Peripetiile prin care am trecut eu la nastere
Trebuia sa nasc in Londra si pregatisem mai totul. La control doctorul mi-a spus ca copilul e destul de mare si sunt semne ca e gata sa vina pe lume. Atat mi-a trebuit! Mi s-a nazarit ca trebuie sa nasc in Romania, acasa, fara nici o explicatie. Bietul tati nu a avut sansa de a obiecta si nu stiu cum a facut rost de bilete spre acasa! am zburat cu mari emotii si noi si echipajul de la bord si cred ca majoritatea pasagerilor, caci numai imensa mea burta era inspaimanatoare (parca purtam tripleti!!!) Drumul cu trenul a fost si mai distractiv Bucuresti-Constanta, iar parintii nostrii, viitorii bunici mai sa lesine cand ne-au vazut la usa (nu le spusesem nimic de hotararea noastra).
A doua zi am fost la control la dr. Rusa, pe atunci seful sectiei de ginecologie la spitalul din Constanta, care m-a chemat sa nasc urmatoarea zi. Desi la aproape 39 de saptamani bebicul avea deja peste 3 kg, iar eu fiind mica, incapatanata ca vreau sa nasc normal, a hotarat ca e mai bine sa imi provoace nasterea.
Fara timp de emotii si fara nimic pregatit pentru bebe(totul era in Londra) am ajuns dimineata in spital si m-au izbit paturile de sarma, baile murdare, si asistentele spagiuitoare, nu mai aveam timp de regrete. La 9 dimineata dr. Rusa mi-a facut ergomedul si m-a tintuit de pat cu o perfuzie care era atarnata de un dispozitiv care cred ca facuse ambele razboaie, si am avut parte de luxul unei perne de buret patrate de care m-am bucurat din plin. Asistentele au venit cu un aparat imens care l-au pus pe burta pentru a asculta cred bataile inimii copilului, desi nici acum nu sunt sigura daca pentru asta era, caci nu functiona oricum. Apoi mi-au mai bagat ceva in perfuzie, si faptul ca ma interesa ce injectie imi fac, le-a mirat foarte tare si am primit raspunsul " ca sa te ajute sa nasti", de parca eu credeam ca am venit acolo sa joc sotron! si foarte dragute dupa ceva bani prin buzunare, mi-au sugerat ca daca am nevoie de ceva sa le strig "tanti asistenta"!!! Noroc ca la scurt timp a venit doctorul care nu a mai plecat de langa mine si au trebuie sa semneze si ele acolo condica. Si asa pe la 10.15 a venit vremea sa vina micutul meu pe lume si Rusa m-a invitat pe scaun...asa au inceput discutiile, ca eu nu vreau sa nasc pe scaun, ca mie imi place in pat, ca vreau sa fie si tati cu noi, si ca vreau sa imi alaptez copilul imediat dupa ce il nasc. Bineinteles ca domnu dr. nu era de acord cu nici una din pretentiile mele si dupa inca 15 min de discutii in contradictoriu, am cedat(eram prea obosita sa mai argumentez) si nu mai vroiam decat sa ma tanguiesc sa primesc un calmant ceva (lucru de care nu am avut parte) caci in alte 10 minute am nascut, dupa ce i-am spus doctorului sa il lase acolo ca am sa il nasc in alta zi, un baietel de 3.600kg si 53 de cm, brunetel si cam vanat, l-am rugat pe dr sa se uite bine daca mai e vre-un bebe acolo blond si roz, caci asa imi imaginam eu ca va arata bucatica din mine!!!
Apoi nu prea imi aduc multe aminte caci pe Davidutu l-au luat repede, a avut cordonul in jurul gatului si fractura de clavicula iar eu o hemoragie puternica, ceea ce ingreuna cusutul si a durat mai mult reparatul decat nasterea in sine! Dupa ce am fost ca noua (:)))) m-au abandonat pe pat in sala de nasteri, unde timp de o ora nu m-a vizitat decat Raducu, fericit ca ii seamana odrasla, si ca asistentele (el a luat-o ca pe un compliment, eu nu stiu ce sa cred) i-au spus ca baiatul mai mare ca tati!!!(cu toate ca "tati" are 1.90!); si mi-a adus de mancare un kebab, un tortulez si o bere neagra! (le-am halit in 3 inghitituri)
Cand si-au adus aminte de mine (ca doar eu nascusem in ziua respectiva) mi-au adus odorul pe la ora 19.00 si am constatat ca e cel mai frumos copil din lume!!!
Totul a decurs asa de repede si asa diferit de ceea ce imi imaginasem eu, incat nici nu m-am dezmeticit bine ca puiul nostru facut 16 luni, si nu regret alegerea pe care am facut-o mai ales cand au inceput sa vina bunici, strabunici, unchi, veri si matusi care mai de care cu sfaturi (bune sau iritante), borsuri ca la mama acasa si cel mai important dragoste!!!
niste parinti fericiti si un bebe alintat
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
Raspunsuri
adita spune:
Sa-ti traiasca copilasul. Mare curaj ai avut sa vii sa nasti in Romania, cand aveai posibilitatea sa nasti la Londra. Dar cum spuneai tu, aici n-or fi fost conditii prea bune, dar ai avut parte de dragostea familiei, si asta conteaza foarte mult.
roisin spune:
Doaaaamne, ce mamica zapacita!
Pe mine abia ma urci in avion in "conditii normale", dar'mite cu ditai burdihanu' si copilu' batand la usa...
Felilcitari pentru poveste, dar mai ales pentru frumusetea de baiet pe care am vazut-o in poze! Cu asa mami sunt sigura ca o sa-i mearga tare bine.
http://community.webshots.com/user/r0isin
http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro
lorelei_19 spune:
Aoleu, ce mamica plina de curaj!!!! Woww! Da te inteleg, in asemenea situatii, ai nevoie de dragoste cu carul si in rest nu mai conteaza mare lucru. Sa fiti fericiti si sa aveti multe bucurii! SA va traiasca puiutzul!
Salvati un inger:
www.casa-romanilor.ch/teodora.htm
alba spune:
Felicitari pentru asa o minune de baietzel,e tare frumushel, eu cred ca seamana cu mami a lui cea curajoasa :-) sa va traiasca si la mai mare
"Intreaga suferinta din lume, apare din dorinta egoista de fericire doar pentru sine.
Intreaga fericire din lume, apare din dorinta de a-i face fericiti pe ceilalti."
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=alba
sinzi_ana spune:
Sa nu uit ca a doua zi dimineata avea bagajele pregatite sa plec acasa si Dr. Rusa s-a amuzat copios, ca in Constanta dupa 3-4 zile poti sa iti iei bebeul acasa ca trebuie sa ii faca mai intai vaccinul si de ce s-ar deplasa ei acasa la tine?
Oricum nu am reusit sa stau decat 2 zile si apoi am fost noi cu bebe la spital pentru vaccin a 4-a zi!!!
Sinzi si Davidutu
http://community.webshots.com/user/sinzi_ana
bibi spune:
Curajoasa esti. Jos palaria!
Dar mai esti si vitezomana! Sa nasti intr-o ora si jumatate!
Cred si eu ca a doua zi erai cu bagajele la usa
chatonel spune:
:) hi, m-ai distrat cu graba cu care ai plecat la Romanica sa nasti :) Sa-ti traiasca davidutu.
Toulouse, la ville rose
dana_ene spune:
Sinzi_ana, nu pot sa-ti descriu ce mult mi-a placut sa citesc povestea ta.
Esti o curajoasa si o luptatoare.
Bravo !
Sa fiti fericiti si sa-ti traiasca frumusetea de baietel !
Daniela si puiul Oana Maria
http://community.webshots.com/user/oana_maria100
http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro