Yasmin Serena

Sa va povestesc cum a venit pe lume printzesa noastra, care dupa calculele noastre(vezi povestea "doua liniutze") nici nu avea cum sa se fi produs.
Fiul nostru cel mare Andreas in sarbatorea un an, shi eu muream incet; mi-era un rau cumplit pe 30 noiembrie 2003, cu toate ca ciclul fusese abia pe 16. Totzi ma felicitau ca sunt gravida, dar eu inghitzeam analgezice, shi mi-am facut polidin, sa previn o eventuala raceala.
Eram din nou aproape la greutatea dinaintea sarcinii cu Andreas, shi cu toate ca mai vroiam un copil inca nu ne pusesem serios pe treaba, vroiam sa mai fiu un pic silueta.
Pe la mijlocul lui decembrie, mai mult din gluma mi-am luat un test de sarcina, shi facut shi inainte de intarzierea ciclului shi seara, pong, doua liniutze.
Shi asha am plecat pe calea celor 9 luni.
Primele 3 luni au fost grozave, cu toate ca mi-a fost un pic mai greatza decit in prima sarcina, dar suportabil. Era la noi soacra mea, care gatea in fiecare zi, deci ... kilogramele.
Apoi din aprilie, dupa ce ne-a lasat balta cumnata mea, care trebuia sa mai stea cu Andreas inca 3 luni, shi am inceput sa-l car in bratze, au inceput problemele, col scurtat shi moale, medicamente etc.
plus ca trebuia sa merg la serviciu.
pe la 16 saptamani doctorul imi zice ca e tot baiat, deci ne bucuram, ca se pot juca copiii cu aceleashi jucarii, pe langa mashinutze, nu mai trebuie sa cumparam shi Barbie.
Pe la 28 de saptamani la alt control, ma intreaba doctorul, daca vreau sa shtiu ce e sau nu, ii zic ca deja am stabilit ca va fi baiat, shi shtim deja shi cum o sa-l cheme, imi zice, ca sunt informata greshit, ca e fata.
Am plecat acasa cam buimaca, pe drum m-am oprit la un magazin de pantofi (boala femeilor), shi am cumparat cea mai frumoasa pereche de sandalutze roshii de lac.
Am ajuns acasa shi i-am pus pe masa lui Alexandru, care imi zice: "Nu vezi ca astea ii sunt mici lui Andreas, shi mai sunt shi roshii!", cind n-am raspuns nimic, ci numai m-am uitat la el, s-a prins incet incet. Dar a mai durat vreo doua saptamani ca sa se obishnuiasca cu ideea, shi sa nu mai spuna Noah cind ma mangaia pe burta.
La sfarshitul lui iulie am ramas acasa, pt. ca termenul era pe 21 august.
Facusem acupunctura pt. pregatirea de nashtere 3 shedintze, shi cam dupa a treia deja se declansheaza travaliul, eram aproape pregatita sa beau cocktailul de care shtitzi, ca sa merg sa nasc.
Pe 25 iulie, duminca dimineatzama apuca o diaree, imi zic: clar, semn
de nashtere. Vin shi contractzii, cam la 10 minute. O saun pe mama sa vina de la 100 de km, sa stea cu Andreas, ca noi sa mergem la spital, cu o zi inainte imi facusem bagajul.
Ajungem la spital, colul tot 4 cm, cum era deja de 3 saptamani, contractzii ioc.
Stau pana a doua zi la spital, dimineatza micu dejun la spital, shi plec acasa. Martzi merg la ginecolog pt. ca aveam ceva scurgeri maronii, sangerii, gelatinoase de ma puteai numi mama meduzelor (papadie ma "linishtea" ca dopul gelatinos se reface), il suna pe ginecologul meu de la spital cu care urma sa nasc, care zice sa vin imediat la spital, nu vreau, pt. ca nu aveam contractzii, ce sa caut acolo, dar ma duc. Normal ca nu am nascut, am dormit numai o noapte la spital shi gata, a doua zi hai acasa.
Luni dimineatza pe 2 august merg la ginecolog, imi face tocografie, nimic, nici urma de contractzii, imi zice ca probabil o sa nasc abia dupa termen, dupa-masa merg la moasha, care imi face ultima acupunctura, shi in acelashi timp tocografie, nici o contractzie.
Cind ajung acasa, ma pun pe plans, vreo juma de ora ca eu nu mai nasc odata, de nu shtia Alexandru cum sa ma linishteasca. La 8 incep contrarctzii din 5 in 5 minute, nu le bag in seama, ca doar mai avusesem in urma cu o saptamana shi nu s-a intamplat nimic. Imi pregatesc vana shi fac o baie, impreuna cu Andreas. De la 8 jumate incep contractzii la 3 minute, care tzineau cite un minut, imi dau seama, ca totushi o sa nasc in ziua aia, shtergem repede pe Andreas, il imbracam in pijama, cu sticla cu laptic in mana, shi plecam totzi trei spre spital, o sunasem pe mama sa vina la noi, dar nu am mai putut sa ashteptam pana ajungea.
La 9 shi un sfert plecam spre spital, ne prinde radarul cu 90 km pe ora in localitate, facem 60 de km in juma de ora, ajungem la spital dupa ce am trecut pe roshi vreo 3 semafoare. Alexandru ma lasa acolo, shi pleaca sa-l duca pe Andreas acasa, la mama care ajunsese intre timp.
Cind am intrat in sala de nashteri ma vede moasha, face primul control shi apuc sa-i zic sa vina doctorul meu, ca deh, pacient privat vine doctorul pe care-l vrei, dar ea zice ca prima data pregateshte pt. copil, de unde deduc ca nu mai dureaza mult.
Contractziile sunt f. puternice, ii povestesc moashei intre ele, ca nu-mi aduc aminte sa fi durut in halul asta la prima nashtere, imi zice ca sa ma bucur, ca altfel nu mai faceam al doilea copil :). Imi rupe apa shi da-i bataie.
Pe la 10 jumate apare shi doctorul care la cina probabil bause ceva, ca duhnea a alcool, face controlul si pleaca. Mergea f. repede, contractzii puternice, shi lungi, moasha ma tot tempera, ca cica sa ashtept pana vine Alexandru, de parca asta ma mai interesa pe mine.
Pe la 11 shi un sfert apare shi Alexandru, inca cateva contractzii shi hop Yasmin apare pe lume la 23:29, cu 3110 gr. shi 49 cm, inca cu mult vernix pe ea, dar cu ochii albashtrii deschishi, privindu-ne. Mi-o pune pe piept, o examinam, numaram degetzele, admiram nasuc, shi ochishori oblici ca de chinezoaica, patul negru shi mult, shi parca un pic ondulat, asemanarea cu Alexandru de parca nici la ea nu ash fi participat de loc ... incercam sa intzelegem acest etern miracol al vietzii.
Corinna, Andreas Noel, Alexandru shi Yasmin Serena http://www.rhp.ro/Andreasn/

papadie spune:

Inteleg ca n-ai fost acasa nici cand ai facut-o pe Yasmin :-)))

Pupe eu dulce pe puiutzii tai :-)
Sa va traiasca puii si sa va aduca numai bucurii!


"În afara de constiinta totul e bestialitate" (Camil Petrescu)

roisin spune:

Hehe, si noi se pare ca am gresit niste calcule, asa ca ma asteapta o istorie asemanatoare cu a ta, bag sama. Noroc ca maica-mea sta la doua blocuri mai incolo.

Frumoasa povestea, am citit-o dintr-o suflare. Sa fiti sanatosi cu totii, sa va traiasca prichindeii si sa va bucurati de ei pana la adanci batraneti!

http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro

tinatache spune:

sa va traiasca printesa si sa fiti fericit muuuulti ani de-acum incolo! pupic si multa sanatate si la nazdravan!

Cristina

gianna_r spune:

MULTA SANATATE la întreaga familie!

lorelei_19 spune:

Sa va traiasca puiutzii si sa fitzi fericiti! frumoasa poveste, Yasmine

Paul are nevoie de noi:
http://www.ana-design.ch/paul/paul.htm

andreea-ana spune:

Sa va traiasca micuta printesa si sa va bucurati de amandoi puiutii.
Va pup cu drag

Andreea si Anaïs (1 an pe 26.04)
http://community.webshots.com/user/andreeaana

gandacelu spune:

yasmine! sa dea Domnul tot binele din lume la o familie asa frumoasa...



........
am si eu o intrebare: da' de ce doare mai tare a doua nastere??!!

oana cretu spune:

Sa va triasca printesa Yasmine si scumpul de Andreas si sa va bucurati de ei!!! Frumoasa poveste ai avut, scumpo!

oana si bebitza din burtica (30s+)
"Si maine mai este o zi..."

http://community.webshots.com/user/oanacretu

carina spune:

Felicitari Corina si Alexandru! Sa va traiasca copii amandoi si sa fiti fericiti!
Foarte fain scrisa povestea

Anda si printesuca Carina (2 ani)
http://community.webshots.com/user/andamihai

Reliana spune:

Mai famelie fericita, felicitari si la mai bine!!!! Petreceri frumoase si LA MULTI ANI FERICITI!!!!!

It is better to have loved and lost than never to have loved at all!
http://www.yamafoto.com/?ref=12560