ce spune taticul?

Nu stiu cum sa incep...sotul meu nu se prea grabeste sa facem copii,pentru ca spune el,suntem tineri(25 ani) si sa ne mai distram putin..in sfarsit am hotarat ca la anul sa-l proiectam ...Eu imi doresc foarte mult un copil...mi-s foarte dragi cand ii vad pe strada,sau cand vad poze cu bebei..si lui ii plac copii,dar nu stiu cum o sa se comporte atunci cand vom avea unul...
Cum a fost la voi fetelor,s-a schimbat sotul?I se formeaza si barbatului simturi paterne?



NUNTA
28.05.2005
http://photos.yahoo.com/ramon_ramonel

Alyna24 spune:

Buna, Ramonel!

Sa stii ca nici al meu puy nu era pregatit!De fapt nu prea vroia pt ca pregatiti barbatii nu vor fi niciodata!
Noi, femeile tb sa fim un pic pregatite insa pregatirea cred eu ca vine in timp.Si mai ales cand apare bebelul!Nu ai cum sa te simti intr-adevar pregatita inainte!
Asta imi tot zice si mie mama, ca nu suntem pregatiti, "ca de ce n-am mai asteptat...!Dar mai bine mai devreme un pic deoarece ai rabdare mai multa, zic eu!
Si revenind la barbatii nostrii, ei nu vor fi pregatiti apropae in totalitate niciodata!In general, noi le sugeram sa facem un copil, nu ei!
Eu doar i-amn sugerat, n-am insistat insa dupa ce ne-am mai iubit protejat o data dupa ce i-am spus, s-a hotarat!
Si n-a iesit atunci imediat, ci a doua luna de incercare!Pot spune ca suntem niste fericiti!Sper sa nu fie probleme pe tp sarcinii!
Si eu am emotii de cum se va purta puyu cu bebelul, dc va avea simtul raspunderii indeajuns, dc se va schimba cumva insa.....vom trai si vom vedea!
Pupici!

Alyna

liliac1 spune:

Aaaa, grea problema, cel putin asa a fost la noi...
La fel cum a precizat si Alyna24 hotararea de a avea un copil a pornit tot de la mine, ca simteam ca pe undeva incepe sa bata un ceas mai putenic, dar el niciodata n-a venit cu propuneri de genul asta, cu toate ca la inceput, in perioada de "abureala" ma mai trombonea cu fraze gen "un copilash doar al nostru"...
Pentru el, aparitia copilului a fost oarecum socanta, s-a simtit depasit de situatie, eu am fost un pic depresiva si lucrurile n-au mers chiar struna...
Ne-am dat seama tarziu care era de fapt problema noastra: faptul ca el NU a fost pregatit sa fie tatic. Incetul cu incetul..s-au mai domolit spiritele, a ramas un tata autoritar, dar care isi iubeste copilul din tot sufletul.
Iti doresc multa inspiratie in tatonarea terenului

arghirmonica spune:

La o adica barbatii ar trebui sa zica mersi ca le facem copii nu sa faca mutre.Daca stau bine sa ma gandesc ,eu ma chinui cu sarcina de la greturi,insomnii,ingrasare ,durerile facerii ..asta daca nu apar alte complicatii pe parcurs care te tin tintuita la pat cateva luni bune.Ca sa nu ma vorbim de ceea ce urmeaza cu alaptatul,nopti nedormite si cate si mai cate.MAMA este cea care duce greul in casa si are grija de copii so...
La mine nu s-a pus niciodata pr ca sotul nu vrea copii si chiar am devenit parinti la 25 de ani si lasa-l draga ca doar nu trebuie sa mai faca inca o facultate sau doctoratul ca sa se invete cu ideea.
Si cand ma gandesc cate nenorociri se intample cu copilasii nascuti si nenascuti Doamne Doamne imi doresc numai sa fie bine ,ce sa ma mai gandesc la ce zice taticu..
Te pup ,Monica ,Daniel 4,7 ani si Cristian 3 luni

numeioana spune:

E normal sa gandeasca asa, Ramonella, majoritatea barbatilor au o teama specifica atunci cand vine vorba de marirea familiei. Nu-ti face griji, sigur isi doreste si el si cu siguranta va fi un tata bun. Important e sa vina copilul si sa fie sanatos.

Ioana

ralualexandrei spune:

Draga mea noi l-am avut pe Robert la 21 ani el si 20 de ani eu.Asa ca eram foarte tineri ,insa nu am stat sa ma gandesc daca el e pregatit si bine am facut pt ca al doilea copil l-am avut cu chiu si vai abia peste 7 ani.Nu a fost ceva programat asa s-a intamplat,insa i-am spus ca din punctul meu de vedere el este liber sa ia ce decizie doreste,sa stea sau sa plece.La inceput l-a speriat asumarea responsabilitatii,apoi a devenit gelos,si in final a ajuns sa se comporte ca un tata adevarat si nici nu-ti pot spune cat de frumos se comporta cu ambii lui copii,asa ca daca ar fi dupa ei niciodata nu ar fi pregatitzi.

Andra ,mamica lui Robert , a Mariei si 16+ album no1 album no2 albumul no3

Cristina_C spune:

http://www.desprecopii.com/info.asp?id=8

Lectura placuta!

Cristina,
mama lui
www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=Cristina_C" target="_blank"> Bobita, zis si Robert, 14 decembrie 2002
Cresc...

valen spune:

Si la noi, tot eu am fost cea decisa, ca sa zic asa. I-am spus pur si simplu ca vreau un bebe, ca-l avreau imediat si ca tre sa accepte. A dat initial din colt in colt, ca sa vedem, ca sa mai asteptam, ca ce atata graba, ca nu e pregatit, ca n-avem casa, ca ce-mi veni asa deodata, ca n-au intrat zilele-n sac...Am ramas insarcinata, am pierdut sarcina, apoi a realizat ca nu e asa usor sa faci un copil, il comanzi si a 2a zi ti-l aduce cineva la pachet. Acum, fetita noastra are deja un an si o saptamana si e sufletul lui, imi spune in fiecare zi ca viata fara ea n-ar avea rost si mai mult, se intreaba ce-a fost in capetele noastre de-am stat atatia ani fara ea. Daca-i spune cineva ca e frumoasa fi-sa si ca seamana cu el, mustaceste si abia se abtine sa nu planga, deh, "fata lu' tata". Sunt din nou insarcinata, am aproape 7 saptamani si sotul meu cred ca se bucura mai mult decat mine, ca daca eu am inceput sa ma vait cand am vazut testul pozitiv, el a zis imediat" aa, sunt asa fericit ca o sa mai avem un copil, abia astept sa-l vad mergand prin casa si sa-l iubesc". Deci, sa aveti noroc!!

RAMONELLA spune:

Mersi mult fetelor,m-am mai linistit....Cred ca putini sunt pregatiti pentru asa ceva.Dar vine un moment in viata unei femei cand simte ca vrea un copil,nu?Asa sunt si eu acum...Si el face mutre......de parca el il tine 9 luni in burtica si il naste...

NUNTA
28.05.2005
http://photos.yahoo.com/ramon_ramonel

m_monique spune:

si in cazul meu eu am fost cea cu initiativa sa facem un copil. sotul a fost de acord. eu am 30 de ani, iar sotul 34 si ne-am casatorit anul trecut.
eu am ramas insarcinata dupa 6 luni de incercari. cand s-a confirmat sarcina am fost amandoi socati. nu ne venea sa credem ca am reusit.
la inceput sotul era ca lovit de bombe, dar si-a revenit repede.
iar acum este foarte incantat ca va fi tatic.

atunci cand l-am luat pe sot cu mine la eco morfologica, si i-a vazut lui bebe mutrita si putza a fost asa de mandru

30 + cu

Nunta noastra

ingeras26a spune:

Si in cazul meu tot initiativa mea a fost!
Eu am 27, el aproape 26, suntem de 10 ani impreuna, ne "chinuiam" de 2 ani sa facem bb si nu reuseam sa raman. M-a luat in serios de la inceput, pt ca stia cat de mult imi doresc, dar cand a vazt prin ce trec pt ca nu reuseam (plansete, analize, internari, operatii etc), cred ca a realizat mult mai mult, drept pt care a fost de acord sa facem inseminare (nereusita) si apoi fiv (nu am mai "apucat" sa-l facem, aveam tot dosarul pregatit, dar am plecat in concediu sa fim "cu mintea limpede" cand incepem tratamentul...si am venit 3 :)) din fericire! si el imi tot spunea pe drum (era cu o sapt inainte de Pasti) ca sa vezi tu ca am clocit si trebuie sa stau cuminte :))
Sora mea a nascut acum 2 luni (ne este si finutza bb) si al meu merge sa-i faca baitza si le spune tuturor prietenilor cand il intreaba cum este ca e extraordinar si ca de-abia asteapta, si ca nu-i este frica. Ma pupa pe burtik tot timpul, vorbeste cu bb si este...nemaipomenit sa ai un astfel de om langa tine!
Mai mult decat atat, m-a intrebat o data daca eu nu am emotii in legatura cu ce fel de tatic va fi el si cand i-am spus ca nu, pt ca sunt convinsa ca va fi cel mai bun si cel mai mandru tatic din lume s-a umflat in pene. Cred ca este important si sa le arati ca ai incredere in ei, bineanteles, daca este cazul.

Concluzie: sunt fericita!

Pupicei, Ingeras 30+ Maya