Spitalul Elias...

Spitalul Elias... | Autor: Minodora

Link direct la acest mesaj

Mai am putin si voi naste la spitalul Elias (ieri am implinit 40 de saptamani). Am o intrebare pentru cele care ati nascut acolo, sotii ce sanse au sa participe la nastere? Avem echipament de spital, pantaloni si bluza alba, masca pentru gura. Am inteles ca se intra foarte greu, dar m-ar ajuta daca as sti cum sa procedez pentru a fi mai ingaduitori in privinta prezentei sotului. Pe Mihnea, acum 2 ani l-am nascut la Municipal si a putut sa intre si a si filmat nasterea, as vrea ca si acum sa-i ofer aceeasi sansa si celui de-al doilea baietel al nostru, sa aiba inregistrata nasterea. Ce stiti de aceste lucruri?

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns georgiana.popescu spune:

Buna Minodora,
Din cate stiu eu, sotul are voie sa asiste la nastere si chiar sa filmeze...asta daca nasti la sectia condusa de Vladareanu.
Cu ce doctor nasti?

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Minodora spune:

La mine e mai complicat in privinta doctorului. Doctora mea este pensionara (dr.Stefania Ciuca), dar cum relatia noastra este deosebita am decis ca voi naste cu dumneaei. Dansa merge cu mine de la inceput in spitalul Elias, dar nu apartine de acel spital, are aprobarea dr.Vladareanu si se intelege bine si cu dr. Filipescu. De ce spun ca este o situatie speciala, poate dupa ce voi naste voi avea timp sa povestesc mai multe despre aventura...nasterilor mele, se pot numi asa. Eu am nascut in 1998, noiembrie la Cantacuzino un baietel care nu a rezistat decat 10 ore de la nastere in urma suferintei fetale de la circulara de cordon. Doctora mea a facut tot ce era omeneste posibil sa salveze copilul, dar nu a fost sa fie. Am fost mult timp bulversata si nu stiu ce m-as fi facut daca nu as fi avut-o sufleteste aproape de mine. Imi era greu sa inteleg cum se poate intampla ca 2% din copii pot sa moara si din acel procent sa faca parte si copilul meu. Mi-au trebuit 4 ani ca sa trec peste acele momente si sa reiau aventura unei noi sarcini si implicit a unei noi nasteri. Am reusit in ianuarie 2003 sa aduc pe lume un BB frumos si sanatos de 3950 kg si 53 cm la spitalul Municipal. Am avut un travaliu de 3 ore, am avut emotii in momentul expulziei, dar totul a fost bine. Mi-am dorit sa am 2 copii, asa ca nu am vrut sa fac cezariana, poate ca era simplu, dar nu puteam ramane insarcinata prea repede dupa cezariana, asa ca acum la 2 ani ai lui Mihnea ne pregatim sa intampinam si al doilea baietel al nostru, care se lasa asteptat. Eu ii spun ca e pacalici, ma gandesc ca a scos un degetel afara, a vazut ca e tare ger si a zis ca mai vrea sa mai stea in burtica la mama. Am avut de 2 ori travaliu fals si ...nimic. De fiecare data m-am intors acasa fara sa il aduc pe BB acasa lui Mihnea (il asteapta ca sa-l invete sa ...faca la olita). Aseara am fost si la eco si mi-au zis ca ar mai putea sa mai stea chiar o saptamana, este destul de mare, s-ar putea sa sara peste 4 kg. Nu mi-e frica de travaliu, am invatat ca daca iti controlezi respiratia este totul bine, poti trece foarte bine peste aceste dureri-nu sunt un capat de tara, dar tare mi-e frica de momentul expulziei, ma inhib foarte tare,cred ca subconstientul lucreaza. Ma gandeam sa fac cezariana, dar oare merita sa ma mai tai si pe burtica cand am deja 2 epiziotomii si calea este deja..."batuta"? Pe de alta parte merita sa fac cezariana pentru a-mi lega trompele? Ma gandesc ca este un moment greu, oare nu este o metoda prea dura si ireversibila? Nu mai vreau sa mai fac un bb, am deja 34 de ani si ...sper 2 copii sanatosi, dar oare nu voi dori la un moment dat pe la 38 sa mai am unul si acest lucru nu se va mai putea intampla? Nu spun acum ca vreau si al treilea, mi-e greu sa cred ca se va intampla, dar ...totusi. Nu stiu ce sa fac... Voi ce ma sfatuiti, ati trecut prin aceste dileme? M-ar ajuta un sfat de-al vostru.
Multumesc anticipat pentru raspunsuri si ...

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns georgiana.popescu spune:

Imi pare rau ptr.evenimentul nefericit pe care l-ai trait.Dumnezeu aranjeaza lucrurile in asa fel cum numai El stie.Acum ti-a daruit doua minuni (am vazut pozele si ai un baietel foarte frumos, sa-ti traiasca)de care sa te bucuri alaturi de toata familia.Iti doresc o nastere cat mai usoara si un copil sanatos si la fel de frumos ca si Mihnea.Poate o sa ne povestesti experienta nasterii cand o sa ai timp. Deja cred ca esti la spital.
Te pup si te mai astept aici cu vesti.

Mergi la inceput