In noaptea de Sinziene a anului 2003

Dragelor,

pentru ca sint foarte emotionata zilele-astea si tot retraiesc momentele de acum un an, cred ca a venit momentul sa povestesc si eu istoria mea:

Pe 30 mai a fost ultima zi de serviciu dupa care urma o binemeritata vacanta pre-natala, speram eu cit mai lunga, desi DNP-ul era de citeva luni 17 iunie. Dani a venit si m-a luat de la serviciu si am plecat spre medicul care mi-a urmarit sarcina, la un control de rutina. Acolo ne-am hlizit cu Badiu, obisnuitele detalii, tensiune etc., dupa care ma urca pe masa si-mi zice la fel de hlizit:
_ Doamna, week-end-ul asta nasteti! Aveti colul dilatat deja de 2 degete....

Eu zic ca nu, ca macar 2 saptamini vreau si eu sa stau in concediu sa ma odihnesc, ca dup-aia sint de acord, dar acum e prea devreme, dar el: nu si nu, ca nasc. Ies si-i spun lui Dani, care-mi replica: „doar n-o sa se nasca de 1 iunie, eu nu declar copilul de ziua copilului!...” Mergem acasa, dorm iepureste, trece 1 iunie, 2 si 3 si 4 si incep sa ma linistesc ca bebe are bun-simt de pe-acum si o menajeaza pe mami.
Ma duc iar la control si-mi zice doctorul ca pe 14 imi provoaca nasterea, ca tot e el de garda, ca asa e cel mai bine. OK – zic, scapam de-o grija. Pe 14 vorbesc cu el si ma pune sa iau ulei de ricin cu lamiie si cind incep contractiile sa-l sun. In simbata aia, Dani are de dat nu-s ce teste la serviciu, pleaca cu inima indoita in timp ce eu imi indes cu sila pe git uleiul de ricin (ORIBIL, parca-i mai simt gustul terifiant si acum...), nu fara a mi-l trimite pe frati-miu acasa sa aiba cine ma duce val-virtej la spital daca cumva ma apuca nasterea in timp ce el raspunde la intrebari legate de coturi de 15 si centrale cu tiraj fortat. Care nastere dormea probabil linistita pe undeva, sau facea cunostinta cu alte amatoare, ca eu in afara de faptul ca am stat mai mult pe buda in ziua aia, n-am patit nimic (putem pune la socoteala si greata provocata de uleiul de ricin, pardon!). Intre timp bineinteles ca ne sunau toate rudele, prietenii, colegii, ca toti stiau ca in ziua aia nasc, doar doctorul n-avea nici un stres, cind isterizata l-am sunat pe la 6 seara mi-a zis ca n-are nimic, inseamna ca nu era inca “copt”.

Dupa experienta uleiului de ricin am zis “gata! sa se nasca cind o vrea, ca eu nu mai beau otrava de-aia” si m-am relaxat asteptind. Si nici nu l-am mai sunat pe doctor, ca nu-mi zicea nimic nou. Dupa inca o saptamina aud de la o prietena a vara-mii care-si facea rezidentiatul tocmai la Ginecologie la Municipal ca Badiu nu stie de unde sa ma ia. Il sun si ma cheama de data asta pe 24 sa nasc, ca el pe 28 pleca in concediu. Ouups! De data asta n-am mai spus nimanui nimic, si ne-am prezentat la spital pe 24 dimineata. Badiu n-a aparut, in schimb m-a preluat rezidentul care lucra cu el, care mi-a facut formele de internare, m-a dus sa ma schimb (acele oribile camasi de noapte de spital...) si pina sa-mi dau seama m-am trezit intr-un salon cu o tipa care nascuse prematur in zori, 2 tipe care asteptau sa intre in cezariana, alte 2 in aceeasi situatie cu mine. Asistentul mi-a dat nu stiu ce pastila, m-a controlat si a declarat satisfacut ca in 2 ore nasc. Dani s-a invirtit ce s-a invirtit prin spital, a iesit apoi la terasa, iar a revenit, orele au trecut si pe la 12 vazind ca nu e nici un semn, asistentul optimist a decis ca e mai sigur sa ma puna pe perfuzie cu oxitocin, care sigur isi va face treaba. Si uite-asa cum va intrebati voi daca istoria asta se termina vreodata cu o nastere, asa ma intrebam si eu, si deveneam isterico-deprimata de senzatia ca copilul nu va iesi niciodata din mine, ca toti au ceva cu mine, in vreme ce restul isi traiesc vietile lor linistite undeva “afara”, care devenise brusc locatia ideala, eu voi sta vesnic in camasa de spital, transpirata si agatata de perfuzie. In salon se tot perindau femei care abia nascusera, femei care erau pregatite ptr cezariana, si noi trei care nu ne hotaram sa nastem: eu si o alta tipa care nici macar n-aveam contractii, si Bianca (Bobi pe forum) care avea contractii si nu mai stia ce sa faca, ca bebe nu vroia sa coboare si gata.

Din cind in cind cite-o asistenta sau rezidentul lui Badiu bagau capul pe usa si ma intrebau daca sint ceva semne, dar eu n-avem dureri si pace. Deja ma enervam cind le vedeam fetele intrebatoare, si lor, si lui Dani, si oricui. Pe la ora 7 seara cind s-a schimbat garda, o asistenta are ideea geniala sa-mi controleze dilatatia, ca eu contractii tot n-aveam sau mai bine zis mi se stringea burta ca o minge, dar nu ma durea nimic – surpriza! Aveam dilatatie 7!!! Asistenta suna dupa Badiu (in acest timp nu-l vazusem la fata) si ma duce in sala cu aparatul de monitorizare a batailor inimii copilului – si se vedea clar acolo ca am contractii, dar sa mor daca simteam ceva, ma amuzam cu vara-mea care a stat cuminte linga mine, ma gindeam ca pina la urma nasc si eu nu simt nici o durere.... Abia pe la 9:30-10 seara am inceput si eu sa simt durerile contractiilor si sa regret mi le dorisem – era super fara ele, asistentele mi-au rupt apa, intre timp Bobi fusese operata si se intorsese in camera noasta de suferinta, lucrurile incepeau sa capete sensuri noi, realitatea se contracta in cele citeva zeci de secunde de durere, bb refuza cu incapatinare sa se nasca (stia el ce stia, bb-le scump al lui mama), pe la 11 noaptea asistenta l-a sunat pe Badiu ca nu coboara copilul si trebuie cezariana, am inceput sa pling ca eu vreau sa nasc natural, mi se puneau perfuzii, cateter, pleosca, nu stiu cind m-am trezit pe masa, Badiu se hlizea din nou la mine in timp ce-si lega o bandana rosie cu scheleti in pozitii sexuale pe cap, mi-era bine si nu mai aveam decit creier, apoi l-am auzit pe Luca si l-am vazut umflat si albicios, probabil ca n-am parut prea impresionata sub efectul anesteziei ca Badiu mi-a virit rizaret penisul in fata “ia, uite!”... apoi l-au luat din camera, iar eu gindeam doar ca totusi l-au scos, acum ce-a fost mai greu a trecut, ce mare lucru mai poate urma dupa ziua de cosmar 24 iunie... decit ziua de hotar a vietii mele: 25 iunie, ziua in care s-a nascut Luca, la 10 minute dupa miezul noptii, intr-adevar noaptea cea mai lunga a anului 2003, noaptea magica de Sinziene.

Luca a avut 4,450 kg si 52 de cm, parul saten inchis, iar acum e blond, are 6 dinti, ochii albastrii-uneori bat in verde, ride si se agata mereu de mine, e Rac cu ascendent in Pesti si se pare ca va avea o relatie speciala toata viata cu mama lui. Eu asa sper.

pup u,
Andra

www.geocities.com/luca_obejdeanu

aquariusrpro spune:

La multi ani micului Luca! Sa fie sanatos, iubit si fericit!! Frumoasa povestea... acum cand o privesti de la o distanta de un an!

Roxana&Ruxandra

http://community.webshots.com/user/aquariusrpro

Adela99 spune:

La multi ani Luca!

sinzi_ana spune:

La multi ani, Luca de la o Sinziana!!!
Te pupam, Sinzi si David
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana

eli spune:

Luca! Multa sanatate si implinirea tuturor dorintelor. Petrecere placuta alaturi de cei dragi!

"Daca stai sa ii judeci pe oameni, nu mai ai timp sa ii iubesti."
Eliza, in 31 saptamani cu o scumpete de baietel

Anina_n spune:

Felicitari si multumim pentru poveste, Andra !
Sa va traiasca, racusorul !
Petrecere frumoasa si daruri multe, Luca ! La multi ani !



Nina, mami de Nina-Cristina (10.01.2002) www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina" target="_blank"> web

bibi spune:

Iubita, sa-ti traisca feciorul si sa va bucuratzi unul de altul pana hat departe cand din cauze de batranetze si reumatisme abia mai reusim sa postam pe aici.
LA MULTI ANI si o petrecere pe cinste!

ruxi spune:

La multi ani pentru micutul ingeras! Multa sanatate si noroc si felicitari pentru frumoasa poveste!


Ruxi si Clara pisicuta, 1 an si 8 luni
Implinirea cea mai mare pentru o femeie este acea de a fi MAMA

Kehleyr spune:

Uite acum citesc si eu povestea ta Andra, ca de obicei esti plina de simtul umorului si parca vad scenele pe care le descrii . Daca nasteam si eu 2 zile mai devreme ne intalneam in spital

Numai bine lui Luca, si o viata luuuunga si fericita!

ane2 spune:

La multi ani Luca !!!!!!!Sa ai parte de noroc si sanatate toata viata!!!!!!!!!

Anita si Rachella -17.o1.2004
http://community.webshots.com/user/sugarbabe134