Copiluti de mai-iunie 2005 (101)
Copiluti de mai-iunie 2005 (101) | Autor: gabitzam
Continuare de la Capitolul 100
Adresa de mail pentru contul comun este copiluti_mai_iunie@yahoo.com (cereti parola pe PM)
Colaj BEBELUSI DE MAI-IUNIE 2005 ( View )
Al doilea colaj BEBELUSI DE MAI-IUNIE 2005 ( View )
Pozele noastre (www.flickr.com/photos/copiluti_mai_iunie/" target="_blank">View )
INDIFERENT CE SE DISCUTA AICI, TOTUL ESTE ON TOPIC
* Loreen ---
DELIA - 26.04.2005 - Constanta - Comorile lu' mama* Nelia ---
TUDORA - 30.04.2005 - Montreal, Canada - www.dropshots.com/aurice" target="_blank">Agata,Tudora si Lisandru* onixone ---
ALEX - 03.05.2005 - Londra*
Cornelia --- STEFAN - 04.05.2005 - Constanta - poze Stefan* Fran ---
PATRICIA ANNELISE - 05.05.2005 - Bucuresti - Iepurete* TDI ---
ALYSSA - 05.05.2005 - Italia - Album Alyssa* pisik 4ever ---
OLIVIA - 08.05.2005 - SUA* Ada_74 ---
SERGIU-MIHAI - 11.05.2005 - Constanta - Sergiu* Corni ---
TIMEEA - 11.05.2005 - Constanta* tamar ---
ADINA - 11.05.2005 - SUA* Anky ---
CRISTIAN LUCIAN - 12.05.2005 - Olanda* Androix ---
FILIP STEFAN - 13.05.2005 - Bucuresti - www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=53375" target="_blank">Cum s-a nascut Filip* Robotzica cucului ---
MARIA MONICA - 14.05.2005 - Ontario, Canada* Simiena ---
ELIAN - 17.05.2005 - Bucuresti* Mygirl ---
ALEXANDRA ELENA - 18.05.2005 - Constanta * Florentina G ---
MAYA MARIA - 18.05.2005 - Bucuresti* corail ---
ALEXANDRA SOPHIA- 18.05.2005 - Germania * lucas ---
MATEI - 21.05.2005 - Bucuresti* Beatriced(patriciaRO) ---
ALEX - 22.05.2005 - Copenhaga, Danemarca - Alex pifos* simona_filipas ---
DRAGOS OCTAVIAN - 23.05.2005 - Timisoara* monu ---
ALEXIA-IOANA - 24.05.2005 - Bucuresti - Poze Alexia-Ioana* gabitzam ---
ANDREI-STEFAN - 25.05.2005 - Bucuresti - Poze mai noi* Babygirl ---
EMA ELENA - 25.05.2005 - Bucuresti* ChrisDun ---
CARINA EMILIA - 26.05.2005 - Bucuresti* Cloreta ---
TEODORA-MARIA - 26.05.2005 - Bucuresti - Teodora* ralwka ---
IULIA-MARIA - 26.05.2005 - Bucuresti* Margott ---
DAVID - 27.05.2005 - Bucuresti* omustata ---
MAYA ILINCA - 28.05.2005 - USA* Andutzy ---
DRAGOS ALEXANDRU - 31.05.2005 - Bucuresti* denisa73 ---
CRISTIAN - 31.05.2005 - Germania* gusta ---
MARA AUGUSTA - 31.05.2005 - Olanda* Ruxel ---
BIANCA TEODORA - 02.06.2005 - Bucuresti - Bianca* Aurasa ---
CATALIN - 03.06.2005 - Bucuresti* Mercedes ---
BIANCA - 03.06.2005 - Oradea* OlgaTarziu ---
ANTHONY - 04.06.2005 - Canada * Danelutza ---
ISABELLA-ANTONELLA - 05.06.2005 - Elvetia * Tora97 ---
ANA ILEANA - 07.06.2005 - Bucuresti* Iuliana ---
DIANA MARIA - 07.06.2005 - SUA - Fetele mele* Sufletzica ---
SARA - 09.06.2005 - Bucuresti* NewMami ---
PATRICK RYAN - 13.06.2005 - Canada* elisor ---
BIANCA - 13.06.2005 - Brasov - Bianca si Andreas* andreea.a ---
ERIC ANDREI - 16.06.2005 - Bucuresti * monicica ---
ROBERT - 17.06.2005 - Germania - Robert * Mickyyy ---
DARIA MARIA - 22.06.2005 - Bucuresti* ioanailincam ---
ANA ILINCA - 22.06.2005 - Bucuresti - Ana - de la 0 la 6 luni | Ana - de la 6 luni la 1 an| Ana - am 1 anisor
* mynicegirl ---
CATERINA - 26.06.2005 - Singapore* saryta ---
SARA - 27.06.2005 - Iasi* ramyteo ---
TEODORA - 29.06.2005 - Deva??? Vrem sa stim de voi si de copiluti, ce mai faceti, daca sunteti bine, cum cresteti, orice
Ianuarie - Mygirl(9), Cornelia(9), Olga Tarziu(20), Monu (30), Mstroie(30)
Februarie - IonanaIlincam(1), Babygirl(9), Nefertari(11), Bolgiumiki(18), Margott(23)
Martie - Ralwka(31)
Aprilie - Fran(5), Androix(27)
Mai - Onixone(4), Blackpanterro(6), Danelutza(14), FlorentinaG(21)
Iunie - OanaC(3), Mercedes(12), Gusta(15)
Iulie - Tamar(12), Beatrice(15)
August - Aurasa(2), Crissu(10), TDI(14)
Septembrie - SimonaFilipas(20), Nelia(22), Loreen(23)
Octombrie - Elisor(7), Corni(17), NewMami(25)
Noiembrie - Omustata(20), GabitzaM(21)
Decembrie - Denisa(14), Pisik4Ever(15), Lucas(17), Andutzy (26)
Cresterea copiilor este in parte bucurie, in parte razboi de guerilla
Raspunsuri
lucas spune:
gabitzam ai baieti mari gata! ce haios trebuie sa fie! o sa vezi ca o sa fie mai rapid decit Andrei, acum are de la cine invata.
elisor spune:
Pana am inceput sa scriu Gabitza a deschis capitol nou, ha,ha 
, faina faza cu dalmatienii
Eu am prestat un nou tiramisu 
, sper sa fie ultimul ca la sfarsitul lui aprilie avem de mers la o nunta si pana atunci trebuie sa mai dau ceva jos. Nunta era programata in septembrie asa ca am zis ca am timp berechet pentru muncit la kg si cand colo s-a devansat nunta din motiv de mireasa graviduta Planul mi-a fost dat peste cap, clar nu am nici o tinuta care sa-mi vina, asta e, vedem din mers ce vom face
Din pacate ma omoara sinuzita asta, ma doare toata partea stanga, ma sfredeleste ceva pe-acolo de n-am chef de nimic si mi-am propus sa calc si ceva zdrente, poate ajung la farmacie si obtin un antibiotic ca ma oboseste numai gandul sa ajung din nou la doctor, de doua saptamani pe-acolo ma distrez.
Merg sa citesc ultimele mesaje din capitolul trecut si revin
Mamisorul cu Bianca (13.06.2005) 
Andreas (17.08.1998) 
"Daca un copil traieste in LAUDE, invata sa APRECIEZE.
Daca un copil traieste in SIGURANTA, invata sa aiba INCREDERE.
Daca un copil traieste in ACCEPTARE si PRIETENIE, INVATA SA IUBEASCA LUMEA"
elisor spune:
Mercedes da, din pacate ai dreptate cu atitudinea multora dintre medici, nu ti-ar explica ceva doamne fereste, ma uit in filme, da' nici nu trebuie sa ma uit ca stiu si de la mami cum e dincolo, medicul isi face timp si are rabdare sa-ti explice ce urmeaza sa-ti faca (poti sa refuzi daca nu vrei sa stii), ce ai...nu ma pronunt in privinta calitatii profesionale a dr care a operat-o pe Bia ca nu stiu dar atitudinea lasa foarte mult de dorit, s-a purtat foarte grosolan cu tine, cu Bianca, pacat! O singura data am patit asa o chestie cu un medic orlist, care a zbierat la mine ca daca vreau consult sa linistesc copilul, e vorba de Andreas, i-am replicat ca, cu asa o atitutdine copilul nici pe departe nu se va linisti si am iesit din cabinet cu amenintarea c-o reclam directorului ca nu are comportament potrivit de a lucra in pediatrie. N-am reclamat-o, ca eram prea nervoasa in momentele alea, dar de cate ori am mai ajuns pe-acolo m-am asigurat sa nu fie ea, mi-a confirmat si medica de familie de "faima" orelistei. A, si cu Bianca am patit cand am dus-o la fizio, pe la vreo 8 luni, cand tampita aia mi-a spus aproape verde in fata ca fata e handicapata 
Imi pare tare rau ca va chinuiti cu toate astea, sper sa treaca o data si sa va linistiti si voi ca e bine Bianca!
Legat de comportamentul mai agresiv al copiilor la doctor, eu pot intelege lucrul asta, multi dintre noi ne nastem cu o sensibilitate/perceptie mai mare decat altii la durere, ce inseamna pentru unii durere pentru altii nici nu exista, mai este si factorul unui ambient nefamiliar copilului (asta e tipic sau era ca s-au schimbat multe in 20 de ani Ro), tonul si atitudinea cadrului medical sau pur si simplu indispozitia copilului dupa boala, in timpul bolii. N-as merge atat de departe incat sa spun categoric ca are nevoie copilul sa fie dus la psiholog, sunt mai multi factori care cer acest lucru nu un simplu comportament la medic.
Recunosc ca nu strica o discutie, dar de aici si pana la a se sugera altceva eu zic ca-i cale lunga, sa fim seriosi!
Nelia pai sa nu-i dai dreptate lui Murfy (dac-o fi zis el chestia asta 
), e ca un facut, cand te lauzi ca uite, n-am avut copiii bolnavi, hop apare ceva. Sanatate multa Agatei si sa speram ca pagubele sa se limiteze la atat, adica sa nu ia si mititeii casei!
Lucas e caz de operatie la coloana ta? Ulcerul iti lipsea, asta, bolile hepatice si diabetul, sarcina si alaptatul au atatea contraindicatii ca mereu ma intreb dar oamenii posesori de vreuna din ele cum naiba se pot trata. Da, si pe mine durerile de cap ma sperie cel mai tare. Sanatate multa, sa te pui repede pe picioare! Am inteles eu bine, Adina are stand la targ? Cu ce?
Gabitza ce bucurie ti-a facut Raducu tocmai in preajma aniversarii voastre, frumos! Felicitari micului patruped! Multumim ca ne-ai spus despre Laura 
! Eu am sunat-o wndul trecut dar nestiind nr. cred, nu mi-a raspuns.
Aurasa de asta ai lipsit atata timp de pe-aici, imi pare rau c=a fost asa de rau bolnavior si mai ales ca si-a petrecut ziua de nastere pe un pat de spital. Bine ca acum e sanatos! Ce frumos din partea lui Catalin, v-a simtit lipsa atatea zile de acasa si s-a gandit cum sa-ti faca o bucurie.
Anca ca de obicei va distrati pe cinste! Frumoase pozele, cel mai mult imi place unde mananca prajiturica si e tot boticul...dulce, aaa, si cea unde sta pe pat, turceste, singurel si ganditor. Cel mai bine mi se pare ca-l prinde galbenul si rosul.
Mamisorul cu Bianca (13.06.2005) Andreas (17.08.1998)
"Daca un copil traieste in LAUDE, invata sa APRECIEZE.
Daca un copil traieste in SIGURANTA, invata sa aiba INCREDERE.
Daca un copil traieste in ACCEPTARE si PRIETENIE, INVATA SA IUBEASCA LUMEA"
Danelutza spune:
Ziua buna si de la noi, asa mai pe seara
Elisor sanatate multa si sa scapi si tu de sinuzita. Cu rinichii cum mai stai, poate ai scris si n-am citit eu...
Beatrice drum bun spre Romanica 
Lucas sanatate multa, ai grija cu spatele ca nu-i de glumit
Mercedes sanatate Biancai, bine ca ati fost la unguri si macar ati descoperit ca trebuie scoase cit mai repede firele. Saracuta, cred ca a durut-o rau minuta, iar acum ii este frica sa o miste.
Teddy dar pediatrul nu putea-i sa-l trimiti la psiholog ? Pai Isabella cit e de retrasa ca sa nu zic salbatica, ca nu vrea sa stea decit cu mine, ce ar trebui sa fac, sa o duc la psiholog ? 
Macar a ta s-a manifestat intr-un fel sau altul , nu i-a placut fata lui, l-a aranjat
Gusta nu stiu ce inaltime are Isabella, dar de grasa e tot slaba, are vreo 15 kg si ceva... Sanatate multa Marutei si drum bun...
Nelia sanatate Agatei si sa dea DD sa scapati doar cu atit, sa nu ia si piticutii boala
Gabitza felicitari pentru mergatorul "in patru labe" , de-acum sa te tii de el
Mai fetelor, am tras-o ieri cu domnisoara Isabella. Era foarte incintata si emotionata, ca merge sa cinte cu copiii. am ajuns la locul cu pricina, copiii stateau toti pe scaunele si cintau, s-a ascuns odrasla in spatele meu si nici cu macaraua nu au putut-o aseza pe un scaunel sau sa o fac sa cinte . Am cintat si eu, o incurajam sa bata minutele, nu a vrut nici de o culoare sa se miste, asa ca am sfirsit prin a-i pune geaca si a ne intoarce acasa . Iar aseara imi cinta aleluia , deci a invatat ceva cit a stat acolo, iar dimineata spunea ca vrea sa mearga sa cinte cu copiii. Nu stiu ce sa mai fac cu ea, sta lipita de mine ca timbru de scrisoare. A vrut in parc la copii astazi, am dus-o, noi ne-am asezat pe o banca si am trimis-o la joaca. Ce credeti ca s-a dus ?! , nuuuu, a zis ca vrea sa stea cu mama. Dati-mi idei, cum sa fac sa nu mai stea lipita de piciorul meu
Gata, va doresc o duminica placuta cu multa sanatate
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=53616" target="_blank">Nasterea printesei noastre, Isabella, poze in casuta galbena , www.dropshots.com/danelutza" target="_blank">filmulete
Curiozitatea poate dauna
monu spune:
buna fetele, sunt prin zona, citesc pe apucate. noi inca bolim. ca m-am saturat de virusul asta. si cu altele pe cap cu bune si rele si nu prea am putere sa mai scriu. poate peste 2 sapt ne linistim si noi. va pup.
gabitzam spune:
Ne-a sunat educatoarea lui Andrei ca un coleg de grupa de la gradinita are scarlatina. Maine vind de la BGS si le fac exudat, cu rezultat pe a doua zi. Acum stau cu frica, Doamne fereste sa nu-mi faca asa ceva.
Stiu ca s-a discutat recent aici despre asta, dar am citit pe fuga, n-am retinut nimic. Cine a facut? Care a fost tratamentul? Efectele? Eruptia? Mi-e groaza sa nu patim si noi.
Cresterea copiilor este in parte bucurie, in parte razboi de guerilla Suntem in concurs la www.desprecopii.com/POZECONCURS/folderview.asp?folder=clipe%20de%20viata%202008&page=11" target="_blank">Clipe de viata 2008 gab1 si gab2
Tdi spune:
Salutari la toata lumea!
Gabitza, felicitari pentru micul explorator!
Alyssa a avut scarlatina acu' 2 saptamani...sper sa nu fie cazul la Andrei dar oricum, stai linistita ca nu e mare lucru, daca pornesti din timp cu tratamentul (10 zile de antibiotic) nu se intinde eruptia (initial apare in zona inghinala, apoi sub bratz, pe gat si fatza, mai tarziu se extinde pe tot corpul). La noi a inceput cu dureri in gat si multe secretii, lipsa poftei de mancare, apoi febra moderata si voma in noaptea cand au aparut bubitele. Sambata a inceput tratamentul si luni deja disparusera bubele aproape de tot, aici dupa 48 h de la inceperea tratamentului e apt de reintoarcerea in colectivitate pentru ca nu mai e contagios, noi am tinut-o pe Aly acasa 10 zile ca oricum alta treaba n-am. Sincer, eu nu mi-am dat seama ca Aly are scarlatina pentru ca aveam o imagine horror despre boala asta si nu corespunde cu realitatea.
Mi-am facut si eu exudat si e negativ!
Apropo de streptococ, am citit ca exista 4 tipuri care dau scarlatina si o gramada care dau doar infectii in gat fara eruptie pe corp.
Elisor, multa sanatate si sper sa-ti treaca repede durerea, ai cumva probleme cu maseaua de minte ca astea dau dureri pe juma' de cap deobicei. Am citit ca ti-ai schimbat look-ul, vreau poze!!! Si eu mi-as dori sa-mi tund patul scurt dar nu ma lasa sotzerul!
Voiam sa te intreb cum se mai simte Andreas, mai are bubitze? Sper sa-i treaca repede si sa nu ia si Bianca.
Cred ca ar trebui sa ti se dea o medalie pentru memorie...exudatul meu e negativ, n-am luat streptococ desi puteam sa bag mana-n foc ca da!
Aurasa, sanatate multa si voua!!! Imi pare rau ca ati fost in spital si chiar de ziua puiului mic...sper sa nu mai aveti probleme...foarte dragalas Catalin c felicitarile!
Nelia, cum se simte Agata? Nasol cu viroza stomacala, sper sa nu ia si cei mici! Sunt perfect de acord cu ce mi-ai scris despre psiholog, asa vad si eu lucrurile.
Danelutza, m-am distrat cu aleluia...asa sta si Aly lipita de noi (mai ales de tati, daca nu e el e buna si ma-sa) oriunde mergem, nu participa la nimic si nu se joaca cu alti copii.
Monu, sanatate multa si sa va dez-virusati repede!
Andutzy, voi cum sunteti, ati scapat de gripa? Ma bucur ca iti place jobul, pare fain din ce ai descris, sper sa-l dai pe brazda pe colegul aiurit sau sa scapi de el.
Lucas, o posesoare de multiple hernii de disc si-un vechi ulcer iti ureaza multa sanatate...pe mine m-a ajutat enorm fizioterapia si gimnastica medicala.
Cuscra Olga, ma bucur din suflet ca ati ajuns cu bine la termen, iti doresc nastere usoara si sa fiti sanatoase amandoua! ma gandesc la voi!
Mercedes, citind pataniile voastre cu doctorii mi-am amintit prin ce am trecut eu acum cativa ani...foarte urat, inuman si neprofesionist din partea lor cum se comporta cu pacientii si familiile lor! Aveti noroc ca puteti apela la medicii din Ungaria, nu stiu care e solutia cea mai buna pentru Bia dar sper sa isi revina complet si sa fie sanatoasa!
Beatrice, drum bun in Romania...noi suntem norocosi ca avem doar 1100 de km de la Venezia pana la Arad si tot facem 2 zile, ne oprim la jumatatea drumului si dormim la hotel.
Onixone, tot la mama acasa? Ce bine trebuie sa fie...in mai putin de o luna iti urmez exemplul!
NewMami, nu mai zici nimic de alergia lui Patrick deci banuiesc ca e totul ok si ma bucur! Sunteti de admirat ca aveti atatea activitati, sigur nu va plictisiti! A inceput numaratoarea inversa pentru expedierea "pachetului"...vezi sa-i pui stampila one-way!
Gusta, drum bun si voua in Romania, n-am retinut cand plecati...sper sa-i priasca Marutului schimbarea de aer si sa scapati de probleme definitiv!
Imi cer scuze daca n-am apucat sa raspund tuturor, cam atat imi amintesc deocamdata...va pupam pe toti!
Tdi spune:
Trebuie sa lamuresc problema cu psihologul, scuze ca v-am aruncat pisica fara sa dau explicatii.
Alyssa are acelasi medic pediatru de cand s-a nascut, este un om de varsta sotului meu, bland si profesionist si il cunoaste foarte bine pentru ca a consultat-o de zeci de ori pana acum. Mergem de fiecare data in acelasi cabinet, se face programare si nu stam mai mult de 5 minute in asteptare si 10-15 la consultatie, deci excludem oboseala si stresul cauzat de consultatie. Nu i-a facut niciodata vreo procedura dureroasa (vaccinurile se fac intr-un centru special, injectii niciodata iar sange i s-a luat la spital cand era mai mica). Consultatia standard: ascultat la plamani (peste bluza, sa nu simta stetoscopul rece), verificat urechi si gat...apoi in functie de necesitati o controleaza la burtica sau ii face pe loc un exudat.
Vineri cand s-a produs "incidentul", medicul era bine-dispus, avea timp si sa stea la taclale insa Alyssa se fixase ca nu vrea sa mearga inca de pe drum, dupa ce am intrat s-a apucat sa se smiorcaie iar cand a trebuit sa o consulte urla si se trantea pe jos de-a binelea. La faza cu deschisul gurii sa vedem gatul a fost circ fara bani, am imobilizat-o si eu si tati ca altfel fugea din cabinet, se zbatea si urla incontinuu (cu dintzii stransi!): "nu vreau, nu vreau!", cand s-a apropiat pedi de ea, printre suturi, i-a lansat si un scuipat direct intre ochi, el a continuat sa o consulte si s-a comportat normal fara sa faca nici un caz. Mentionez ca a vorbit cu ea inainte de consultatie, a intrebat-o ce si cum si i-a zis ca sa vedem care e problema, bla bla bla, ea s-a prezentat din start cu "nu". El a facut si haz de necaz ca a primit o gramada de muscaturi, zgarieturi, suturi, pipi si scuipati de-a lungul carierei, cica "noroc ca ma iubesc copiii, altfel cine stie ce mai primeam!"
De psiholog el nu a mai pus problema pana acum, cand educatoarele mi-au zis ca ar trebui s-o duc s-a enervat si a zis sa se duca ele la psiholog, el a sustinut intotdeauna ca Aly e ok si sa-i dam timp sa se dezvolte pe ritmul ei. A zis ca e putin ingrijorator faptul ca inca plange la consultatie, dupa varsta de 2 ani n-ar trebui, poate totusi o face din incapatanare pentru ca nu vrea si gata. E foarte important ca copilul sa nu evite contactul vizual cu persoana cu care vorbeste, cu noi in special, si sa nu faca gesturi mecanice repetitive, nu e cazul la noi. Eu m-am plans ca nu stim cum sa ne comportam cu ea in diverse situatii, de exemplu igiena zilnica: nu vrea sa se spele pe maini in 80% din cazuri, uneori ajungem la circ si 2 palme la fund ca altfel nu se poate, la spalat pe fatza plange in 100% din cazuri, nu accepta sa o spalam pe dinti si nici sa vada cum se face, cand are ea chef mesteca putin periutza si gata, pieptanatul e o adevarata aventura...in fine, chestii pe care le facem dintotdeauna sunt o sursa continua de nervi si stres. O mare problema e mancarea, pana la o varsta manca de toate apoi gata, a redus totul la 2-3 alimente si refuza categoric ca guste altceva. Ordinea si curatenia sunt un vis, arunca de toate peste tot, desi stie ca nu se face. Cartile sunt pentru rupt, nu vrea sa-i citesc povesti si in perioada asta afara de plastilina si animalute de plastic nu performam ca nu accepta sa-i explic jocuri. Cu vorbitul suntem inca in urma, totusi sunt linistita pentru ca vad progrese si semne ca-i functioneaza creierasul. Copiii ii evita, de exemplu in parc ea urca pe tobogan si daca se apropie vreunul ea se da jos imediat, se intoarce din drum si se fereste de copil ca si cum ar musca-o, daca ea are o jucarie in mana o lasa jos imediat si o ia la sanatoasa daca vreunul a pus ochii pe jucaria aia, la gradinta nu are initiativa la jucatul cu colegii chiar daca acuma e obisnuita cu ei, se joaca doar daca o ia cineva de mana si o invita special, altfel sta plantata si nu misca nimic, parca e pierduta in spatiu. In concluzie, problema principala e atitudinea negativista si timiditatea in relatiile cu ceilalti copii, sunt constienta ca o parte importanta din vina este a mea pentru ca nu am rabdarea si energia necesara, sunt momente cand ma simt un monstru egoist ca am facut un copil in conditiile mele, oricum timpul nu pot si nu vreau sa-l dau inapoi, incerc sa fac ceea ce trebuie pentru ea si in momentul de fatza cred ca mi-ar prinde bine parearea si sfaturile unui specialist.
Gata ca m-am intins destul.
nelia spune:
Tdi, Agata este bine, a bolit ieri toata ziua, cu febra, diaree si stat in pat... a dormit cred ca vreo 6 ore... ui, nu ma pot abtine, dar tare bine a fost sa o vad in pat si sa nu-mi mai tiuie urechile si zguduie podelele sub mine... pacat ca numai boala o linisteste. Nu a vomitat, a baut lichide tot timpul, nu i-am dat sa mamince decit foarte putin si chestii indicate... si astazi a fost in regula.
Cei mici inca nu au luat... poate nici nu iau, ca am tinut-o izolata, mai ales ca a acceptat sa stea in pat, i-a prins bine si ei citeva ore bune de somn si de odihna, am dezinfectat totul cu spirt la baie, a baut numai dintr-o cana si am fiert-o apoi... sa ma vezi ieri cum stergeam totul in urma ei cu spirt... Poate scapam. Lisandru mi s-a parut mai moale in seara asta, dar a mincat normal, a dormit, scaunul cit se poate de bun... Tudora nu da nici un semn, sa vedem miine cum va fi...
In legatura cu ce ai scris, de asta am zis ca v-ati chinuit un pic cu ea si ca parerea unui specialist te-ar ajuta in primul rind pe tine, ca mama sa faci fata si sa gerezi si mai bine situatiile de criza cu ea, ajutind astfel si copilul.
Jumatate din ceea ce scrii mi se par in regula, normale, dar sint citeva lucruri scrise acolo care pot arata existenta unor mici problemute de adaptare (fuga de copii, refuzul mincarii). Insa, indiferent de ce iti va spune psihologul, rabdare nu-ti va da nimeni si orice copil, mai ales daca mai are si niste probleme de adaptare sau de oricare natura ar fi ele, are nevoie in primul rind de rabdarea adultului sau adultilor care il ingrijesc. La capitolul asta nici eu nu excelez, fac eforturi, se vad progrese, dar inca mai am de lucrat si de aceea iti spun.
Aici oamenii au foarte multa rabdare cu copiii, in general vorbind. Medicii sint cam cum spui tu de al vostru, educatorii, cei mai multi la fel... eu le ridic statuie, mai ales la gradinita Tudorei sint de un calm si de o bun-voie fetele alea de acolo incit pur si simplu ma uimesc. Si, spre deosebire de alte gradinite francofone in special, aici nu au reguli chiar atit de stricte. Adica au citeva mari si late, iar in rest, copilul nostru - stapinul nostru. Si multi, multi parinti sint asa, mai ales anglofonii. Dar eu cred ca acest lucru se cultiva in timp, de exemplu, eu sint de zece ori mai calma decit eram la primul copil. Ma uit la mine cum sint cu Lisandru si cit de toleranta am devenit (nu stiu ce ar putea face cel micut ca sa ma scoata din sarite cum ma scotea Agata - e vorba de ce simteam, ca asa, incercam sa ma temperez si sa-i zimbesc copilului, dar erau momente cind imi venea sa o leg si sa o atirn undeva, intr-un cui, macar jumatate de ora).
Deci, daca la mine, aceasta rabdare si toleranta fata de comportamentul copiilor a venit cu timpul, gindeste-te cum e cind parintii au crescut cu parinti rabdatori si si-au crescut copiii la fel la rindul lor... toate datele povestii se schimba. Cind generatii intregi sint crescute in respect fata de copil, iar autoritatea parintelui se impune nu cu forta (palma, cureaua, tonul ridicat), a profesorilor la fel, atunci se ajunge la parintii pe care ii admir eu astazi si despre care vorbesc. Repet, anglofonii in general sint asa, quebecosii sint mai balcanici, au fost sub papucul religiei mult timp si au o mentalitate de parinte asemanatoare cu a noastra.
De ce iti scriu toate astea? Pentru ca si eu imi pun aceasta problema, si la mine, dar mai ales la Octav, care nu intervine cu saptaminile in cresterea lor si odata se enerveaza si intr-o ora a dat si trei palme la cur, si palme peste minute (ma rog, o data a dat, sa mai dea o data ca vede el ciomege...), trimis in camera lor, pedeapsa aspra (eu cind dadeam pedepse ca acum nu mai dau, erau usoare, citeva ore fara desen sau o jucarie luata, ta-su... o saptamina fara desene... si se tine de cuvint.
De ce nu avem suficienta rabdare, de ce ridicam tonul, de ce ne enervam atit de repede de la fleacuri... de ce ne vine sa dam la fundicuri sau peste minute? Da, pot sa spun ca stresul, oboseala, diversele dureri pe ici-colo etc. contribuie la nerabdarea noastra, dar in ultimul timp, am ajuns la concluzia ca nu e asta. E mai mult de atit, e in noi, asa cum la altii e rabdarea. Eu nu stiu cum ai crescut tu, dar eu si sotul meu asa am crescut, nu ne-au rupt in batai, dar asta a fost metoda de educatie: ai gresit, poc!
Nu o spun cu pica, nu le reprosez mare lucru alor mei si ar fi si culmea sa le reprosez lor, cind eu singura nu reusesc sa ma autoeduc acum, cu trei copii. Dar timpul trece, si daca ne culcam pe urechea ca asa am fost crescuti si nu e vina noastra ca nu avem rabdare, si nu ne autoeducam, nu ne impunem o anumita conduita si mai ales consecventa fata de copil si in metoda abordata in cresterea si educatia lui... astia sintem, dar si astia vom ramine! Schimbarea nu are cum sa vina de la sine, e mult prea inradacinata in noi aceasta nerabdare si lipsa de toleranta fata de mofturile si figurile copilului. Folosesc pluralui pentru ca nu esti un caz izolat, sintem multi, mult prea multi parinti nerabdatori.
Stii, de multe ori, am cunoscut parinti care nu au fost crescuti asa, dar ei se purta la rindul lor cu copiii lor asa... si ma intrebam si eu si ei de ce oare? Si cred ca stiu de ce... chiar daca nu au existat palme sau tipete si aparent parintii lor erau rabdatori si toleranti - mesajul a fost acelasi: nu faci ce vrei tu, ci ce vreau eu, si nu numai de la parinti primit, dar si de la scoala, de la societate etc. E in noi si numai de noi depinde sa nu-l transmitem mai departe copiilor nostri. Si daca ne-ar fi fost transmis nu ar fi fost nimic, dar acest mesaj a inlocuit total timp de generatii intregi orice altceva, a acoperit o neputinta si o nestiinta in fata cresterii si educarii unui copil... si eu cred ca mai degraba de aici vine problema parintilor de astazi. Ca se trezesc ca ei nu vor sa fie asa, ajung in societati in care vad ca se poate si altfel... iar ei nu stiu ce sa puna in loc pentru ca atit au primit. E trist, dar eu cred ca e foarte adevatat. Si atunci, isi spun ca e normal sa fie asa, ca doar copilul nu poate sa faca ce vrea, ca rabdarea are limite, ca oboseala, lipsa banilor etc.
Mai pun inca o data poezia din care are si Elisor trei versuri la semnatura. Cind am paginat cartea la Humanitas nu aveam copii, mi-a placut, m-am gindit ca eu nu am fost crescuta chiar asa, dar cam atit... nu pot sa spun ca m-a impresionat chiar atit de tare. Acum citiva ani mi-am pus-o cu scris mare pe perete, apoi am pus doar strofele care ni se potriveau noua ca parinti intr-o perioada sau in alta... adica acolo unde, desi stiam, greseam mai tare... apoi nu am pus-o deloc. Mare pacat! Poezia aceasta simpla, scrisa acum jumatate de secol, spune un mare-mare adevar: noi traim ce am invatat, copiii nostri vor trai ce-i invatam. Miine o tiparesc si o pun din nou, ca se cere citita... din nou:
Copiii învata ceea ce traiesc - Dorothy Law Nolte
Daca traiesc în critica si cicaleala, copiii învata sa condamne.
Daca traiesc în ostilitate, copiii învata sa fie agresivi.
Daca traiesc în teama, copiii învata sa fie anxiosi.
Daca traiesc înconjurati de mila, copiii învata autocompatimirea.
Daca traiesc înconjurati de ridicol, copiii învata sa fie timizi.
Daca traiesc în gelozie, copiii învata sa simta invidia.
Daca traiesc în rusine, copiii învata sa se simta vinovati.
Daca traiesc în încurajare, copiii învata sa fie încrezatori.
Daca traiesc în toleranta, copiii învata rabdarea.
Daca traiesc în lauda, copiii învata pretuirea.
Daca traiesc în acceptare, copiii învata sa iubeasca.
Daca traiesc în aprobare, copiii învata sa se placa pe sine.
Daca traiesc înconjurati de recunoastere, copiii învata ca este bine sa ai un tel.
Daca traiesc împartind cu ceilalti, copiii învata generozitatea.
Daca traiesc în onestitate, copiii învata respectul pentru adevar.
Daca traiesc în corectitudine, copiii învata sa fie drepti.
Daca traiesc în bunavointa si consideratie, copiii învata respectul.
Daca traiesc în siguranta, copiii învata sa aiba încredere în ei si în ceilalti.
Daca traiesc în prietenie, copiii învata ca e placut sa traiesti pe lume.
CORNELIA, mami de AGATA, TUDORA si LISANDRU
Mercedes spune:
nelia- mi am listat si eu aceste versuri acum cateva saptamani bune si sta in loc de cinste. Atunci cand sotul trece pe aratura asa cum scriai de octav al tau il trimit sa mai citeasca un pic ...
tdi- eu zic sa nu te sperii de trimiterea la psiholog, important e sa iei de peste tot, tot ce crezi ca e mai bun puiului tau.
V am mai spus eu am fost in stare sa merg si la neurolog sa ma linistesc in privinta nevorbitului sau vb putin cu bia desi dr pediatru in cazul meu nu a vrut defel sa mi dea trimitere... a cedat la insistentele mele si cu garantia din partea mea ca daca cumva bia va primi medicamente pt acest lucru sa nu cumva sa i le dau.
Aseara am fost la manastire de la noi din oras , a fost adusa o icoana facatoare de minuni, ok am stat la rand si a fost bine.
Ideea e ca am mers la o maica din incinta manastirii si am rugat o sa ne pomeneasca la sf maslu si la alte rugaciuni( i am povestit de bia) si ma facut cu ou si otet. Intrebari de ce nu vin la biserica, de ce nu tin postul de ce, de ce... nu ma gandesc ca ii voi face rau copiilor ca din cauza mea se intampla astea si fetita nu va fi bine daca eu nu mi revin si sa fac bine sa tin post macar luni, miercuri, vineri.
Vroiam sa va mai spun ca sunt ortodoxa cred in d-zeu in schimb nu prea merg la biserica decat atunci cand sunt sarbatori.
Intrebarea mea este ca da asa ar fi cum zice maica stareta sau vroia sa ma sperie?
gabitzam- felicitari exploratorului!
gusta-bia are cam 24 de kg sigur de inaltime nu stiu dar e inalta ii dau bluzite de 116 cm
monu-sanatate!