Daria - bucuria vietii noastre

Daria - bucuria vietii noastre | Autor: LunaNoua

Link direct la acest mesaj

7 ani au trecut fara copii in casnicia noastra. Daca la inceput nu vroiam inca bebelusi...in ultimii ani chiar incepusem sa ne ingrijoram un pic. Dar stiam totusi in inima mea ca Dumnezeu ne va da atunci cand o sa fie cel mai bine...si am asteptat.

Intr-o zi ... in a 9-a zi de la data x ... ma tot batea gandul ca am bebelus. Si atat ma batea ... incat am rugat o prietena ce face inforenergetica sa vada daca asa este. Ea mi-a raspuns imediat ca DA. Eh...stiam ca asa era.. si totusi parca nu imi venea a crede !!!!! Un bebelus??? Noi????? Chiar sa fie adevarat??? Am fugit dupa test la farmacie...si a iesit pozitiv. Ii spun sotului.. care ramane masca

Au inceput peripetiile, urcat pe masa la doctor .. bleach ... dar si primul ecograf, cand am i-am vazut inimioara. Un punctulet ce clipea. Al doilea ecograf am vazut un mormoloc scump, cu caput si coloana vertebrala. Aici am vazut-o miscand. S-a intors de pe o parte pe alta, aratandu-si fata pentru o secunda. In clipa aceea m-a inundat un singur gand-sentiment: "Ce frumoasa e !!!" ..doar ca eu credeam ca e baiat, caci incepuse sa imi placa mult albastrul.. si ma credeam nevrednica pentru asa mare bucurie aceea de a avea tocmai o fetita!!!
Atunci am stiut ca e fetita, doar ca bleaga de mine, nu am crezut Au urmat apoi alte ecografe, pe care eu nu le-am prea vazut...dar mie mi-a ajuns cand am vazut-o atunci la 11 saptamani cand s-a intors Ne-a confirmat doctorul ca e fetita, si atunci nu am mai putut de bucurie !!!!!!

Au urmat varsaturi cate 20 pe zi. Am stat doar in pat cu ligheanul la cap...O luna de zile nu am mancat nici baut, caci si apa daca beam o vomam in secunda 2...Am ajuns la urgente, m-au internat, tratamente cu perfuzii si alea-alea, povesti de speriat copii in spitalul ala..etc.

Mi-am schimbat medicul ginecolog, cu cel mai bun medic (din toate punctele de vedere ) pe care l-am intalnit pana acum (Dr. Podasca Cezar), care a descoperit si ca sarcina era cu probleme...M-a prevenit de riscul preclamsiei, ca se putea ajunge la deces (al meu sau al copilului) etc. Eu nu am vrut sa cred ca ne lasa Dumnezeu sa patim ceva rau...Dr ne interna ori de cate ori prindea ocazia, si eu plangeam mult, ca vreau acasa, ca e rau in spital, etc...

In ciuda tensiunii mari pe care o aveam, bebica mea s-a dezvoltat foarte rapid, ajunsese sa fie la dimensiuni cu 1 luna mai mare decat graficul. Doctorului nu ii venea sa creada, pentru ca spunea el, cu problemele cu tensiunea, bebele nu se prea dezvolta, e micut. Ramanea masca la fiecare ecograf, si era mirat ca bebelui ii este bine. Eu eram foarte rau in schimb, abia ma puteam deplasa la baie, nu ma puteam ridica singura din pat...ce sa mai vorbim de mers pe jos la plimbare, ca eu asa ceva nu am putut servi in timpul sarcinii.

La 30 sapt dr a vrut sa ma interneze permanent pana nasc !!! Am refuzat, pe propria raspundere. Putin inainte de Craciun, am mers din nou la control...dr a zis ca se poate face cezariana candva dupa anul nou, ca sa nu mai stam in stres.

Rog din nou prietena mea cu inforenergetica sa ma ajute (ma ajuta incontinuu de fapt, cu terapie, cand ma simteam mai rau apelam la ea). Imi zice ca ar fi cel mai bine sa se nasca pe 6 ian. Eu stau de acum cu grija, cum sa ii sugerez dr sa ma nasca pe 6 . Merg la control .. dr calculeaza el pe acolo ... stabileste ca ... pe 6 ian sa imi faca cezariana. Eiii .. imi venea sa il iau in brate cand am auzit !!! Si nu imi venea sa cred cum lucreaza Bunul Dumnezeu de le aranjeaza pe toate sa fie bine.

Merg acasa, petrec Craciun, Rev, foarte greu, tensiunea luata cel putin de 3 ori pe zi ... stat numai in pat, terapii .. etc. Nu mai uteam dormi, nu mai puteam respira, nu ma mai puteam misca, aveam picioarele pline de apa, burta imi pleznea, la fel plina de edeme si vergeturi cat degetul ...

In conditiile astea, vine ziua de 5 cand bucuroasa ma internez in spital. Ma cazeaza o desteapta de asistenta langa o alta gravi internata cu gripa !!! cu febra, virusi, alea-alea. Ma duc si cer alt loc, caci ar fi fost culmea sa colectez virusi cu o zi inainte sa merg in corpul cu bebelasi. Imi da loc intr-un salon "colorat" ... 4 colege de camera, care mai de care mai de la cort...asta e imi zic.. mai bine asa decat langa virusi de gripa.

Am loc langa geam, prin care sufla vantul de flutura un plasture de la perfuzie . Patul in care stau e in forma de covata, adeca cu o imensa gaura in mijlocul lui. Ma infund toata in gaura aia.. si nu ma mai pot misca. Nici respira .. dar bine ca trage curentul pe la urechi . Imi zic ca nu mor eu o noapte, ca doar sunt la spital!!!

Acum vine vestea rea .. adica doctorul care zice ca nu ma poate naste maine (pe 6) pentru ca trebuie sa ma vada cucoana responsabila de nasteri... si sa aprobe cezariana, si mai apoi sa ma opereze.. ceea ce insemneaza luni in loc de vineri, si deci inca 4 zile internata. Mi-a cazut cerul in cap. Imi era imposibil sa traiesc inca 4 zile in patul ala. Imposibil. Eu nu ma puteam misca deloc in patul ala!!! Eram de-a dreptul disperata. Am inceput sa dau telefoane, sa plang de numa, numa...disperare mare. Cel mai mult ma durea ca nu o sa mai fie data de 6, in care stiam ca trebuie sa se nasca Daria.
Vine maica-mea in vizita si imi aduce o patura si un prosop mare, pe care il fac rulou si il pun la geam sa nu mai sufle vantul, iar cu patura astup gaura din pat. Patul nu este deloc mai comod . Imi mai aduce de mancare, dar nu ceea ce am cerut si altceva nu puteam manca, deci, inca 2 plase de bagaj in plus.

Aflu ca in patul in care stateam eu si plangeam, cu o noapte inainte a plans alta fatuca, de suparare mare, ca s-a scurs lichidul amniotic fara sa isi dea seama, si aproape a murit bb. Ii provocase dr nasterea, dar a zis ca bebele nu o sa traiasca, pentru ca are deja malformatii din cauza lipsei lichidului Ma gandesc la sarmana fata, ma gandesc si la mine, ma gandesc si la fetita mea nenascuta, care trebuia sa se nasca maine .. si birocratii astia de doctori amana nejustificat medical... Doctorul meu nu putea intervenii, pentru ca e unul tanar care nu poate sa miste pe langa mosnegii cu pile ... iar eu nu pot sa fac decat sa plang...

Pe la 4 dimineata incerc sa ma intorc pe partea cealalta, ca amortisem toata. Incercare esuata. Raman pe spate ca o balena pe uscat. Cand ... deodata...vine si apa Hehehe.. nici nu stiu cum am reusit sa ma ridic. De bucurie mai mult. Pana m-am ridicat din pat am umplut salonul de apa...un pachet de vata deja consumasem ... si inca mai curgea ...

Il sun pe doctor. "Buna dimineata (era 4 ). Sunt cutarica. Mi s-a rupt apa. Ce sa fac? " el, somnoros "Impachetati si mergeti la spital" Doar ca eu eram la spital !!!!!! Si stia si el ca l-am facut cu capul ca nu vreau sa raman internata. L-am amenintat ca fug si l-am spalat in lacrimi Saracul, nici nu mai stia de el la ora aia

M-am dus in celalat corp, la nasteri, m-au lasat scarbele de asistente sa car toate bagajele... eu cu preclamsie !!! Deh...

Stau pe un pat, nu sunt pregatita deloc pentru nastere normala...cezariana nu am aprobare...sunt in plop. Incep dureri, doctorul a lasat vorba sa fiu monitorizata, imi pune un monitor pe burta. si stau cu burta in sus, pozitie in care nu pot sa respir !!! Dar rabd. Vine un rezident, baga mana... ma doare si ma retrag... si tontul tipa la mine "Ce au doamna, ca azi tre sa nasti!" Imi venea sa ii trag doua picioare, dar nu ma pun eu cu toti magarii. Asteptam medicul meu care nu mai venea... Vine si sefa de sectie, cea care nu a aprobat cezariana, ma urca pe masa, ma sfredeleste de nu mai pot, plang de durere, si ei nici nu ii pasa...deh... scarba in toata regula. Aveam dilatatie 1 !!! Dupa 5 ore . In sfarsit vine si dr meu. Ma urca si el pe masa, la el nu am simtit nimic, nici o durere, ii multumesc in gand pentru asta, ca si asa imi ajungeau contractiile. Nu aveam voie sa stau decat pe spate, ca sa nu se scurga tot lichidul, deci nu ma puteam misca deloc, imi venea sa imi masez burta, dar nu puteam de monitor. Nu puteam decat sa imi incordez muschii de la picioare, cand erau contractiile.

Doctorul zice ca incercam nastere naturala, caci nu are aprobare de cezariana. Ii cer perdurala, zice DA, vorbeste cu anestezistul, zice NU, ca nu merge la preclamsie. Ii cer nastere cu sotul, zice DA. Chem sotul, il echipeaza cu halat, ma muta in salon separat, cand sa intre, zice directorul spitalului NU, ca e spitalul in carantina. Raman singura in salon, cu un tub de oxigen si cu monitorul pe burta, din cauza caruia nu puteam misca deloc. Am momente in care nu mai stiu de mine, ma uit pe ceas si imi dau seama ca pierd cate 15 min fara sa imi dau seama. Ma rog ca atunci cel putin sa intre vre-o asistenta prin salon...Mai vine dr din cand in cand. Refuza sa imi faca orice calmant, ca sa nu dauneze fetitei. Ii cer in gluma un masaj Presteaza dr un masaj pe spate scurt, dar e chemat....offf. Trec 10 ore de travaliu. Ma sui pe masa.. dilatatie 2 !!!! Doctorul zice ca nu o sa pot naste natural, si ca o sa imi faca cezariana de urgenta. !!!! Ce sa mai zic?!?!? Suna sa se elibereze sala de operatii, aduce asistenta sa imi puna sonda.

Surpriza ! Sala de operatii este ocupata. Si mai sunt inca 2 cezariene la rand !!! Suna dr meu pe dr care erau la rand, si ii roaga sa faca schimb de randuri. Celelalte cezariene, erau "la rece" nu in chinuri si probleme ca mine. S-a putut?? NU !!!! Doctorului i se face mila si imi pune perfuzie cu no-spa, sa nu mai fie contractiile asa mari, ca si asa sunt degeaba fara dilatare. Se mai calmeaza contractiile o perioada, dar nu de tot.

Stau 3 ore cu contractii la 1 min, cu monitorul pe burta si sonda pusa Groaznic !!!! Ma muta in asteptare la sala de operatii. Nu mai am furtunasul cu oxigen, abia respir pe gura, mi s-a uscat gura de tot, nu mai pot misca, numar in gand ca sa raman constienta.

Ajung in sfarsit la sala de operatii. Imi face anestezia in coloana. Ma tot previne anestezista sa nu ma misc, ca o sa ma doara, dar sa nu ma misc. Imi face si ce trebuia sa ma doara, nu simt nimic, primesc felicitari ca am sta mt cuminte Poi... la ce dureri aveam altele...acul ala sa ma doara?

Simt cum taie .. simt cum trage de piele...simt cum ma apasa sa iasa bebe... si ma anunta anestezista: "ai o frumoasa de fetita nascuta la 17:14". Se aude bb cum plange, un gangurit dulce. Se mira toti ce bebe mare la 35 de saptamani. Anestezista ii zice sumonica Incep pariurile in legatura cu greutatea ei. Se amuza toti, doctorul si asistentii si mai ales eu, care ma intreceam la glume cu ei. Anestezista se mira de asa mama care in loc sa ii fie frica, ca celelalte, sta si glumeste cu doctorul Poi, eu eram in culmea bucuriei ca am scapat !!!!
Ramane doctorul sa ma coase, se mira asistenta de ce broderie imi aplica ... eu vreau sa imi vad fata. Mi se aduc niste picioruse ce pluteau in aer...cica "asta e fetita".. si pleaca cu ea...

Ma plimba la reanimare, baga perfuzii, alea-alea...eu nu vreau sa cedez somniferului . Vine o asistenta platita de maica-mea si imi aduce fata sa o vad. Nu pot sa o iau in brate, ca sunt inca anesteziata. E impachetata ca un vierme cu ochisorii inchisi si gurita dulce

Pleaca fata, si eu raman cu frica de a nu-mi recunoaste copilul a doua zi ... dar sunt fericita... si as mai putea sa mai scriu ... dar deja cred ca am depasit limita.

DeeaDesign webshots www.dropshots.com/LunaNoua" target="_blank">dropshots www.dropshots.com/LunaNoua1" target="_blank">dropshots1

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns LunaNoua spune:

..continuarea in episodul urmator...

DeeaDesign webshots www.dropshots.com/LunaNoua" target="_blank">dropshots www.dropshots.com/LunaNoua1" target="_blank">dropshots1

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dana_ene spune:

Mie nu mi s-a parut lunga povestea. Si mi-a placut mult de tot !
Sa va traiasca si sa va aduca numai bucurii !


Daniela mamica de Oana Maria (2 sept. 2003) si Roxana Elena (7 febr. 2006)

www.copilasi2006.3x.ro/" target="_blank">BEBELUSI DE IANUARIE/FEBRUARIE 2006

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns monica70 spune:

Super povestea ... si pe mine m-a tinut cu sufletul la gura!

MONI de DIANA (01.01.2006)DIANA ALBUME ,www.dropshots.com/jerpelm" target="_blank"> FILMULETZE 1 ,www.dropshots.com/monica70" target="_blank"> 2 ,www.dropshots.com/moni3" target="_blank"> 3 ,www.dropshots.com/moni4" target="_blank"> 4



Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns anasol spune:

ffff frumos povestit,sa fiti sanatoae!

http://pg.photos.yahoo.com/ph/gogosica_lu_solo/my_photos
anasol si david-andrei(06.01.2006)

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns silvi_2005 spune:

Foarte frumoasa poveste, bravo ca ai luptat pentru frumusica ta Dariuta, pupici.


Daca ceva se intampla o singura data, se poate sa nu se mai repete niciodata dar daca se intampla de doua ori, se va repeta sigur si a treia oara.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Biancas spune:

Frumoasa poveste. Sa va bucurati de bucuria care a iesit din iubirea voastra.

Bianca , mami de Sandra( 8.07.1997) si de Daniel (17.01.2006)
Albumul nostru
www.onetruemedia.com/my_shared?z=f72578dbdb5131bc04ec7&utm_source=otm&utm_medium=text_url/" target="_blank">Filme


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Giova spune:

M-a impresionat pana la lacrimi povestea ta. Bravo Deea pt. curaj si bravo Dariuca ca ai venit la timp, ca sa o scutesti pe mami de alte neplaceri.

Gio si Marco (6 ian. 2006)
maimuta mea, poze Marco, filmulete Marco (1),www.dropshots.com/ioana_purdea" target="_blank">(2),
nunta noastra , Antalya, Italia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Denisam spune:

Sa fitzi sanatoase si sa va lumineze si bucure mereu Dariuca!
pupici!

Denisa
Denisa ');si Emma Andreea (17 Ian.2006)

Emma Andreea
Zambeste, si maine e o zi!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mexxa spune:

Superba poveste.....Felicitari mamico !


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns doina_laila spune:

Deea ai avut o sarcina tare grea, dar pe cat de grea a fost pe atat de frumoasa este comoara voastra.
Sa va traiasca scumpa copila si sa te bucuri de ea!


Theodor darul lui Dumnezeu

Doina si Theodor (4 februarie 2006)

Mergi la inceput