Jocuri de noroc

Buna!

Cineva foarte drag si foarte apropiat are probleme cu sotul. Este a doua oara cand se intampla (s-a mai intamplat acum 2 ani si 1/2) cand a dat patima jocurilor de noroc peste el. Din octombrie se ascunde si joaca zilnic 6-7 mil (bineinteles le si pierde), ea a aflat abia in ianuarie, initial i-a spus ca banii au fost imprumutati, abia acum 3 zile a aflat ca au fost jucati. Bineinteles ca a aflat pe rand, putin cite putin, acum nici nu mai stie de la cine a luat bani.

Stiu ca jocurile de noroc sunt un viciu la fel ca alcoolul, dar are vreo sansa sa il ajute sa scape de acest viciu? Ce ar trebui sa faca? Sau pur si simplu sa-i dea papucii, sa-l lase sa se descurce singur cu datorii?

Multumesc mult!
Andrea

Principesa spune:

Andrea, jocurile de noroc sunt o adictie, o dependenta ca alcoolismul si toxicomania. Pentru a schimba ceva cel mai important este ca persoana "contaminata" sa vrea sa renunte. In acel moment e nevoie de ajutor specializat. Pentru suport, sustinere, sotia, prietenii, familia sunt foarte importanti. Insa abia la acest nivel.
Pentru acceptarea problemei si solicitarea de ajutor specializat singurul responsabil este sotul.

Fiecare om este un inger cu o singura aripa si numai imbratisandu-ne unul pe altul putem zbura

Durerea este inevitabila dar suferinta este optionala

marius spune:

E o problema la fel de mare ca si alcoolul. Nu se va rezolva. Acum ce sa spun? Daca ar fi dupa mine as renunta eu inainte de toate, sanse de castig nu cred sa fie vreodata. Se va afunda tot timpul si vor fi numai si numai necazuri iremediabile. Pacat dar asta e realitatea.

Marius Pernes
home page - www.marius.rdsor.ro

katty spune:

Spinoasa problema. Stiu ca patima jocurilor de noroc este o boala. Sfaturi nu stiu sa-ti dau ca nu am avut in preajma oameni cu probleme, dar o parere pot. Cred ca prietena ta ar trebui sa incerce sa-l mai ajute o data (acum, ca banuiesc ca a fost alaturi de el si acum doi ani jumatate), vorba aia "impreuna la bine si la rau", sa discute, nu cu certuri sau reprosuri.
Daca nu reuseste, nu stiu ce sa-ti spun. Poate exista tratament psihiatric. Poate alte fete stiu mai bine!

Catalina & Andrei (3ani si 6 luni)




"Imaginatia este mai importanta decat eruditia..."
(Einstein)

alinaxeni spune:

E boala grea si fara tratament.Ce sa mai faca? Nimic.
Sa plece cat mai are casa sau ceva bunuri pana nu le va pune gaj la jocuri.Divort direct si fara preaviz.Poate sa fie un caz special sa reuseasca sa renunte la jocuri.
Unii prefera sa renunte la familii pt. jocuri.
Imi pare rau pt. prietena ta si sper sa aiba putere sa treaca peste asta.Nu-i va fi usor.

alina

philip spune:

eu am trecut printr-o experienta similara si persoana respectiva nu a renuntat. acum, fiecare om e diferit, asa ca nu vreau sa dau sfaturi. stiu doar ca e teribil de greu!

philip&andreea
copilasi dragalasi

lunna27 spune:

Aceeasi problema am avut-o si eu cu sotul meu ,nici cand aparuse primul copil nu renuntase apoi incet ,incet si cu ajutorul parintilor lui am reusit sa-l aducem pe calea cea buna .Eu zic ca se poate ...conteaza totusi ajutorul celor apropiati.

luna

amironeanu spune:

Luna,

ea il iubeste foarte tare si este dispusa sa-l ajute cu tot ce poate. Sotul tau a jucat sume mari? El a ajuns in 5 luni de zile sa piarda 10.000 euro. Si nu bani o daranjeaza atit de mult ci minciunile. Of, cite minciuni a putut sa inventeze! Poate reusesti sa-mi povestesti mai mult despre cum a fost in situatia ta, te rog!

Andrea

buli spune:

stiu absolut sigur ca la spitalul Socola erau internati acum 5-6 ani citiva oameni cu aceasta problema.
sint doctori bine pregatiti care pot oferi ajutor, insa asa cum au spus si fetele este important ca persoana cu pricina sa vrea sa fie ajutata.
este foarte greu, dar se poate.

ana_a spune:

offf e tare greu...noi avem niste prieteni in cazul prezentat de tine, doar ca cea care joaca este femeia si nu barbatul...de aproape 15 ani o suporta...numai el stie cum reuseste sa-i plateasca datoriile...si cati oameni iau batut in usa dupa bani...groaznic...
Nu stiu daca unii oameni fara un ajutor de specialitate ar putea scapa...
In schimb, unul din fostii mei sefi avea acest viciu, la indemnul familiei a fost in biserica si sa jurat in fatza lui Dumnezeu ca nu mai face...ei bine...omul ala si-a revenit...dar sunt oameni si oameni...
Succes prietenei tale!


Ana, mamica lui Stefan, pui mic si frumos
poze
Haideti sa-l ajutam pe Alex, haideti la bazar!!

daniella4 spune:

Si eu cred ca e boala incurabila. Si din pacate acel gen de boala care provoaca mai multe ravagii celor din jur!

Daniella, mama lu'Alexis