
Exact Luna1 si Laura, si eu sunt de aceeasi parere.
Ce-ar fi ca atunci cand baietelul meu ar incepe sa planga, sa-l mai si trimit in camera lui, doar pentru ca eu nu mai pot auzi plansul lui?
Sdcristian, poate s-anteles gresit in prima mea postare, 2 ore a durat situatia in ansamblu, in sensul ca, baietelul meu nu a dorit ca eu sa plec nici dupa ce au trecut aceste ceasuri, nu ca el ar fi plans si tipat 2 ore. Dupa ce a plans, noi am mai stat, am mai asteptat, inca 2 ore, asta am vrut sa spun...
>>>Continuare
![Mergi la inceput Mergi la inceput](icon_go_up.gif)