Nasterea unui inger

Nasterea unui inger | Autor: teodoral

Link direct la acest mesaj

Buna tuturor,
Pe cand eram insarcinata citeam cu lacrimi de emotii in ochi povestile nasterii altor mamici si asteptam cu nerabdare sa o scriu si eu pe a mea. Si iata ca au trecut 5 luni de cand am nascut si nu am reusit sa o scriu.O incep acum, sper sa o termin pana implineste un an.
Si se facea ca anul trecut am intrerupt anticonceptionalele de cateva luni bune datorita unor chisturi la sani(mastoza fibrochistica).Ne planificasem copilul pentru la anul(2008), vroiam baietel si citem peste tot pe internet ce trebuie sa faci sa iasa baietel, ce sa mananci, ce pozitie sa aplici, etc.Foloseam metoda calendarului pentru a nu avea mai devreme(invechita vor spune multi, e-adevarat)caci nu vroiam, stateam in chirie si vroiam sa ne luam un apartament mai intai.Nu ne faceam mari griji deoarece la mine in familie si mama si sora nu au ramas gravide usor.Mama a tinut 6 ani tratament iar sora nu are inca copii.Pe langa aceasta, sotul meu avusese un testicol infectat de la un oreon netratat, deci...nu credeam ca raman eu asa usor.Dar se pare ca in septembrie 2006, ciclul mi-a intarziat cu 5 zile. Era sambata, m-am dus si mi-am luat un test de sarcina.Au aparut 2 linii.Era primul test din viata mea.Am mai citit o dat prospectul sa vad daca nu m-am incurcat.M-am gandit ca nefiind urina de dimineata poate e gresit testul.M-am dus la sora mea(care e si nasa de cununie). aceasta a inceput sa tipe:"esti gravida, asa trebuie sa arate testul, eu am mai vazut la colegele mele". Nasul striga:"O sa avem un bebe!"tot nu mi-a venit sa cred.Ce ma fac? Nu era timpul.Nu aveam casa mea.Vroiam sa plec dincolo.Dupa aceea m-am gandit:am 27 de ani, sunt casatorita, altii au crescut in camine studentesi si sunt frumosi si destepti, eu nu pot?Asa ca mi-am mai luat un test si m-am dus acasa.Nu i-am spus nimic sotului.A doua zi dimineata, duminica, dupa o noapte de insomnie, la ora 08.00 m-am trezit si mi-am facut testul.Tot 2 linii.Am luat mobilul sotului si am iesit afara cu catelusa noastra.M-am inregistrat pe telefon zicand:" Sunt insarcinata".Am venit in casa, am facut cafeaua si l-am trezit.Nu mai aveam rabdare. I-am spus ca am gasit o noua melodie pe telefonul lui si i-am pus inregistrarea.El, adormit cum eram-a intrebat "Cand?"trebuia sa-i spun:cand ai fost tu plecat. La orice ma asteptam dar nu la intrebarea asta.Ei, dupa o gura de cafea a inceput sa-si sune prietenii si sa le spuna ca va fi tatic.Miercuri am mers la doctor.Asta imi spune ca nu vede nimic.Cum? Acum cand ma obisnuisem cu gandul nu e nimic?Mi-am facut programare la alt doctor si saptamana urmatoare am mers la el.Cand mi-a spus ca fatul e viu si are 6 saptamani mi-a tresarit inima de bucurie.Si parca instantaneu m-au apucat si greturile.Si asa m-a tinut vreo 3 luni.Cand alti colegi de lucru ieseau in pauza de masa eu imi luam portia de varsaturi.Apa nu puteam nici macar sa o tin in gura, daramite sa o beau.Toaleta era prietena mea cea mai buna, o vizitam tot mai des, si cu fata si cu spatelePe la 3 luni am racit si ma durea burta. Am sunat doctorul care m-a sfatuit sa fac o urocultura si sa vin la control.Cand am venit cu rezultatul la el deja stiam:infectie urinara.Eu credeam ca ma dor rinichii dar medicul a spus ca sunt contractii.Risc de avort.M-a trecut pe antibiotice imediat.Acele 10 zile cat am luat antibioticele au fost cele mai lungi din viata mea.La fiecare durere de burta ma intindeam nu cumva sa patesc ceva.Dupa aceea rezultatul la urocultura a iesit bine.Scapasem.La 4 luni doctorul ne-a dat vestea mult asteptata:e fetita. Eu am zis :"shit",doar vroiam baiat, nu?Dupa o saptamana am inceput sa cautam nume pe site-ul DC.Atata le-am modificat pana am ajuns la Ariana.Elena era stabilit caci stiam ca trebuie sa nasc pe 25 mai, si era in apropiere de Sf Constantin si Elena.De focuri(22 dec) a miscat prima data. E un sentiment atat de unic si emotionant ca si acum ma trec fiorii cand imi amintesc. Pe atunci mi-au trecut si greturile deci am putut sa mananc pe saturate de Craciun si Revelion.
Pe la 5 luni a inceput si mie sa mi se vada burta si ma plimbam cu mandrie. Totul era bine, nu eram nici prea grasa, si se vedea ca sunt gravida, nu doar balonata.Pe la 6 luni m-au apucat iar durerile de burta.Urocultura mi-a confirmat temerile:din nou infectie urinara. Iara o tura de antibiotice. Pe cand am mers la control doctorul a observat ca bebe nu mai crescuse aproape deloc de la ultima masuratoare, desi eu ma ingrasasem.Eram disperata, daca va fi prea mica si nu va supravietui? daca va fi disproportionata?Daca e bolnava de nu creste?La 7 luni a inceput sa creasca dar tot nu recuperase ce a pierdut.La 8 luni aveam bagajul deja facut.Incepusera durerile de picioare si eu ma simteam tot mai grea.Seara, vroiam sa-mi tai picioarele de la genunchi in jos.Sotul meu nu scapa o seara fara sa-mi faca masaj.A venit si ziua ultimului consult.Colul era perfect inchis dar fata mea se asezase cu capul in jos.Tot micuta era.Conform cantaririi doctorului avea 2100 g.Mi-a spus ca daca pana pe 25 nu nasc pe 28 imi provoaca nasterea.
Si se facu duminica seara, pe 20 mai. cumnatii nostri erau la noi si chiar le spuneam ca eu sunt pregatita.Aveam bagajul facut, aveam manichiura, aveam freza,eu astept.Incepuse sa miste cam ciudat, se ducea intr-un colt si ramanea acolo, iar burta ramanea incordata si tare dar am zis ca o fi obosita si ea.Si eu am mai avut doar contractii pe parcursul sarcinii.
Pe la 22.00 asa-zisele lovituri erau tot mai dese si parca mai constante. Ne-am pus in pat sa dormim. Pe la 00.00 am inceput sa notez cat de dese sunt caci incepuse sa ma doara si spatele.Erau din 10 in 10 minute.Invatasem la cursurile de pregatire pentru nastere ca aceasta este prima faza a travaliului.Dupa 1/2 de ora m-am trezit si am inceput sa ma plimb pe coridor. Stiam ca daca te plimbi nu doare asa tare si face bine la dilatatie.Pe la 01.30 erau deja din 5 in 5 minute.M-am hotarat sa-l trezesc si pe sotul meu. Egoista cum sunt nu vroiam sa trec singura prin asta.El nota intervalul intre contractii si eu faceam ture prin casa.Pe la 03.00 m-am hotarat sa fac dus.Chiar inainte a dau drumul la apa am simtit ceva cazand dintre picioare. Era dopul gelatinos.Numai bune dupa ce am facut dusul mi s-a rupt si apa(membranele). De atunci parca contractiile au devenit mai pronuntate.Urinam tot mai des si ma bateam cu sotul meu pe toaleta pentru ca il apucase diarea de emotii...Pe la 05.30 m-am hotarat sa mergem la spital.Cu toate ca facusem drumul acesta cu o luna inainte ca sa vedem ce drum e mai scurt, sotul meu a luat-o pe alta parte ca am ocolit tot orasul.Eu nasteam sau el?!
In final am ajuns la spital unde la internari era coada!!!Si nu se dadea nimic gratis.Dupa o alta ora am ajuns si eu in sala de travaliu si l-am sunat pe doctor.Sala de travaliu ingrozitoare, intuneric, o lumina difuza, cearceafuri patate, gandaci de bucatarie si doua femei in perfuzie.Parca m-au apucat durerile si mai tare.Pe la 08.30 a venit si doctorul care sa-mi spuna ca nu sunt dilatata decat de 2 cm.Doamne, cat mai aveam de stat in camera aceea?!Noroc cu cumnata-mea care este asistenta si avea halatul la ea.S-a imbracat si a stat cu mine in sala de travaliu.A mai venit o moasa care imi spunea sa nu ma mai plimb atata si sa stau im pat.De ce, nici acum nu stiu. Mie mi-era atat de bine cand ma plimbam...Aveam impresia ca fug de durere si nu ma mai doare spatele.A mai venit doctorul o data, m-a suit pe masa si mi-a mai rupt membranele ca nu erau rupte de tot.Am crezut ca-mi trage cu tot cu placenta din mine.Pe la 11 iar m-a controlat.Nu ma dilatasem deloc.A spus ca imi baga perfuzie. Stiam de la cursuri ca la perfuzie contractiile sunt mai puternice si nu exista moment de repaus intre ele..Eram disperata la gandul ca stiam ca ma va durea mai tare si trebuia sa stau in pat.Cand mi-a intrat perfuzia, am crezut ca mi se crapa spatele in doua.M-am uitat cu o privire de diperata la cumnata mea ca s-a speriat. A crezut ca lesin.Am inceput sa mormai ca un urs si sa-mi frec picioarele de pat caci mi-era rusine sa zbier cu atata lume in jurul meu. mai imi spusese la curs ca sa ma gandesc la ceva frumos in clipele alea, la un peisaj sau ceva frumos ce mi s-a intamplat. Dar eu nu vedeam in fata ochilor decat un calorifer ruginit si cearsafuri murdare.Pe la habar n-am ce ora m-a pus iar pe masa si m-a intrebat daca simt nevoia sa imping.As fi spus orice numai sa se termine o data, dar chiar imi venea.S-au hotarat sa nu ma mai dea jos de pe masa si mi-au spus cand simt contractia sa imping cat pot de tare. Dupa 3 "impinsuri" mi-a spus sa ma relaxez.problema era ca nu mai aveam contractii.Cand m-am uitat mai bine am vazut ca furtunul cu perfuzia era blocat intre mana mea si patul de care strangeam cu putere, deci nu mai intra in vena acel ser.E, dupa ce l-am eliberat au inceput contractiile si am impins iar.Tot de 3 ori si relaxare. la a treia tura de impins moasa s-a suit pe burta mea si am impins cat am putut eu. la un moment dat mi-au spus sa nu mai imping si am simtit un fleosc.Am intrebat ce s-a intamplat si cumnata mea mi-a zis:"E bebele tau ,Dora".Am deschis ochii si am vazut-o.Era asa cum mi-am imaginat, cu culoarea vinetie, cu un par lung negru si niste ochi mari negrii si mai ales o guuura mare.Plangea.Mi-a pus-o pe burta, am vorbit cu ea si a incetat sa mai planga.Desi a avut doar 2530 g si 49 de cm a luat nota 10.avea niste picioruse ca de broscuta. cand am adus-o acasa mama mea a zis ca trebuie sa-si puna ochelari ca sa o vada.acum...are 5 luni si jumatate, 7 kg si 66 de cm. Si e o mancaciasa.
Va multumesc tuturor celor care mi-ati citit povestea, viitoare mamici abia astept sa o citesc si eu pe a voastra si mult succes tuturor in meseria de parinte.


poze cu ingerasul meu
http://teodora28.hi5.com

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns acina spune:

Sa-ti traiasca ingerasul , draga mea si sa-ti aduca numai bucurii.
Sanatate multa si fericire.
Pupici.

Anca 10 sapt+ mami de Buburuz Andrei (13.02.2006)
Pozele Noastre
Povestea Nasterii
http://www.copaculdehartie.ro/

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Luna75 spune:


felicitari pentru impartasirea acestei minunate experiente.
La multi ani ! ingerasului iar tie multa sanatate si putere ca sa-o cresti!

Cu rabdare si perseverenta nimic nu e imposibil.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns teodoral spune:

quote:
Originally posted by Luna75


felicitari pentru impartasirea acestei minunate experiente.
La multi ani ! ingerasului iar tie multa sanatate si putere ca sa-o cresti!

Cu rabdare si perseverenta nimic nu e imposibil.


Multumesc pentru gandurile minunate. mai ales multumesc pentru "puterea" pe care mi-o doresti.Se vede ca esti mamica si stii ce inseamna sa cresti un copil. Multa putere si rabdare si tie.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aandreea27 spune:

e minunat sa fii mamica.
multe felicitari,sa iti traiasca printesa,sa fie sanatoasa si norocoasa,sa va aduca multe bucurii.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns rhoneea spune:

quote:
Numai bune dupa ce am facut dusul mi s-a rupt si apa(membranele). De atunci parca contractiile au devenit mai pronuntate.urinam tot mai des si ma bateam cu sotul meu pe toaleta pentru ca il apucase diarea de emotii.


quote:
mai imi spusese la curs ca sa ma gandesc la ceva frumos in clipele alea, la un peisaj sau ceva frumos ce mi s-a intamplat. Dar eu nu vedeam in fata ochilor decat un calorifer ruginit si cearsafuri murdare


quote:
cand am adus-o acasa mama mea a zis ca trebuie sa-si puna ochelari ca sa o vada.


Am ras cu lacrimi...mi-a placut modul tau de a povesti.
Se pare ca printesa ta e nascuta in aceasi luna ca si mieunila meu.
Sa iti traiasca,sa fie sanatoasa,sa se faca mare si frumoasa.

Irina lui Pierre-Sebastien ( 05.06.2007 ora 9:45)




www.onetruemedia.com/my_shared?z=1c2fc1fae729596c5d1d9f&utm_source=otm&utm_medium=text_url" target="_blank">montaj sebastien(a crescut Sebastien)
paginuta colorata
pozici sebastien
nasterea cu noroc a lui pierre-sebastien
varsta Sebastien
botez Sebastien

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns teodoral spune:

Ma bucur rhoneea ca ti-a placut povestea mea. Asta era si scopul,de a zambi, caci stiu ca majoritatea gravidutelor sunt speriate si am zis sa le arat ca nu e chiar asa rau cum pare.
Cat despre mieunila al tau...felicitari si tie. Poate ne-ncuscrim.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns YLARI spune:

Ce frumos ai povestiiiiit.... Sa va traiasca, sa cresteti mari!!!!
Pupici la amandoua!

Haioasa treaba cu peisajul, m-ai facut sa rad in hohote...

Mie mi-e o groaza de nastere de n-am cuvinte!!! Dar imi trece mie pana nasc!!!

YLARI

http://bd.lilypie.com/Iyarp3.png

http://community.webshots.com/album/561951230FYYkoq

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns teodoral spune:

Merciiii, si sa sti ca nu eram buna in scoala la comentarii. Intotdeauna le copiam pe ale surorii mele care e mai mare. Sarcina usoara si mai ales nastere usoara.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mami_papatot spune:

Asa da mod de a anunta ca vine barza ! si asa nu intrebare...cand? ce ti-e si cu baietii astia...tu esti o haioasa iar fetita ta cred ca iti face zilnic cele mai frumoase cadouri!Pupici multi !

mami_papatot 29+ cu Honey mica

http://community.webshots.com/user/mami_papatot

Sunt cucoana-n casa mea!

http://bd.lilypie.com/24Mjp3.png

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns teodoral spune:

Asa-i mami papatot.Fac si ei un lucru pe zi si se falesc o saptamana.Da, Ariana in fiecare zi ma uimeste cu cate un sunet, un zambet.Cel mai frumos lucru e sa dai nastere unui copil.
Succes tuturor in meseria de parinte.






Poze cu ingerasul
http://teodora28.hi5.com

Nasterea unui inger
http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=110356

filmulet
http://www.onetruemedia.com/shared?p=4c2a5e8d3cf078781af4d4&skin_id=701&utm_source=otm&utm_medium=email

Mergi la inceput