predestinare sau exercitiu de vointa?
predestinare sau exercitiu de vointa? | Autor: addinel
am si eu o curiozitate...
intr-o relatie perfecta/ frumoasa (asa cum o percepem fiecare dintre noi) cei doi parteneri sunt predestinati unul altuia, e scris undeva ca cei doi sa se intalneasca si sa se potriveasca sau pur si simplu partenerii sunt doar compatibili si "invata" sa traiasca impreuna, sa se accepte, sa se iubeasca?
care este parerea voastra?
p.s. titlul nu este tocmai cel potrivit, stiu. "exercitiu de vointa" luati-l in sensul mentionat in intrebarea mea.
nunta mea
Raspunsuri
lavinai spune:
eu personal cred ca partenerii sunt compatibili si invata sa traiasca impreuna, sa se accepte!!!!
Lavinia: Sotie alintata.....
Nunta noastra (02.07.2005), nepotzica alexia si altele
claujro spune:
Cred ca e si predestinare si "exercitiu de vointa" cate putin din fiecare...
Claudia, Matei (15.12.2003) si Mara (30.08.2005)
Poze Mara si Matei
zepellina spune:
Si eu m-am intrebat chestia asta de multe ori. Putem doar sa presupunem. Cateodata cred ca e predestinat ceva, apoi ma gandesc ca a fost si alegerea mea (chiar daca proasta).In mod sigur, trebuie sa-l acceptam pe cel de langa noi si sa invatam sa traim langa persoana aleasa.
zepellina
Jocelyn spune:
Nu exista nici o predestinare, nu cred in asa ceva! Da, daca se iubesc si vor sa traiasca impreuna, trebuie sa invete sa accepte anumite lucruri pe care nu le vor putea schimba, sa schimbe ce pot schimba si sa stie sa faca diferenta intre acestea
It is not enough to be good. You must be good for something. You must contribute good to the world. The world must be a better place for your presence. And the good that is in you must be spread to others. In this world so filled with problems, so constantly threatened by dark and evil challenges, you can and must rise above mediocrity, above indifference. You can become involved and speak with a strong voice for that which is right.
nematics spune:
predestinare = dragoste la prima vedere; dupa aceea e necesar efortul de vointa - eu l-as numi respect reciproc. Daca respectul si iubirea exista, atunci nu mai e vorba de chiar asa mare efort.
" Cita luciditate, atita drama - Camil Petrescu"
Mirunaa spune:
Cate putin din amandoua, altfel nu poate dura o casnicie.
Toate cele bune!
nematics spune:
Miruna,
nu numai cite putin - exista si cazuri cind e destul din amindoua!
" Cita luciditate, atita drama - Camil Petrescu"
cici spune:
Eu zic ca ai schimbat un pic ordinea.Deci , ca o relatie sa fie perfecta ,intai,partenerii se iubesc ,apoi invata sa traiasca impreuna ,apoi se accepta cu micile sau marile lipsuri.
Cand l-am vazut prima oara pe sotul meu ,mi se parea ca-l cunosc ,ca ne-am mai intalnit, dar in nici un caz nu-l vedeam ca pe un posibil partener de viata,in nici un caz!
Sora mea mai mica l-a vazut inaintea mea.Mi-a zis dupa cateva luni ca s-a gandit atunci, ca ar fi frumos daca el ar fi prietenul meu.
Dupa 15 ani imi spune si tatal meu acelasi lucru pe care mi l-a spus si osra mea (de prima oara cand l-a vazut si-a dorit sa-i fie ginere).
Deci ,poate fi predestinare.
cici
filofteia spune:
La noi a fost predestinare... a fost dragoste la prima vedere... De altfel... eu am avut posibilitatea de a ma casatorii cu un barbat care ma iubea si-mi oferea tot... nu am putut face insa un exercitiu de vointa .... Mi-am dorit ca atunci cand ma casatoresc sa o fac cu un barbat pe care sa-l iubesc eu in primul rand... Fiecare doreste altceva de la viata si este absolut normal...
Cunosc insa persoane, care au o casnicie buna, dar care a fost construita pe "un exercitiu de vointa"...