Le spuneti copiilor "Iarta-ma"?

M-am gandit la subiectul asta citind alte subiecte pe forum, in general cele in care parintii se simt vinovati pentru diferite lucruri fata de copii... ca nu au rabdare, ca le dau o palma la fund, ca nu se joaca destul cu ei, ca ii pedepsesc prea drastic... Sau citind subiecte in care adultii de azi isi reamintesc copilaria si isi dau seama ca parintii lor le-au gresit si poate asteapta ca parintii sa recunoasca acest lucru, pentru a vindeca mai usor nidste rani.
Stiu ca e destul de greu sa spui direct unei persoane "Iarta-ma"... mai degraba putem sa incercam sa ne recompensam, in ideea ca faptele vorbesc mai tare decat cuvintele, sau incercam sa explicam de ce am gresit, in ideea ca iertarea va veni mai usor. Dar eu cred ca si cuvintele astea, rostite direct, "Iarta-ma", "Te rog sa ma ierti", "Am gresit" au o putere tamaduitoare imensa. Au fost ocazii cand as fi dat oricat sa le aud si nu s-a intamplat, au fost ocazii in care le-am auzit si m-au descumpanit total, au luat cu ele toata furia si supararea... poate pentru ca persoana cealalta a acceptat ca prin doua cuvinte sa se lase la discretia puterii mele de a ierta.
A fost iar foarte important sa-l aud pe tatal meu la un moment dat, dupa ce am devenit adult, recunoscand in fata mea si a fratilor mei ca probabil a gresit si el uneori fata de noi, desi n-am avut mare lucru sa-i reprosez ca parinte, dar auzindu-l l-am simtit foarte aproape de mine, nu atotputernicul parinte care trebuie sa fie fara pata.
Am ajuns sa-i spun si eu fetitei mele "Iarta-ma", iar prima oara a fost foarte greu, parca ii spuneam de fapt ca eu, parintele care trebuie sa ocroteasca, sa stie, sa nu greseasca, sa fie un model, e de fapt la fel de supus greselii dupa treizeci si ceva de ani de experienta de viata ca si ea, o faptura mica de doar cativa ani. Parca m-am doborat singura de pe soclu si m-am gandit ca ma descopar, ca ma simt vulnerabila, si ii las ei puterea sa decida daca sunt demna de iertare sau nu. Doamne ajuta, se pare ca e o fiinta generoasa, m-a iertat. I-am mai spus de atunci asta de vreo cateva ori, o data cand i-am dat o palma la fund, si in alte ocazii cand am fost nedreapta cu ea, cand m-am pripit, cand n-am ascultat pana la capat ce vroia sa spuna.
Voi ce credeti? Aveti momente cand simtit ca gresiti? Puteti sa le cereti iertare copiilor vostri? O faceti sau ati facut-o? Este bine ca parintii sa le ceara iertare copiilor? La 2-3 ani sau la 20-30 de ani?

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii (L. Blaga)

Cricor spune:

Eu ii spun copilului "iarta-ma" mai ales atunci cand tip la el fara nici o vina a lui (doar ca sunt eu nervoasa), sau cand el mi-a zis ca n-a facut ceva si eu am sustinut ca nu-i adevarat (mai ales la asta, ca-mi venea sa ma si plesnesc, iarta-ma nu mi s-a parut suficient). Cred ca si pe el il ajuta sa inteleaga ca se intampla sa facem lucuri gresite, si nu-i un capat de tara daca recunoasteam ca am gresit si incercam sa nu perseveram in gresala.

Corina

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=58588&whichpage=1/" target="_blank">Ajutati-l pe George!
www.cuzuc.netfirms.com

enn spune:

Da, eu imi cer iertare de fiecare data cīnd am fost neatenta (de ex. īi cer un lucru, dar vreau de fapt altceva, īl scot cu elan din carucior si-i prind piciorusele, etc.) fata de baietelul meu. Mi se pare firesc, si unui adult i-as spune "Scuze!". De lovit nu l-am lovit niciodata si nici de certat nu l-am certat serios decit de vreo 4-5 ori, cīnd a rupt o carte sau cind a spart ochelarii lui tata. A fost de fiecare data atīt de afectat, a plīns asa de amarnic, īncīt aproape ca mi-a parut rau dupa aceea.
Dar baiatul meu e īnca mic, are 2 ani, asa ca probabil greul īnca mai urmeaza....

iren spune:

Da, imi cer iertare, sau ii rog sa ma scuze atunci cind imi dau seama c-am facut ceva in neregula- tzipat la ei aiurea, in loc de un ton ferm- sau ii lovesc din gresheala, fara sa vreau, sau ca nu pot face ceea ce ma roaga ei atunci, etc, sint multe situatzii in care imi cer scuze copiilor mei shrecunosc c-am greshit, la fel cum ash face cu un adult- acu-ntre noi fie vorba, plozii mei primesc mai multe scuze decit sotzul meu

Io shi plozii turbulentzi


In caz de greturi si alergii la anumite persoane, se recomanda retragerea intr-un loc izolat si racoros si consumarea, in liniste, a patru- cinci lamii pe ora.

lena spune:

ihammmm... oameni suntem si mai gresim, culmea este ca si ea a invatat chestia asta si-mi spune super-dulce: sorry (exact asa se spune si-n olandeza) daca pune ceva pe jos, sau mai stiu e ce.

corinadana spune:

DAAAAAAAAAAAA!
De multe ori si Raluca mea face la fel atunci cand simte ca a gresit ceva.

corinadana mama Ralucai www.ralucaostoia1.exploretalent.com

Lona spune:

Da, si inca mai des decata mi-as dori sau ar trebui!

mariussimiuc spune:

Da,mi se pare normal sa spun "iarta-ma" daca am gresit.

Miha si Robert (18 nov 2004)



Omuletul pentru care se merita sa incerc sa fiu un om mai bun


Cand viata iti ofera lamai,fa-ti o limonada!

Ira spune:

Da, si eu spun iarta-ma. Mi se pare normal sa spunem asta cand e cazul - oricui, indiferent de varsta.

Sofie :)

laureta spune:

Da ,si mi se pare normal numai asa va invata si ea sa spuna acceasi lucru.



Laureta si galusca Inisa(10 iunie 2004)

sinzi_ana spune:

Si eu ii spun sa ma ierte cand gresesc cu ceva...
Si in ultimul timp si-a luat nasul la purtare..cand ridic vocea la el sa doarma, sau sa faca ceva...imi spune : de ce vorbesti urat cu mine??? cere-ti iertare!!!

si cand greseste el...nu prea stie cum sa isi ceara iertare si imi spune : cere-ti iertare....hih...

Iau in fiecare zi viata de la capat

Sinzi, Radusi David



David