Daca iti doresti cu adevarat ..orice este posibil

Daca iti doresti cu adevarat ..orice este posibil ..cu uter retrovers, cu o insuficienta istmico-cervica si cu sindromul anticorpilor antifosfolipidici...am o super bebita

Sper ca aveti rabdare sa cititi si povestea noastra ..un pic trista la inceput dar cu happy end .
Anul trecut in luna mai am pierdut spontan o sarcina in 22 de saptamani. A fost groaznic...dar mi-am revenit destul de repede gandindu-ma ca trebuie sa avem un bebe.
S-au facut supozitii peste supozitii ..ca din cauza toxoplasmei ..ba nu a listeriozei ..si tot asa. Din luna iunie a inceput sirul de analize....si eu si sotul meu cand a venit in tara.
Am facut tratament pt toxoplasma si listerioza. Analizele au continuat pana au iesit ok. In luna oct. trebuia sa plec pt un proeict in strainatate. Fac un calcul cu dna doctor Nicolicea ..si-mi zice gata acum esti ok...poti ramane insarcinata. Ai grija ce mananci pe acolo sa nu-mi vii iar cu listerioza. plec ..ma intorc...fac un test de sarcina...nimic la prima vedere. Din neglijenta nu l-am aruncat imediat ....dupa vreo 5 tigari fumate in ciuda ma duc la baie sa fac dus...iau testul sa-l arunc..si surpriza...2 linute firave ce-i drept ..gata au inceput telefoanele..bucurie mare!!! M-am dus la doctor ... si evident iar analize peste analize ..sange, urina, hormoni etc...echografii. Pe 6 dec am avut o sangerare..gata am intrat in panica ..stiind ce inseamna o sangerare in timpul sarcinii, si am sunat-o pe doctorita. M-am dus de urgenta la cabinet ..ma controleaza, totul ok..dar hai sa-mi faca si o echo. Imi face echo si imi vad ca ramane nemiscata la un moment dat :"sunt doi" . Io ..no commets Ea: "cum tinem noi doi ?????". In fine terminam echo si luni ma cheama iar la spital la un echo mai destept. Ies din cabinet il sun pe sotul meu si-i spun:"sunt 2 bebiti" si am auzit cum i-a cazut telefonul din mana. Apoi am alertat toata familia ..dai bucurie!!! Toata saptamana care a urmat au fost discutii la echo "sunt 2, sarcina gemelara!!"," nu e unul singur" si pana la urma s-au hotarat ..era unul singur.
Plec la sotul meu pt sarbatorile de iarna dar cu teama ..calatorie cu avionul, oboseala de Craciun, de Revelion...Ma intorc la inceputul lunii ianuarie si evident la doctor. Iar analize, iar echografii...
Mi se gaseste o insuficienta istmico-cervica la col, nu era suficient ca e retrovers ..e ok facem cerclaj! Nici o pb pana aici..sa vedem la sange...merg cu trimitere la Fundeni, la Hematologie la dr Uscatescu ...sindromul anticorpilor antifosfolipidici. Daca vreau sa nu mai pierd bebele tre' sa fac in fiecare zi cate o injectie cu heparina pana in 6a saptamana de la nastere..deci vreo 6 luni si ceva. Ok pt bebele nostru orice!!! Zis si facut...pe 21 ianurie am facut cerclajul si at am inceput tratament la 6 ore + stat la pat. SI de aici un inceput schimburile cine sta cu mine..sotul meu fiind plecat trebuia sa fiu supravegheta in permanenta..de mama, de o matusa, de prietene. Faceau cu schimbul cate o saptamana, cate 3, cate 2, fiecare cate putea. Am avut noroc si injectii nu am facut decat in ultimile 3 luni de sarcina, Clivarin, subcutanat...zilnic in mana. La control am inceput sa merg foarte des din luna a 5a ..cam de doua ori pe saptamana. De atunci am facut vreo 8 echografii pana am nascut, trebuia verificata placenta ..si cordonul. Tot timpul nu auzeam decat "daca ajungem pana pe 20 mai -adica sa termin 7 luni - e totul ok. Copilul apasa pe fir..ai grija, stai culcata, mananca la pat ...sa nu te scremi ..sa nu stau deloc in fund ca risti sa nasti inainte de termen, ai grija cum te speli ...". 20 Mai .....m-am si gandit ..pe fetita o va chema Karina Elena. Ajungem in ultimile saptamani de sarcina si tot eram amenintata ca o sa mi se scoata firul de cerclaj..deja eram panicata. M-am plimbat cu halat si tot ce trebuie pt internare vreo 3 saptamani si in a 4a sapt m-am dus ca o floricica...fara bagaj si taman bine at. mi-a scos firul ..m-a luat pe nepregatite :) Asta a fost intr-o miercuri...si tot at. mi se spune sa mai vin si vineri la un consult si o echografie. Intram in sapt 38...Dupa ce toata sarcina m-am plimbat numai cu taxiul ...in acea vineri nu am gasit nici un taxi...caldura mare ..praaf dar m-am dus cu maxi-taxi pana la urma...ajung la spital ..la echo totul ok..nastere se preconiza pe 14 iulie. Dupa control doctorita imi spune sa vin miercuri ..adica pe 30 iunie ....asa pt o mica monitorizare. Acum incep pronosticurile: eu visasem ca o sa nasc intr-o joi, mama mea spune ca o sa nasc vineri pe 2 iulie cand este ziua nasului nostru, cumnata mea spunea ca o sa nasc martea de sf. Petru si Pavel ....nimeni, nimic de miercuri 30 iunie..eram chemata doar pt o banala monitorizare...:) Ajung miercuri, 30 iunie, dimineata la spital pe la 7.30 cu mama cu Denisa si cu un bagaj imens..o sacosa mare cu lucrurile lui bebe si cu o geanta si mai mare cu lucrurile mele. Cand ne vede doctorita cu atatea ne ia la rost...ce am venit cu atat bagaj ..ca tu nu nasti azi ..azi doar te monotorizez..ok...i-am dat mamei mele sacosa cu lucrurile Karinei si raman cu trollerul...Ne pupam de despartire ...io raman singura la spital mama pleaca acasa la mine...Denisa la serviciu ..toate bune si frumoase. Primul chin..cum sa car trollerul pe scari de la et 4 la et 5 unde era maternitatea (am nascut la sp Universitar cu dna doctor Nicolicea) Ma ajuta doctorita si rezidenta ei Carmen, ajung la et 5 si ma schimb si imi pun un tricou de-al sotului meu si pantalonii de pijama. Ma baga intr-o sala de nastere la monitorizare...paturi libere nu aveau...
Stau acolo vreo 3 ore ..mai vorbeam la telefon cu mama sau cu sotul meu ...mai venea doctorita din cand in cand..nu tu dureri ..si doar "imburicari" ale micutei. Imburicari = ridicari intr-o parte, aveam o burtica stramba rau de tot ..tuguiata pe partea stanga. Se termina monitorizarea ..dilatatie 2. Contractii pauza, dureri nici atat. Mi se da un fotoliu...intr-un salon...ajung acolo..sunt luata la intrebari de fete :"ai nascut?" Io mirata raspund "Nu...." si apoi sa-mi dau seama ca io aveam o burtica mica, mica..incepe sa mi se faca frica ...daca nu a luat suficient in greutate fetita..daca mi s-a rupt apa si eu nu am simtit si etc... Vine o asistenta pe la 12 si imi face o injectie ca sa vada daca, contractiile sunt false. Stateam ca un greiere bortos pe fotoliul ala ..si priveam uimita la fetele din salon.... Dupa vreo doua ore mi se da un pat...sa stau acolo si sa astept contractiile!!! Intre timp doctorita mea tot venea si tot intreba:"Dureri? Contractii?"Io raspundeam nu..ca nu aveam nici o durere ..mi se facea mai mult frica de ce auzeam in jurul meu ...saracele ...ele se tavaleau de durere iar eu ma discutam la telefon. La ora 4 a fost ultimul telefon...cu mama mea care isi tot facea singura de lucru la mine acasa...tot asteptand sa nasc sau sa-i zic ceva de vreo durere.
Pe la 4 si jumatate chem o asistenta si-i spun cine sunt si sa o anunte pe doctorita ca am contractii...erau regulate la 4 minute si durau 20 secunde ...aveam niste dureri normale ca de ciclu...stiam ce inseamna o nastere caci practic cu un an in urma nascusem :( Asistenta evident ca a uitat si a anuntat-o pe doctorita mai tarziu ...certuri ..ca sunt sarcina cu problema si cum sa uite si etc.. Ma suie pe masa si incepe consultul...si aud ..."'4-5-6-7-8 ......dilatatie 8, pensa sa tai membranele si hai in sala de nasteri ca iese copilul si-l pierdem pe drum ...." Ma duc in salon, las pantalonii de pijala si chiloteii si relaxata raspund scurt la intrebarile fetelor .."ma duc sa nasc!" ..si dusa am fost. Se facuse 5 si ceva ...si la ora 18.35 am nascut-o pe Karina Elena :) bulgarasul meu, bodunica noastra. 3.150 KG si 46 cm cu scor Apgar 9 si eu am avut 10 ca fiind cea mai cuminte mamica din luna iunie :) Cum am nascut-o au aparut dintr-o data 2 doctorite de la neonatologie, au controlat-o i-au facut toaleta si mi-au spus ca totul este ok. Bucurie mare si pe mine si pe doctorita..dar ..au inceput perfuziile, cusutul....ca fetita mea a iesit si cu apa si cu lichid ce sa mai ....expulzie in toata regula..si m-a rupt toata ...De aici incepe adevarata mea durere caci nu-mi prindea nici xilina si nici mialginul nu-si facea efectul ..asa ca am fost cusata pe viu..45 min!! Dupa toata tevatura...cand am fost dusa in salon mi s-a dat si mie o camasa de noapte :) nascusem in tricou ..ca nu s-a considerat necesar sa ma echipeze si sa fiu aranjata pt nastere (daca intelegeti ce spun eu)..eram venita pt o banala monitorizare. Ajunsa in salon...sunt luata la intrebari "ai nascut? pai de ce nu ai tipat?" :) Saracele ce sa le spun eu ..ca nu m-a durut ?! In fine incep sa dau telefoane..o sun pe mama mea .."ce faci mama?" ea : "bine uite am spalat perdelele de la balcon, tu?"
eu: "am nascut!" Si aud iar cum cade telefonul din mana..."pai cum, cand ca la 4 am vorbit cu tine si nu aveai dureri nu aveai nimic"...io: "simplu am nascut si gata ..vino la spital si adu-mi lucrurile Karinei". Sotul meu a fost anuntat si el si bucurie mare, mare la fel si familia de la Buzau si toata lumea ..toti prietenii ...... in sfarsit visul devenise realitate, eram parintii unei fetite superbe!!!!;;)
Nu va spun ce a urmat ..ca nu am stiut cum sa o spal, ca s-a inecat cand o alaptam si tipam ingrozita dupa o asistenta in maternitate ...si cate si mai cate...ca nu poti scoate un copil din maternitate cu pasaportul si etc...ca nu am avut haine sa o scot din maternitate pt. ca m-au externat foarte repede dar s-a rezolvat pana la urma - prietenii si finii mei au fost foarte receptivi -... nu am avut nici scutecele si nici prosopele sa o stergem sau sa o invelim si o noapte a stat in tricourile sotului meu..:) Nu am vrut sa cumpar nimic inainte dat fiind ceea ce mi s-a intamplat la prima sarcina!!!
Sotul meu a vazut-o sambata, avea 3 zile, cand ne-am dus impreuna sa-l luam de la aeroport ...
Acum Karina are 4 luni si 6 zile si este un ingeras ..si asteptam cu bucurie la sfarsitul acestei luni nasterea finutei noastre Mara :)
Mii de multumiri d-nei doctor Nicolicea, familiei, prietenilor, finilor si nu in ultimul rand tuturor persoanelor care au avut grija de mine pe timpul sarcinii!!

Cele mai bune urari pt toata lumea, nastere usoara viitoarelor mamici (sa nasca usor ca mine..cu dilatie 8 sa mearga si sa spuna doar ca o doare burta), sa ne traisca copiii la cei care avem deja si celor care inca nu au copii le spun ca realizare si bucurie si mandrie mai mare decat aceea de a fi parinte nu exista!!!

ppci
Hanna si Karina Bodunica!

Delia21 spune:

Bravo pentru o mami curajoasa.Sa va bucurati de comoara voastra toata viata,si...poate mai vine o fratioara sau un surior,sa aibe cu cine sa se joace Karina.Felicitari!

lorelei_19 spune:

quote:

---

Initial creeata de hannah
In fine incep sa dau telefoane..o sun pe mama mea .."ce faci mama?" ea : "bine uite am spalat perdelele de la balcon, tu?"
eu: "am nascut!" Si aud iar cum cade telefonul din mana..."hannah

---

Hanna, am ras cu lacrimi! Imi imaginam fatza mamei tale, ai fost bestiala.
Daca ai primit nota 10 pentru cumintenie la nastere, io iti dau nota 20 pentru poveste
Sa-ti traiasca minunea Karina si sa va umple casa de bucurii!

Paul are nevoie de noi:
http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm

Theodora spune:

Frumoasa poveste si curajoasa mamica!
Sa-ti traiasca minunea mica si sa fi-ti fericiti!



Theodora, Alexandros, Yannis
POZELE NOASTRE: aici www.desprecopii.com/forum/topic.asp?ARCHIVE=true&TOPIC_ID=4480" target="_blank">Povestea-nasterii

oana cretu spune:

Sa va traiasca printesa, si mamicii curajoase ii doresc din inima multa fericire alaturi de familie!

oana si bebitza din burtica (32s+)
"Si maine mai este o zi..."

http://community.webshots.com/user/oanacretu

maria m m spune:

Sa va traiasca bebita.
Frumoasa poveste,sanatate multa si impliniri.

maria, de Paula (1 an) si Miruna (13 ani)

Cary spune:

Minunata poveste,sa fiti sanatoase si fericite.
Este adevarat,ca marea dorinta ti se implineste!

hannah spune:

Multumesc mult de tot pentru urari si pt rabdare :)
Toate cela bune si voua si sa va traiasca bebitii, multa fericire si mai ales sanatate ...:) pupici multi pt voi :)

Karina si

szivarvany spune:

Abia acum am citit ce ai scris Hannah si m-a emotionat foarte tare povestea ta, dar mai ales curajul tau. Iti doresc multa sanatate si numai fericire alaturi de fiica ta !



Leoaicele Daria & Giulia (16.08.2004.)
"La vita e` una bataglia, la morte un`avventura"
http://community.webshots.com/user/giulia16

rachel owen spune:

Felicitari!
Esti o invingatoare!



Rici 27 sapt. si "minunea lumii" din burtica
Poze:
http://community.webshots.com/user/Rici_intalnire_DC-new
http://photos.yahoo.com/rachelowen77
http://community.webshots.com/user/rici_o (Rici si burtica magica)



„Dumnezeu să te tină în palma mâinii Sale, iar îngerii să te îndrume mereu.”

claudiachirila spune:

felicitari pentru bebita si frumoasa poveste