Gogosica &Co.- povestea noastra

E mai lunguta, f amanuntita si nu vreau sa va plictisesc, insa trebuia s-o scriu
Sa incep cu cateva date….:

4 martie 1997 – prima intalnire cu Miti, viitorul meu sot

8 martie 1997 – prima excursie la munte impreuna

8-9 martie 1997 – prima noapte petrecuta pe munte din cauza viscolului la Cota 2000 - aici a inceput povestea…aici s-a intamplat primul sarut, intr-o noapte cu viscol afara si gaz in soba, , in camera cu nenea care se ocupa de telecabina....

1997, 1998, 1999 – ani superbi cu excursii in doi la munte, in Bucegi, ani in care apoi am descoperit Fagarasii si pe cabanierul nostru preferat (nea Petre)

Revelion 2001 – cererea in casatorie la cabana lui nea Petre, in Fagaras…. La cumpana dintre ani, deasupra tuturor focurilor de artificii si a bucuriei oamenilor din oraselele de jos, spuneam « da »…!

28 iulie 2001 – cununia religioasa, Harlau, intr-o biserica in care tocmai se descoperise mormantul lui Petru Rares si al boierilor lui… deasupra gropilor descoperite, pe o scandura de lemn noi, pe una nasii, echilibru perfect…

2001-2003 – primii ani de casnicie, pierderea bunicii, cautarea unui loc de munca…. viata acum incepe.

Si acum povestea…
Ianuarie 2004 – sotia sefului meu – insarcinata in 5 luni parca, vine la serviciu si imi arata multe site-uri de mamici…. Pe DC imi aflu perioada fertila… pe 15 ianuarie, de ziua lui Eminescu, merg acasa de la serviciu….sarbatorim poetul meu preferat. 8-))

14 februarie 2004 – ziua mea de nastere – mergem la Predeal, viscol, zapada maaare, urcam pana la Clabucet, primul drum al Ucai in burtica

15 februarie 2004 – imi cumpar test de sarcina, parca eram doi copii care faceau o prostioara, ne pufnea rasul cand am intrat in farmacieTestul arata doua liniutze…

8 martie 2004 – ii inmanam mamei mele diploma cu « cea mai buna bunica » de Ziua Mamei… alta solutie nu gasisem sa-i spunem
Incepe dragostea dintre mine si ingerasul din burtica.. la inceput ii spuneam « Motzoc » ferm convinsi ca va fi baiat, apoi in luna a patra, eu fiind f aproape la nastere de a avea spina bifida si ramanandu-mi o cicatrice, dr imi recomanda triplul test, eu ma ingrozesc, ma trimite la Dr Iosup pt ecografie preliminara, ma intreaba « Cum o cheama ? »… si astfel aflu ca e fetita…. Ma asigura ca e absolut sanatoasa si ma trimite acasa.. eu sunt fericita ca e bine dar nu complet linistita… Toata familia afla ca e fetita… ii schmb numele in « Motzocica ». . si stiu c-o va chema Maria.. asa figureaza si pe prima eco ultrasound… Maria, fetita mea… care nu-mi arata decat talpitzele picioarelor la fiecare ecografie….
Merg normal la serviciu, fara greturi, doar stari de lesin prin tramvai, autbuz, la serviciu incep sa caut zilnic fel si fel de articole despre spina bifida, descopar un dr prin America ce opereaza asa ceva chiar din burtica si ma linistesc… ce-o fi o fi, dar daca toata lumea spune ca va fi bine…

In luna a saptea dr imi spune « sa stau pe acasa si sa-mi iau rapid prenatal » ca imi e colul deschis si bebe coboara.. oricum a fost mereu cam jos… eu nimic, am mers la serviciu pana in luna a 8a si cand ma cautai nu eram pe acasa…Tot pe atunci am niste contractii neregulate, eu disperata il puneam pe sot sa le cronometreze si cand m vazut ca-s neregulate la 1-2-3 minute m-am mai calmat… si dr imi zice ca atunci s-a deschis colul, de aia ma durea, erau ca la ciclu….

Cu 2 saptamani inainte sa nasc merg la conrol si dr zice « hopaaaa iaca si dopul » In ultima saptamana ma apucasera plimbarle lungi.. si oboseam repede dar lui bebe nu-i placea deloc sa stea jos, asa ca ma odihneam ca si calul de-a-n picioarelea….

8 octombrie 2004 - cu o zi inainte sa nasc eu umblam prin depozite de mobila ca mi se pusese pata sa luam coltar de sufragerie.
Vine sambata…. De luni tot puneam pariu cu toti cand se va naste.. Am zis ca daca nu e luni ca mine sa fie duminica.. hhi, vroiam sa nu fie lumea la serviciu….ce ma durea pe mine. !

9 octombrie 2004 – sambata, bucatareala, stat in caldura aragazului plin cu mancaruri toata ziua, m-a apucat o pofta nebuna de orez cul apte…. Mi-am facut muuuult sa ma satur dar nu se mai racea odata… Si intre timp ma tot duceam la baie (se pregateau intestinele sa faca loc de iesire bebelui, dar eu ce stiam ?...). Si cand m-am pus si eu linistita pe pat sa ma odihnesc dupa ziua de stat in picioare… hop burtica…. In partea de jos ma taia ca la ciclu..
Rad la Miti: Hehe ia mai cronometreaza aici ca se pare ca nut e lasa cineva sa te uiti la meci”….(era mare meci mare, Romania-Cehia si sotu’ mare microbist) l…. Hopa …ca sunt regulate…….dar la 5 minute.. hm..zic eu tocmai o intrebasem pe dr la cat timp uincep contractiile si mi- zis ca la 30. 25, 20..samd si sa plec la spital cand ajung la 10 minute…. Ptiu zic eu, nu e nimic, alarma falsa…. Contractiile nu si nu, erau cam puternice si cam ascutite..si nu stiam cum sa ma gheia o pauzasc mai bine… trecuse vreo jumatate de ora….

Barbatu-meu se imbracase deja, eu in pijama pe marginea patului nu si nu ca nu merg nicaieri sa rada aia de la spital de mine ca nu recunosc contractiile adevarate.. Ce erau alea asa dese….Hm…. ma duc la baaie……mamaaaaa sangerez…. Vin inapoi, aoleu, rochita, geanta de spital, fardurile, balsamul de buze (cu asta facusem fixatie ca tre’ sa-l iau ca citisem eu ca mi se usuca buzele). S-o sun pe dr ? Am vorbit cu robotul….Pe mama “mama noi mergem la spital cred ca nasc”..Noroc cu ea ca mi-a urat curaj mult si mi-a zis c-o sa fie bine c-am realizat si eu ce see intampla…… Gasim cu greeeeeeeeeu taxi. vine…….plecam….contractii dese……4 minute…. Nu scria nicaieri asa…….uffff………

Coada la stopul de la Apaca..deh era sambata seara, vreo 22.30…. Mie-mi vine sa-i sfasii bancheta din spate si sa-i dau cu ceva in cap ca nu se grabeste….ajung la spital……..ma duc la receptie.. « ce doriit ? » intrebare-ntrebatoare…….. ma uitam si eu cu ochi bovini la aia de ma intrebase…. « Pai cred ca nasc ».. ea calma « Ei, mai aveti de asteptat »…. « Pai scuzati dar am contractii la 4 minute ».. Dr mea tot nu era de gasit… Ma trimite afara sa astept consultul ca cica inautru e lab de raze si ma iradiaza… stau pe banca pe o parte de durere si vine si mama cu tata.. « ce faci ? » « Bine » si-mi venea continuu sa rad…. « bine » era intre contractii, parca eram pe banca-n parc, seara., extrem de cald, eram intr-o rochita cu maneca scurta si un plovaras inutil la cate sudori ma treceau… intr-un final ma cheama sotul inauntru pt control… nu stiam cine ma « preia », dar vine un tanar cu ochelari taaaare simpatic, ma schimb in camasa aceea de spital cu o crapatura imensa de se vedea un san aproape intreg si – cu toata jena – ma asez, sangeranda si supusa, pe masa. Se uita nitel, asculta inima lui bebe cu cornetul, se uita la « iesire », zambeste…. Zic « e in regula ? » zambeste in continuare, ii spune asistentei : « dilatatie 8… » si restul nu-l mai stiu ca-mi ramasese gandul al asta.. zic « deja 8 ??? » zice « daaaa, pai in cam 40 minnute nasti »… inca nu stiam cu cine, ma preia un nene, ma pune intr-un carut, ma transporta la etaj.

Acolo deh, sambata seara, o liniste deplina, ma duce la o tanti grasa si fioroasa care-mi vara nemiloasa o andrea uriasa in mine… ma gandesc sa nu-l impunga pe bebe in avantul demn de orice spadasin, dar incepe sa curga ceva cald si nici nu simt….nimic.. decat contractiile. Ma duce apoi intr-o camera pustie (acolo aveam sa nasc), ma depoziteaza intr-un pat si cica sa astept… singura, doar eu cu geanta de spital…. Eu, deh, citisem ca o sa-mi vina sa-mping si nu trebuie, o-ntreb acest lucru pe asistenta si-mi zambeste… paarca toti aveau un aer asa de conspirativ dar datator de incredere totodata.. sau era mintea mea ratacita….

Contractii tot mai puternice, eu singura, strangeam pumnii si simteam ca ma rup in taieturi, apoi treceau nitel.. si la prima pauza am deschis geanta sa scot telefonul, ca vroiam sa vad daca am castigat pariul si bebe se va naste duminica…alta contractie…ma uit la ceas, era 23.35… alta… mi se face o seteeeee si sticla de apa era intr-o parte a gentii prinsa cu o curea…. Pai cine avea timp sa desfaca afurisita de curea sa scoata apa.. .. stand aplecata peste pat sa scot sticla ma apuca alta….. hmmm.. ce sa fac sa strig asistenta ? cum ?????? era tragi-comedie, mai mult « tragi » ca m-am uitat pe hol sa vad un suflet de om si nimic, pustiu……si dupa razboaie indelungate intre « daca nu vine nimeni si nasc singura? » si « hai mai ca stiu ei doctorii ce fac » au aparut….doctorul cel tinerel si asistenta. El cu un ziar in mana, ea tanara, amandoi extrem de simpatici, intrebandu-ma « cum e ? » Cred ca era retorica, fiindca m-a pufnit rasul.. zc « pai eu nu stiu, se intetesc ». « Hai sus pe masa »… Oops, aici nasc…..

Dl doctor se aseza pe un scaun in dreapta fata de picioarele mele, iar asistenta ma studia…. Zice « hai sa golim intestinele… screme-te.. eu nimic…. Ca fusesem la baie de 10 ori acasa…. Hai ma…. Pai zic n-am ce….si nu stiu ce s-a-ntamplat ca vad ca iese din mine un furtun luuung….hm… banuiam eu ce e…..« eeee pai mai e doar un pic » zice « cand ai contractie poti sa impingi »…… Opaaaaaaaaaaaa.. pai eu citisem peste tot ca trebuie sa-ti vina sa impingi !!!! Nu e corect, mie nu-mi venea decat sa gem de durere, si contractia ma taia groaznic, dar sa si imping ? Ei asta e, zic, ia sa imping….. « asa » spune asistenta, hai sa respiram….. mi-a povestit sa trag aer adanc in piept si cand zice ea sa imping.. zis si facut…. « Nuuu e bine asa, impinge spre spate nu spre interior »… uffff alta acum, incercai eu de cateva ori sis pre spate….. « « asa », zise ea, doar ca acum cand impingi barbia trebuie sa fie in piept, iar tu o ridici in sus si dai capul pe spate, nu e bine asa… « barbia in piept »…. « barbia in piept !»…. Parca era profu’ de sport cand faceam lumanarea…..in piept o pusei, dar eu ce sa fac daca impingeam mai bine cu ea data pe spate ?... mama ei de barbie, zic, asta e problema acum ?!!?? « Hai ca se vede nitel capul »….. Ei asta a fost momentul magic, cand am inceput sa si constientizez ce fac… Pana atunci eram intr-un spital, plecasem de acasa de la orezul meu cu lapte nemancat si vorbeam cu un doctor necunoscut despre cat asteapta el dimineata sa iasa din tura ca e taaare obosit… Acum insa, in linistea aceea super-calma, realizam ca din mine va iesi ingerasul mult visat….

Asadar impingeam, dar parca mi-era frica sa nu-i turtesc capusorul… la un moment dat asistenta imi baga un ac urias de seringa in stanga… nu simt aproape nimic, zic « ce e ? » zambeste iar ( !) si spune « e ca sa-ti faca mai eficiente contractiile). Aha, si asta banuiam ce e….anestezie pt epiziotomie ?.hmmm….. tre’ sa aiba capul mare ca tati…… imping iar…. Zice « ce simti intre picioare ? » Era sa zic ceva, dar simteam ceva…. Ca o mingiuta….. capusorul sufletelului meu.. zic asta e ? « Daaaaa »…strangeam din dinti dar nu-mi venea sa tip ca-n filme…. Am icnit si eu nitel sa nu zica lumea ca nu ma doare…. « Hai ca la urmatoarea contractie iese »… « Buuuun – zic eu – au mai inceput sa semene replicile cu ce-am vazut eu prin documentare, e bine ». Imping de doua ori « cu putereeee » si hop….. « e fetita » « stiu » zic…. Dar de ce nu tipa ? Doctorul zambeste a mia oara….. « O sa tipe ». O insfaca si o pune cu spatele la mine (m-am ofticat0 pe o masuta in stanga mea la picioare, vad un bebe ghemuit, stand pe o parte, cu destul par negru.. altceva nimic, si nici nu era prea rosu.. si atunci am auzit-o….

Doamne ce moment, am lacrimi in ochi, parca nu eram decat eu, ea si o lumina imensa, nu simteam decat o uriasa dragoste si dor de minunea ce statuse pana atunci in burtica mea….. Si vorbind intre ei (aici s-a rupt firul caci nu am mai interesa nimic) asistenta mi-a adus-o laudand-o ca e « frumoasa foc » si cuminte si…. Mi-a lipit obrazul meu stang de obrajorul ei drept….ea a tacut brusc…… Aceea a fost FERICIREA adevarata, caldura si finetea obrajorului de inger, dulceata acelei atingeri… nu s-ar putea descrie nici in cele mai divine versuri, trebuie s-o traiesti ca sa vezi cum e… E sanatoasa ? Daaaa…. Zice dr, uite ce frumoasa e, 49.5cm si 3.350kg…. mai dar numai fete am avut azi…. Zice « pardon , ieri, e 00.25 ». Era duminica, cea mai sfanta duminica din viata mea.

Au luat-o apoi si mi s-a facut un dor de ea nebun….. Pe mine si pe dr ne apucase palavrageala…. Placenta habar n-am cand am eliminat-o…. « Cand poate veni sotul ? » intreb…. Sa-l chem.? Nu-mi credeam urechilor.. “Da!!!” zic.. apare Miti, i-am vazut ochii ca atat era vizibil prin masca alba si halat, erau ochii inconfundabili ai lui… a venit la capul meu si m-a luat de mana….. zic « ai vazut-o ? » zice « da, seamana cu mine… »… « ei, norocul meu ca seamana »…. Intre timp la picioarele mele doctorul ii spune cat de cuminti si de ascultatoare am fost amandoua invartind niste ate… Ma cosea… Si a inceput sa-mi intrebe sotul despre meciul dinaintea contractiilor…. Miti povestea mecanic, parca erau prieteni de-o viata si aveau de comentat un meci…..dar cu mine cum ramane ??? « vezi c-o sa te intepe nitel cand cos muschii…hai ca te fac mai bine chiar ca inainte, ca altfel ma cearta sotu’ »…. « arsh…. » .. de cateva ori, Miti saracu’ asuda mai rau ca mine… cateva intepaturi si…. « offf ce ate ne dau astia nici nu ajung sa fac nod »… « aoleu zic daca nu face nod ca lumea si se desface ??? » deja-l vedeam pe dr tragand de ata cu tot cu muschi s-o lege… gataaaaaa….
Hai la sala ca bebe iti va fi adus mai incolo sa pape…. Ma pune sa cobor de pe masa si sa ma asez.. aoleu cum sa ma asez cu cusatura aia intre picioare ??? Pe o parte….

Ajung in sala, cateva fete, doua paturi libere…. Ma urc si eu intr-unul… Sotul vine si trebuie sa plece ca spitalul e in carantina….ufff……. Mi se da punga cu gheata de frecat burtica si ma lasa singura… Vreo doua fete se trezesc (e vreo 1-2) sa ia algocalmin, erau « nascute » de o zi si le durea taaaare…. Mama ce ma asteapta.. deocamdata nu ma prea durea decat cusatura nitel.. doar nitelus. Frec, frec, dar dupa o zi de stat in bucatarie mi-era un somn….. si mi se facuse un friggggg….. tremuram toata, in timp ce fetele se dezveleau ca mureau de cald. Ei asa am stat eu cele doua ore, doua veacuri…..Trec orele, vine alta asistenta acra din nastere, urmeaza episodul cu plosca, eu vad prima oara asa ceva, nu stiu nici cum se face… o ia, vine dr…. Si incepe maiculita sa ma apese pe burta sa elimin lohiile… de numa-numa….. elimin eu ce elimin, ma durea burta acum…. Ma gandeam la bebe ce face.. din cand in cand se mai auzea un tipat de bebe…..in rest tot liniste…. Imi zice « poti sa te scoli sa mergi ca sa elimini mai usor ce-a ramas »…. Eu ma scol cu incredere, tusti la baie, si hop ma apuca o ameteala si-un rau… bine c-am putut s ies din baie ca m-am pus pe primul pat din cale… « tu nu stii ca ametesti ? » zice o fata… nu stiam ca asa trebe’….. ajung in pat, « vin bebeii » aud….cam tarziu, se facuse 6 dimineata.

O asistenta la fel de acra apare cu cate doi pe-o mana si – rponuntandu-le numele – parca ii « arunca » in patul corespunzator…. Doamne o fi chiar a mea ? si primul impuls e sa vad ce scrie pe bratara…. Mi se parea prea frumoasa ca sa fie a mea… si era atat de dulce…. Zic « si nu va suparati cum s-o tin pt alaptat mai bine ? ».. la care acra se intoarce si cu o privire bovina zice « aoleuuuu mama dar la varsta asta ma intrebi ? » si pe cuvant ca si-acum imi zice lumea « domnisoara »… zic timida « e prima oara cand alaptez »….. Imi arunca o privire de gunoi si pleaca dupa ce ma trage de mana cica sa mi-o puna sub bebe… Acritura aceea mi-a ramas intiparita in suflet… dar si ingerasul meu care saracuta de ea se chinuia sa inteleaga ce vreau sa-i fac… eu de unde sa stiu ??? Hai s-o ridic sa ragaie, c-asa stiam eu, dar mi-era taare frica s-o apuc de osisoarele ei fragile, plus ca abia ma miscam de durere si nu ma intorceam prea usor de pe o parte pe alta…. Vine o fata (pe care-o pup) ce mai avea copii si acum astepta sa nasca dar nu avea contractii si-mi arata cum s-o tin…Ne iau bebeii……Uff si nu ne schimba nimeni si noua asternuturile pline de sange, si camasile….

E deja ziua, mergem sa ne facem toaleta….. Mama mia, grea incercare…. Sa ma sui eu pe masa aceea ? M-am suit prin fat aca era mai simplu si m-a lasat… plec…. Ametesc iar si aproape lesin.. sunt in pat iar…. Vin musafirii, dar ce te faci ca e carantina si n-au voie decat in sala de asteptare, la vreo 20 m … aoleu cum merg eu ? Uite c-am mers….. flori, parinti, cumnati, Miti…. Revin in salon cu provizii…greu…..aflu ca nmuta in alt salon….. eu cu gentile si hainele, asistenta cu copilul, abia ma taram da ram ajuns… stam cu bebe langa noi, victorie !!!!! Uca era cumintica, nu prea stia sa pape si nici mami sa-i dea dar ne-am descurcat….Problema era noua mas ape care ni se facea toaleta, trebuia sa te urci pe un prag mai inalt dintr-o parte a mesei, sa sari cu tot cu picioare peste suportul pt maini de pe aceeasi parte avand grija sa te asezi pe servet nu pe masa si apoi sa te asezi si sa-ti ridici picioarele pe suporti… noroc ca facusem miscare multa-n timpul sarcinii si ca am picioare lungi… (cele scunde ce-or fi facut ?????)

Din ziua aceea vremea s-a stricat si odata cu ea si umintenia maimutei mele, dupa ce prima noapte dormise cea mai cumintica, a doua a apucat-o un plans….. dar au trecut duminica si luni (o burnita incredibila), iar marti am venit acasa….. si era un vant si un frig… lumea se imbracase in haine de iarna si eu venisem in rochita subtire cu 2 zile inainte…

Acasa au urmat vizite peste vizite desi n-ar fi trebuit…. Raluca a fost tare cumintica, sanatoasa, am avut grija de urechiuse ca-I facusem gaurici si de buric (care a cazut fix la o saptamana de la nastere), a urmat ziua lui tati pe 17 oct si prima aniversare a fetitei.. o saptamana…
Nimeni nu stie cum au trecut lunile.. pe 21 noiembrie a fost botezul la care si-a infipt manutele in primul ei tortulet cu frisca…. Uca a papat laptic de la mami 4 luni (cat a vrut) cand a inceput sa zica si « tata » si ‘nana », « mama « a zis la 5 luni dar a uitat cuvantul repede si si l-a reamintit pe la aproape 8 luni,….

17 iunie 2005 - acum are 8 luni si o saptamana, vorbeste pe limba ei toata ziua, bate din palme « bravo » si face cu mana « pa », se joaca « bau-bau » cu cearceaful, rupe orice inseamna « hartie », se rostogoleste toata ziulica in fel si chip si merge sustinuta de manute…. Papa orice si ii place masajul si sticlele mari cu suc….(sa le agite). Rade aproape non-stop ( cu multe episoade insa de nervici mofturici) si se joaca, e vesela si nu stiu de unde are atata energie….Ii plac telefoanele, telecomenzile, combina, reclamele si Pavel Stratan, asculta TVAtomic si foarte curand va descoperi si ea muntele, fara de care mami si tati n-ar fi fost sot si sotie, si « daca n-ar fi fost nu s-ar fi povestit »……


PS : Poze cu Gogoneatza si cu parintii ei la http://www.andora.bravehost.com/ .


www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

Ramonika spune:

mi-a placut povestea. e induiosatoare.
o mica observatie: ai scris 8 si 9 octombrie 2005, cred ca era 2004, nu?
sa-ti traiasca Ralucuta si sa ai numai bucurii din partea ei

---

Ramonika si pisicile Vladutz Tigrutz Alina Bubulina Fetitza Maritza
Cei trei muschetari Bebelusii
Omul traieste pentru bunastarea pisicii...

danyce spune:

Andora, tare frumoasa povestea ta! Sa iti traiasca minunea mica, Gogoneata cea dulce si vesela, sa creasca mare, frumoasa si sanatoasa si sa te bucure mereu cum o face acum!Iar tu si Miti sa traiti fericiti pana la adanci batraneti!

Daniela Veuger si bb Alma Bianca 21 octombrie 2004
Alma, sufletel mic si iubit

Alma, sufletel mic si iubit -noi
Alma, sufletel mic si iubit-si mai noi
cele mai noi


www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=43451" target="_blank">Povestea Almei

ionella3003 spune:

andora, m-ai impresionat pana la lacrimi cu povestea ta!!! sa-ti traiasca minunea si sa va bucurati de ea toata viata ca si acum. In rest... fericire multa!

Ionela si Alex (DN 21.09.2004)
ALEX cantaretul

andora spune:

Fetelor multumesc din suflet de aprecieri, sincer nu ma asteptam sa citeasca cineva fiindca e foarte mult, insa nici n-as fi stiut de unde sa tai ... Nu are nimic impresionant (ca alte povesti) decat faptul ca e reala si incarcata de multa dragoste...
Ramonika, sa traiesti, am corectat si anul.... cred ca mi-o luasera gandurile razna
Pupici multi !!!

www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

pufymic spune:

Andreea foarte frumoasa povestea ta...si reala....!
Sa va dez Dumnezeu sanatate la toti 3 si voua parintilor putere s-o cresteti cum trebuie pe Uca scumpa!
Sa fiti fericiti!
Pupici!

Ioana& Alesio, bâzucu lu' mami si bebelacu lu' tati(08.10.2004) cu bazucu'
www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=50933" target="_blank">Povestea bazucului

Denisam spune:

Foarte Frumoasa povestea! sa va traiasca minunea, sa fie sanatoasa si voi fericiti alaturi de ea!M-a emotionat mult

Denisa
8+
BEBIK
Zambeste, si maine e o zi!

andora spune:

Pufy merci mult, si tie sa-ti traiasca bazucul si sa-mi vada Gogosica cand venim in Arad sa vedem de ne incuscrim au ba
Denisa pupici multi de tot burticii si sa te bucuri mult de ea!!!!!!!

www.andora.bravehost.com/" target="_blank">Andreea & Gogomaimutica (DN 10.10.2004)

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=51645" target="_blank">Povestea Gogosicii

MONAI spune:

Andora, sa va dea Dumnezeu sanatate si fericire, sa va bucurati mereu de dragoste si de rodul ei . M-a impresionat asa de mult povestea ta .

Sa auzim numai de bine.
35+ si din burtica Sara.

http://pg.photos.yahoo.com/ph/popescu_monai/my_photos

oLo spune:

Wow Andora, fain de tot!!! sa va trasca GoGosica, sa devina muntzomana adevarata si sa ajunga cat mai repede pe Moldoveanu! Si Emma a mea a fost la munte cand era un samburel in burtica.


Mihaela
www.desprecopii.com/info.asp?id=512" target="_blank">Anaïs & www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=19303" target="_blank">Emma

Mishulina spune:

Un pupic mare pentru Gogosica dulce de la "tanti" Mishulina din vecini si cate un pentru mami si tati ca mi-au dat ocazia sa ma bucur de minunea lor cu rugamintea re-re-reinnoita: vreau si eu reteta pentru modelul "pe roz" !

Ina