Bunici?!!

Bunici?!! | Autor: jojonel

Link direct la acest mesaj

Of,mi-e tare greu sa scriu si eu cam ce fel de bunici are copilul meu...De obicei nu ma vait,dar de o vreme incoace simt ca nu mai pot!
Parintii mei sint acum f.bolnavi,tata e paralizat,mama a fost operata la picior.In conditiile astea noi(adica eu si barbatul meu) ii ajutam pe ei.Inainte sa se imbolnaveasca,sa nu auda de nepoti! Nu si-au dorit niciodata nepotei,si cred ca nici copii(doar pe mine ma au).Acum,la batrinete,profita ca sint bolnavi si neajutorati ca sa ne chinuie tot mai mult.Au bani suficienti sa-si angajeze pe cineva pt.menaj,dar...as!Nu s-ar indura sa dea un leu unui strain,cind ma au pe mine: gratis!
Muncesc de nu mai pot sa tin doua case,sa gatesc,curatenie,etc.in plus bebe are doar 10 luni,il alaptez si are nevoie de mine permanent.Chiar nu stiu cum mai fac fata. Sotul meu ma ajuta cit poate de mult, dar are job pina seara la 8,trebuie sa avem si noi bani sa traim,nu?
Nu prea am timp de net,mai intru citeodata sa ma relaxez pe "despre copii".II invidiez sincer pe cei care au bunici.Cit despre socrii...n-am decit socru: cumsecade,dar singur si cam neajutorat.Ce sa-l rog sa faca?Abia sint multumita ca nu ne deranjeaza cu nimica,si ne lasa sa ne vedem de viata noastra.Oriunde ies,sint "cu ala micu",ca n-am momentan bani de baby sitter,cit stau acasa pe 7 milioane..Ce sa mai fac,abia astept sa-mi reiau munca,cind o sa implineasca 1 an copilul,si-l dau la cresa!
Cind merg in parc,vad sumedenie de bunici cu piticii,si-mi vine sa pling ca eu n-am cu cine sa-l las pe baietel.Oricum nu s-au bucurat de el...Cind le-am spus ca mi-ar fi prins bine un ajutor cit de mic,stiti ce replica au avut: "Ce va trebuia voua copii??? Noi sintem bolnavi, de noi sa aveti grija!" Mi-e inima grea ca aud lucruri din astea,sint totusi parintii mei si am datoria morala sa-i ajut,dar...
Sper ca nu v-am plictisit prea tare,m-am descarcat si eu aici,printre prieteni!

Jojonel si bebe Freddy
http://community.webshots.com/user/gabi_richter

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns danna2002 spune:

CRED Ca ar fi o solutzie destul de usor de aplicat..le dai un telefon si le spui ca te simti rau TU SAU COPILUL..si ca ai gasit pe cineva ...care sa ii ajute...ca le intelegi situatia..dar mai presus de orice acum tu ai VIata ta si familia ta..CA ITI ESTE RAU..ca nu ai ce sa faci.si NU ai cum sa ii mai ajuti decat poate cu o vorba buna..cat despre CE VA TREBUIE COPIL? CRED CA ai putea sa ti ceri scuze si sa le spui ca ai dreptul macar la aceasta varsta sa hotarasti cu sotul tau ce e mai bine pentru voi..iar intre a creste UN batran si a creste un copil ORICINE ALEGE SA CREASCA UN COPIL...plus ca IN PRINCIPIU ...oamenilor in varsta li se cere intzelepciune NU EGOISM....

ar fi bine ca pentru inceput sa gasesti pe cineva din familie sau pe cineva mai apropiat sa ii ajute ..pana se obisnuiesc cu ideea.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

Daca tu crezi ca ar suporta spune-le ca voi nu mai faceti fata si ca trebuie sa va vedeti si de viata voastra, sa-si angajeze pe cineva sa le faca menajul. Asigura-i ca vei merge des pe la ei sa vezi ce fac, dar ca nu mai reusesti sa tii doua case. Daca nu vor spune-le ca alta solutie nu exista.
Va doresc numai bine!

Miha&Sorin&Bogdan&Vlad

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Kehleyr spune:

Parintii tai sunt came goisti. Cum adica ce va trebuie copil, ca trebuie sa ii ingrijiti pe ei? Nu te transforma in sluga lor. In nici un caz. Este una ca sunt parintii tai si trebuie sa te preocupe soarta lor, si cu totul alta sa le faci menajul, mai ales daca isi permit sa angajeze pe cineva. Eu cred ca asta este primul pas, sa te rupi de treburile casei lor, ca iti ajunge casa ta. Spune-le pur si simplu ca tu nu poti in ritmul asta si cu asta basta.

PS. E posibil ca ei sa fie acum si mult mai nervosi si mai stresati pentru ca sunt bolnavi, mai ales daca inainte erau persoane active si puternice. Si de asta sa te bata pe tine la cap si sa fie tafnosi.


The Answer to the Great Question of Life, the Universe and Everything Is Forty-two.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns axia spune:

Draga mea Jojonel,
Poate sunt eu prea cinica, dar cea mai simpla solutie este sa incetezi "sa prestezi" pentru ei Daca ai fi spus ca nu au bani, nu ti-as fi dat astfel de sfat, dar asa.......nu vad nici o alta solutie.
Eu cred in datoria morala fata de parinti, dar nu cred in slugareala, totala dependenta sau si mai rau santaj emotional.
Incearca sa le gasesti pe cineva si pur si simplu nu te mai duce decat in vizita sa vezi ce fac.
Poti fi sigura ca se vor descurca, daca tu te descurci este pentru ca semeni cu ei si de la ei ai invatat.

Andre si BB Tibi

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns jojonel spune:

In primul rind eu va multumesc pt.vorbele bune si pentru intelegere.E foarte adevarat ca e greu sa mai vad lucrurile prea clar acum,sint stresata si nu mai pot de oboseala.O sa incerc treptat sa ma distantez putin,nu de alta dar,asa cum spune si sotul meu,ma pot imbolnavi si eu,si pe urma ce mai fac??Si asa ma duc zi de zi cu copilul in carucior pina la parinti(nu e distanta mare,dar mi-e greu pe scari cu carutul)...O sa raresc drumurile,am gasit o solutie cu micile cumparaturi- femeia de servici de la ei din bloc s-a oferit sa le cumpere diverse.
Ca exemplu,daca le cumparam noi de toate si le ducem,sa aiba macar doua zile, peste citeva ore suna disperati ca mai vor nu stiu ce..Deci e greu sa te intelegi cu ei,sint si incapatinati.Tata suna la telefon si zicea "am cazut jos".Si cum vorbesti la telefon??(tel. e cocotat sus pe o etajera:))
In fine,eu am ajuns la concluzia ca trebuie sa pun pe primul plan copilul meu, familia MEA ( adica sotul si bebe) si nu parintii.Ei si-au trait tineretea, nu trebuie sa-i las s-o distruga pe-a mea.Si asa viata e grea,am norocul sa am linga mine un barbat dragut si intelegator. Nu stiu cine in locul lui m-ar fi ajutat asa mult.E un tata minunat,iar copilul meu e tot ce mi-am putut dori mai mult in viata. Si merita sa lupt pentru el sa aiba tot ce-i mai bun.
Parintii mei sint intelectuali,au pensii bune, nu sint amariti si saraci,dar dintotdeauna s-au vaicarit ca nu au destui bani. Cind am putut,i-am ajutat,dar acum nu mai am nici eu prea multi.
Va multumesc pentru sfaturi, e bine ca ginditi asa,m-ati incurajat...

Jojonel si bebe Freddy
http://community.webshots.com/user/gabi_richter

Mergi la inceput