Calatorie in 280 de zile
  
  
  
  
 Va invit sa facem impreuna o calatorie pe taramul ascuns, in care se plamadeste pe parcursul a aproximativ 280 de zile  o faptura plapanda si totusi atat de uimitoare... Copilul, purtator de sperante, de vise, care ne incanta dar ne si inspaimanta prin fragilitatea sa.
Câti dintre noi nu ne-am intrebat ce se petrece in pantecul unei femei in care tic-tacul unei noi existente incepe sa bata? Unicitatea femeii sta, nu-i asa, in primul rand in acest act al creatiei! A fost investita cu o responsabilitate, cu o sarcina enorma: aceea a aducerii pe lume a vietii. Si chiar daca o femeie insarcinata nu este ea insasi Maestrul Suprem, chiar daca unii ar spune ca reprezinta doar un cuib cald si protector pentru fiinta ce sta sa se nasca, o matrice...ei bine, nu putem nega ca femeia este totusi purtatoarea unei baghete magice. Caci in ciuda descoperirilor medicinii, in ciuda instrumentelor sofisticate cu care omenirea incearca sa gaseasca raspunsuri la intrebari arzatoare , ceea ce se petrece la adapostul pantecelui rotunjit ca un semn al perfectiunii ramane inca, totusi, invaluit de mister.
Viata omului incepe in momentul in care, electrizat de spermatozoidul care il penetreaza, ovulul –pana atunci adormit-  intra intr-o stare de surexcitare si declanseaza procesul de formare a unei  fiinte umane ! In acest moment de fusiune inte spermatozoid si ovul, se naste veritabil un nou individ. Si tot atunci sunt determinate sexul si personalitatea  fiintei ce se va naste. Uniunea intre spermatozoid si ovul aduce ca mostenire un amestec de trasaturi fizice de la mama si de la tata, si alte caractere ereditare  pe care la randul sau le va transmite  descendentilor sai.
Luna intaia : o viata noua
Fiinta umana trece in prima luna de viata, de la neantul misterios  la starea de individ viu  si constituit.
 Putin dupa fecundatie, marea activitate declansata in  ovul de catre spermatozoid  duce la diviziunea Oului (celula initiala formata ) in doua alte celule, care se divizeaza ele insasi in patru si asa mai departe, pana cand se vor fi format milioanele  de celule  ce intra in compozitia corpului uman. Oul, la origine  atat de minuscul incat este abia vizibil, se transforma intr-un embrion de cativa milimetri. 
Intr-o luna el devine de aproximativ 50 de ori mai mare si de 10000 de ori mai greu.
Se metamorfozeaza intr-o creatura  care poseda o inima   ce bate si  cu sange care circula, o creatura care poseda brate si picioare rudimentare, ochi si urechi, un stomac si un creier. De fapt, primele 30 de zile ale vietii noastre  fasoneaza aproape toate organele care ne vor servi in cursul existentei noastre  (precum si altele  destinate disparitiei inaintea nasterii).
Inainte sa se implineasca aceasta prestigioasa dezvoltare, embrionul trebuie sa supravietuiasca. In acest scop apare, la periferia  bulgarasului de celule din care este compus,  un invelis hranitor special : trofoblastul care isi va sapa un cuib in mucoasa uterina, digerand-o. Mucoasa se modifica si se dezvolta in mod considerabil.
 Intre mucoasa si trofoblast,  caruia ii cresc niste prelungiri, se stabileste o zona de schimb care  va purta numele de placenta. Alimentele, oxigenul (elementul esential al aerului pe care il respiram) precum si apa sunt transportate de sangele matern catre placenta si  absorbite de trofoblast pentru a ajunge , gratie vaselor de sange ale cordonului ombilical, pana la corpul embrionului.
Si totusi noul individ progreseaza  cu incetineala pe  calea care il va transforma intr-un om. In timpul in care  trofoblastul  ii permite sa se cuibareasca in peretele uterin, Oul s-a transformat deja. Nu mai este deloc o masa celulara plina, ci un mic organism  scobit in forma de 8, continand 2 cavitati  - separate in mijloc de  butonul embrionar . Acesta din urma este un dublu disc care, el singur,  va deveni  fiinta umana.
 Bucla inferioara, partea  de jos  a optului devine o vezicula goala (vesicula endoblastica) care mai tarziu va da nastere intestinului si formatiunilor plisate nearmonios ce vor forma  cordonul ombilical. Bucla superioara , partea de sus a optului va forma o punga plina de lichid amniotic, care va inconjura complet embrionul, nelasand descoperit decat  cordonul ombilical. 
Embrionul  pluteste asadar  intr-o salteluta lichida care, ca un amortizor, il va proteja de toate socurile  la care mama se poate expune. S-au vazut cazuri de femei insarcinate victime ale  unor accidente teribile, ceea ce nu a  impidicat dezvoltarea embrionului.
Securitatea sa fiind asigurata,  partea embrionara propriu-zisa a oului (discul dublu) se poate conscra serios misiunii sale : elaborarea noii fiinte umane. 
Lucru curios, primele organe care se formeaza sunt inima si un creier rudimentar.
Foarte curand  (in cea de 17-a zi  cel mai tarziu) sunt diferentiate primele celule specializate, carora le putem  prezice cu certitudine  viitorul. Este vorba de celulele tinere ale sangelui, grupate in insulite.  Acestea la randul lor vor fuziona intr-o structura unica :  tubul cardiac si tuburile vasculare  care le prelungesc  pana in regiunea butonului embrionar. Acest tub cardiac va suferi nenumarate transformari inainte de a deveni o inima definitiva, insa nu va astepta aceasta zi indepartata pentru a functiona. 
Un tremur il anima, apoi un altul, si curand inima,  cu aceste contractii ritmate, face sa circule sangele in vasele de sange ale embrionului. Va bate fara oboseala pana la moarte, si aceasta incepand cu cea de-a 20-a zi a vietii embrionare.
In acelasi timp aproape, se edifica sistemul nervos. In discul embrionar, apare o forma ovala ingrosata.  Marginile acestei placi se vor ridica ca niste creste de cocos,  apoi se vor rula si se vor  intalni pentru a forma un tub  rotunjit, exact in mijlocul a ceea ce va fi spatele fatului.
(O precizare : se numeste embrion produsul dezoltarii oului, din clipa conceptiei pana la sfarsitul  lunii a doua de sarcina ! Incepand cu luna a treia  va purta numele de fat. )
Extremitatea anterioara a acestui tub va deveni mai apoi creierul,  in timp ce extremitatea posterioara va forma maduva spinarii. Acest tub simplu, in cea de-a 4-a saptamana de viata constituie  inceputul viitorului sistem nervos -  forma primitiva a acelui creier care este  bunul cel mai pretios al omului.
Embrionul se consacra acum  construirii canalului alimentar( tubul digestiv).  Masa sa se va umfla in mijloc  luand  forma unei  pungute alungite, inchisa la ambele capete. Extremitatea  superioara se va deschide  si o gura primitiva se va forma. Va mai trece o vreme pana cand o alta deschizatura asemanatoare  va aparea la cealalta extremitate a canalului (in jurul saptamanii a 9-a). 
25 de zile de la fecundarea ovulului, embrionul este deja o fiinta micuta masurand 2,5 mm, dotata cu un cap si o coada, cu un spate si cu o burtica. Nu poseda in acest moment nici maini nici picioare. Gatul si fata neavand inca o forma, inima sa este vecina cu  creierul. Sub aceasta aparenta  prea putina umana, se edifica totusi organele : plamanii mai intai - depresiune putin profunda sapata in detrimentul  peretelui tubului digestiv ; apoi ficatul, o umflatura a aceluiasi perete digestiv, care se afla in spatele inimii. Embrionul a inceput de asemenea  procesul complicat care va duce la formarea rinichilor.
Dezvoltarea rinichiului uman ofera exemplul frapant al unui fenomen pe care l-am putea numi «  memorie evolutiva » .
 In loc sa formeze din prima lovitura organul definitiv, embrionul creaza intai un rinichi comparabil celui unui animal  simplu (un peste de exemplu). Apoi va distuge « rinichiul de peste » si va construi un altul care seamana, de aceasta data cu cel a unui batracian, animal mai evoluat . Si acest rinichi este menit sa dispara. In fine, in parte cu vestigiile ramase in urma acestor formatiuni preliminare, embrionul va cladi cei 2 rinichi de tip uman. Este intr-un fel  asemanator unui constructor  de locomotive moderne care construieste mai intai modelul cel mai arhaic, pentru a-l demonta si a fabrica apoi un  al doilea model, amestecand piese din  modelul vechi  cu elemente din  cel nou; si aceasta in mai multe randuri, pana la obtinerea unei locomotive de ultima moda.
Dupa parerea savantilor, acest proces  neobisnuit, ( regasit in dezvoltarea embrionara a tuturor animalelor superioare) ar fi  o repetitie (la nivelul individului) a lungii evolutii a speciei.
La sfarsitul primei luni, embrionul are o lungime de 5 mm,  si a luat forma unui cerc aproape complet. Poseda o codita ascutita si scurta, legata de burta, iar pe marginile corpului sau exista niste noduri simple, niste muguri  care prefigureaza  mainile si picioarele. De o parte si de alta a gatului abia vizibile se sapa 4 gaurele, comparabile  urechilor unui peste : o alta « memorie evolutiva ».
Aproape toate organele corpului uman au inceput sa se formeze. La cap, ochii incep sa apara sub forma unor pungute anexe tanarului tub cerebral. Pe fata anterioara a capului, se vad niste protuberante  care inconjoara o cavitate. Din acesti muguri va prinde forma nasul, fruntea, barbia, obrajii. In spatele ochiului, urechea incepe sa se formeze si ea, dar  nu urechea externa ci doar nervii senzitivi care mai tarziu vor permite auzul. 
In 30 de zile noul omulet a parcurs drumul care, plecand de la un ovul si un spermatozoid, l-a condus  la granita umanitatii.
  
  
Raspunsuri
  
  
  
  
oana cretu spune:
 Multumesc, Mihaela ca ti-ai facut timp sa ne scri despre aceasta calatorie, care cred ca este cea mai frumoasa in viata unei mame. Asteptam continuarea.
oana si bebitza din burtica 
 (16 saptamani)
"Si maine mai este o zi..."
http://community.webshots.com/user/oanacretu..."
  
  
  
  
Veve spune:
 Multumim,Mihaela!
Dar ai putea,te rog,sa citezi si sursa de inspiratie?In cazul in care nu-i creatie proprie....
Irina,veve & croko
  
  
  
  
Andruska spune:
 Mai dar ce frumos scrii tu acolo 
...m-au trecut toate caldurile de emotie si m-ai facut sa imi aduc aminte momente de cand eram 
.
Chiar daca nu stiam cum arata gagalicile de la mine din burtica, Doamne cu cata dragoste ma gandeam la ele 
.
Sa ne mai scrii si vb lui Veve poate ne spui si de unde ai luat asa o poveste (adevarata) frumoasa ? 
Andra mamica lui Andrei (18 septembrie 1999) si Matei (6 februarie 2004)
http://community.webshots.com/user/andruska30
  
  
  
  
Samsara7 spune:
 De indata ce am citit acest capitol, m-am gandit cat de interesant vi s-ar parea si voua, pe forum. M-am apucat sa il traduc cu entuziasm, printre picaturile de timp liber. 
 Am cerut parerea unui medic de specialitate  pentru a verifica daca concorda inca datele, avand in vedere ca editia cartii mele dateaza cam dupa anii '70, ca medicina a mai avansat de atunci si ca exista anumiti termeni stiintifici pe care nu vroiam sa ii potrivesc dupa ureche . 
Asadar este vorba de un buchet de extrase din diverse publicatii, selectionate de Reader's Digest. Cartea se numeste "Minunile corpului nostru" iar sursa acestui capitol, ce trateaza despre viata dinaintea nasterii,  este "Biography of the Unborn" de Margaret Shea Gilbert.
In ce ma priveste nu am scris decat mica introducere.Si imi cer scuze daca exista anumite greseli, nu am avut prea mult timp sa corectez! In orice caz am respectat exact exprimarea autorului (afara de o mica explicatie privind denumirea fatului si a embrionului).
Michaela
  
  
  
  
Samsara7 spune:
 Luna a doua : chipul uman
De la mormoloc la om, aceasta este in linii generale metamorfoza care are loc in timpul celei de-a doua luni a existentei embrionului.
 Aceasta fiinta  care arata ca o umflatura, care are o coada, si care lasa sa cada inainte un cap enorm, nu evoca din pacate cu urechile sale de peste  si cu  mutilatiile  diforme,  o silueta cu adevarat umana. Si totusi aceasta silueta  se arata  in mod clar spre sfarsitul lunii a doua, in timp ce  coada va atinge in acest stadiu dezvoltarea sa maxima spre cea de-a 6-a saptamana.
In timpul lunii a doua de sarcina, embrionul devine de 6 ori mai lung (3 cm) si de 500 de ori mai greu.  Formele sale se ingroasa, deoarece oasele si muschii se dezvolta intre piele si organele vitale.
Dar  ceea ce va da o aparenta umana, chiar daca carticaturala,  este progresul chipului si al gatului. Gura, inconjurata de pe acum de primele schite ale oaselor maxilarelor, se ingusteaza putin cate putin, in timp ce se formeaza obrajii. Fosele nazale se sudeaza intr-un nas scurt si larg la radacina. Ochii migreaza  din laturile capului inspre fata. In ultima saptamana a acestei luni a doua vor lua nastere  pleoapele, care putin dupa aceea se vor inchide.
Fruntea bombata da embrionului un aer foarte cerebral : impresie justificata dealtfel, deoarece creierul constituie cea mai mare parte a capului.  Vor trebui ani de zile pentru ca aceasta preponderenta sa se stearga  si pentru a se stabili echilibrul chipului de adult.
In ce le priveste,  bratele  suporta o serie surprinzatoare de transformari. « Mugurii » lor se alungesc si extremitatea acestora se va aplatiza  pentru a forma palmele si talpile. Se  vor distinge in curand, pe fiecare din cele 4 extremitati, 5 rulouri minuscule ; ele sunt paralele si separate de depresiuni care, desi putin profunde la inceput, se vor accentua putin cate putin pana cand se vor degaja 5 degete  distincte, la fiecare din  maini , si 5 la fiecare picior .  In acelasi timp santulete transversale marcheaza pe fiecare membru amplasamentul cotului si a incheieturii mainii, al genunchiului si al gleznei.
Coada atinge  cea mai mare talie a sa in cea de-a 6-a saptamana : ea poseda aceiasi muschi motori ca si coada animalelor inferioare, dar se va resorbi si, in afara de cazul unei anomalii, va  fi disparut inainte de nastere.  In acelasi timp cu muschii se dezvolta si oasele. In general  sunt precedate de o formatiune cartilaginoasa, substanta  mai moale, translucida.  Abia dupa aceea modelul acesta cartilaginos va fi invadat si inlocuit de tesutul osos. Osificarea va continua fara incetare, atat la fat cat si la copil si adolescent, iar scheletul nu va fi definitiv decat la varsta adulta.
Formarea organelor sexuale marcheaza fara indoiala etapa cea mai interesanta a celei de-a doua luni. La inceputul acestei perioade  nu putem sti , decat daca am identifica cromozomii sexuali, carui sex apartine  embrionul, in timp ce la sfarsitul lunii organele sexuale interne sunt  net diferentiate iar organele externe incep in general sa se  deseneze. Lucru curios, organele primitive sunt asemanatoare la cele doua sexe,  pana si glandele mamare le sunt comune , acestea aparand la sfarsitul celei de-a doua luni de sarcina.
Natura pare sa doteze fiecare individ cu toate organele reproducatoare ale speciei ; dupa aceea,  unele din aceste organe vor creste iar altele vor degenera, iar embrionul se va transforma in mascul sau in femela.
Astfel, embrionul poarta la sfarsitul celei de-a doua luni de existenta, pecetea apartenentei sale incontestabile la specia umana.  In cursul celor 7 luni care urmeaza , embrionul va lua numele de fat. Principalele schimbari pe care le va suporta in continuare privesc cresterea sa si perfectionarea detaliilor.
Michaela
  
  
  
  
Samsara7 spune:
 A treia luna : determinarea sexului
In prezent, viitorul  « sex  puternic » isi afirma preponderenta, caci micul mascul intreprinde deja dezvoltarea sa sexuala, in timp ce femela intarzie inca in  pragul  unei sexualitati nediferentiate. Afara de aceasta, cea de-a treia luna este « luna dintilor » caci foarte rapid  mugurii celor 20 dinti de lapte isi vor face aparitia si alveolele corespondente  isi vor face loc in  maxilarele care  devin mai puternice.
Vor trebui aproape inca 6 luni inainte ca micutul sa scoata primul tipat, dar iata ca deja apar corzile vocale care ii  vor servi  la emiterea sunetelor. Deocamdata sunt inutile ca si corzile unei vioare  sparte.
In   primele 6 luni dupa nastere ele vor lua o forma definitiva. 
Trebuie amintit ca, in timpul intregii vieti intrauterine, fatul nu respira prin plamani si nu aspira aer prin laringe. El traieste intr-o lume acvatica unde respiratia nu ar face decat sa ii innece plamanii cu lichidul amniotic. De asemenea, corzile vocale raman  ingrosate, moi si relaxate.
Fatul se pune pe inghitit cateva guri de lichid amniotic ca si cum s-ar exersa  cum sa inghita si cum sa respire, caci lichidul penetreaza in  plamani iar fatul il respinge cu muschii respiratorii. Nu este decat  un exercitiu, caci pana la nastere fatul va extrage oxigenul din sangele mamei sale.
Tubul digestiv incepe sa manifeste o urma de activitate. Celulele mucoasei gastrice secreta de pe-acum mucusul, substanta care va lubrefia organele digestive si care va facilita pasajul alimentelor. Ficatul  deverseaza deja bila in intestin iar rinichii distileaza prima urina care va trece putin cate putin din vezica in lichidul amniotic. Si totusi cea mai mare parte a deseurilor produse de fat vor continua a fi evacuate  in sangele matern prin intermediul  placentei.
Oasele si muschii se dezvolta : prin cresterea lor rapida vor rotunji  formele si conturul corpului fetal dandu-i forta.  La nivelul fetei, progresul maxilarelor,  oaselor fetei si a nasului vor incepe a da un aspect uman acestui mic chip  ridat. Centrii de osificare au aparut in cartilajele de la maini si picioare, dar nu inca  in  cartilajele incheieturilor si ale gleznelor.
Nu mai e nici o indoiala ca fatul este un specimen viu si clar individualizat al speciei umane. Nu numai ca  mai multe organe interne functioneaza, dar iata ca  muschii s-au dezvoltat si fac sa se agite de la sine bratele, picioarele si chiar degetele micutei fapturi.
Luna a patra : aparitia miscarilor
Umbra mortii planeaza asupra omului inca dinaintea nasterii, caci  fluxul vietii, atat de rapid la embrion si la  tanarul fat,   va incetini implacabil  inca de la sanul mamei. Perioada de crestere cea mai activa se situeaza intre a treia si a patra luna, cand fatul masoara intre 15 si 20 cm in lungime, asadar aproape  jumatate din talia pe care o va avea la nastere. Incepand de aici, cresterea se va efectua intr-un ritm din ce in ce mai putin rapid.
Tanarul fat nu e  un om in miniatura, ci un fel de spiridus cu un cap prea mare, un tors prea larg si cu picioare  prea scurte. La doua luni capul reprezinta mai mult de jumatate din volumul corpului. Intre a treia si a cincea luna o treime. La nastere un sfert iar ca adult  a zecea parte din lungimea corpului.
Dar fatul de 4 luni nu este total lipsit de frumusete. Cu capul ridicat,  spatele aproape drept, prefigureaza deja noul nascut  Chipul este larg dar bine modelat iar ochii sunt foarte departati. Mainile si picioarele sunt bine desenate. Degetele de la maini si de la picioare un pic cam late, sunt in general repliate. La extremitatea lor se deseneaza  fine  santulete cutanate : viitoarele amprente digitale, a caror dispozitie este diferita pentru fiecare fat. Iata cum la patru luni deja  fiinta umana este marcata pe viata cu un semn distinctiv de nesters.
Pielea la aceasta varsta  este in mod normal ridata si de un rosu inchis. Aceasta culoare se datoreaza  sangelui  din vasele capilare  pe care le acopera , intr-atat de fina si de transparenta este ! Fatul nu poseda din nefericire grasime inaintea celei de-a sasea luni : astfel, pana atunci, pielea va fi mereu subtire  si sifonata.
Inca de la conceptie fatul a progresat  intr-un soi de  amorteala vegetala  pe calea care il va conduce la momentul nasterii sale. Dar dintrodata  isi va accelera ritmul si se va anima. 
Isi schimba pozitia , se intinde,  isi agita viguros cele 4 membre. Mama resimte primele miscari ale copilului si le gaseste la fel de  gratioase ca o fluturare de aripi.  In curand loviturile contra peretilor uterini  ii indica fara nici o eroare posibila ca e cu adevarat viata care ii bate la usa, o viata care se trezeste la sânul sau.
Michaela
  
  
  
  
Eliza5 spune:
 de-abia astept sa ajungi la luna a 5-a :-)
Eliza - 22 saptamani
DPN 24 noiembrie - Dr. Anca - Municipal
  
  
  
  
Samsara7 spune:
 Luna a cincea – Parul, unghiile si pielea
Acum ca organele interne sunt la locul lor, pielea si derivatele sale (unghiile si  firele de par) ) se grabesc sa atinga forma lor definitiva.
Suprafata cutanata se acopera cu un strat de celule dure, uscate si moarte, care servesc fragilelor tesuturi ale corpului de bariera protectoare impotriva  mediului ambiant, in vreme ce -in profunzime- prin  dezvoltarea continua  a pielii,   sunt inlocuite  cu alte  celule nou venite. 
 Glandele sudoripare se formeaza (care secreta sudoarea) ,  precum si glandele sebacee (specializate in secretarea sebumului) care, la baza fiecarui fir de par secreta o substanta onctuoasa ce acopera intregul corp si care  poarta numele de    « vernix caseosa ».  Se crede ca aceasta substanta serveste  in a izola fatul de lichidul amniotic in care pluteste si care contine de acum deseuri ce pot  penetra pielea inca prea frageda.
Derivatele pielii se dezvolta, de asemenea,  intr-un mod considerabil. In stadiul acesta,  peri fini acopera intreaga piele a capului. Degetele de la maini si de la picioare, la randul lor, se garnisesc cu unghii. In interiorul mugurilor dentari  se formeaza dentina si smaltul care  va proteja fiecare dinte de lapte. 
Dar trasatura cea mai frapanta a acestei luni este redresarea axei corpului. La inceputul celei de-a doua luni embrionul era arcuit in cerc, coada sa aproape atingand capul...La trei luni, capul se  ridicase  insa spatele pastra inca o lejera curbura. La cinci luni, capul este bine asezat   pe gatul nou format, spatele pierde inca un pic din alura sa arcuita. La nastere capul va fi perfect redresat , in timp ce spatele va fi minunat de drept; de fapt mai drept  decat oricand, caci indata ce copilul va invata sa stea in sezut si sa mearga, curburi secundare vor modifica axa coloanei verticale pentru a asigura echilibrul corpului.
Fatul de cinci luni este o fiinta  delicata cu pielea ridata. Masoara  ceva mai putin de 30 cm in lungime si  cantareste in jur de  500 de grame. 
Daca prin accident s-ar naste in acest moment, ar putea supravietui doar cateva minute, ar putea respira un pic, si ar scoate un tipat probabil. Dar ar abandona repede lupta si ar muri. Caci nu pare inca capabil de activitatea coordonata necesara intretinerii respiratiei.
Luna a sasea -  ochi deschisi in noapte
Michaela
