Trenul

Am stat mult pe ganduri pana sa scriu. Chiar si acum stau in cumpana daca sa mai scriu sau sa apas reseteaza. Mai scriu. Nu va fi mult si poate nu voi fi fiind inteles. Voi scrie despre un tren ce il astept...unii chiar mai mult decat mine. Eu am bilet la clasa a II-a, altii la clasa I. Ma uit de-alungul liniei doar doar o sa apara.
Acum imi dau seama ca si eu astept acest tren. Unii il asteapta mai demult dar nu am realizat acest lucru prea bine. Ma las dus de ganduri si visez:
Visez ca eram copil si pe scari urca mama mea cu o mogaldeata infasurata intr-o mare de material alb stralucitor. Ce chestie. Apoi visul continua cu mogaldeata blonda carliontata care nu vroia sa se ridice de pe olita chinuindu-ma la 2 noaptea, cu capsorul balanganindu-se de somn dar refuzand cu incapatanare sa se ridice. Si iarasi dorm si visez aceeasi mogaldeata pe care o tin la geam in alta noapte de revelion si aratandu-i artificiile arucate pe geam de altii. Si capul indreptat spre usa la cresa, stand in pat si asteptand sa apar-stia ca apar, si da eram acolo. Si iar visez...vis chinuitor...cu mogaldeata mea cea blonda stand ganditoare intr-un cot pe o paturica pusa la iarba verde. Offf! Greu e Pauza. Gata. Mai e in visul meu si copilul crescut bucurandu-se de primele note de 10. Apoi gura stirba a dintilor cazuti la datorie si acelasi par carliontat al nimanui. Si anii in care i-am fost profesor si anii de studentie, si brusc deschid ochii si vad un tren plecand nemilos.
Si stau si astept alatur de altii sa vina urmatorul. Eu la clasa a II-a altii la clasa I. Unde o fi trenul asta? Grea asteptare. Doar noi si linia lunga si goala. Astept. Daca inchid ochii visez...doi ochi larg deschisi si un par blond carliontat al nimanui. Unde esti trenule?!


Marius (www.desprecopii.com)

viorela hoff spune:

Dupa ce am dat examenul la facultate, am visat ca am pierdut trenul in care erau apropae toti colegii mei de liceu! Si visul s-a adeverit, pierdusem examenul!
Atata ambitie am avut apoi, ca intr-un an de zile am invatat, si dupa al doilea examen iar am visat ca sunt in gara, si ma urc in tren, de data asta insotita de colegii de liceu.
Incepanad din acea dimineata, am fost f. sigura pe mine, si mandra, fericita nu pot spune pt. ca nu am stiut ce inseamna asta!
Si am luat examenul!
De-a lungul existentei mele, am avut multe vise premonitorii, de aceea uneori , seara, cand inchid ochii, parca mi-e frica sa adorm, sa ma cufund si sa nu mai pot controla nimic!
Eu cred ca undeva in subconstientul omului, se afla soarta fiecaruia, viitorul daca vreti, trenul pe care il astepti, Marius.
Vio

conchita spune:

eu cred ca Marius se refera la altfel de tren, nu la vise premonitorii...

antoioana spune:

Marius,
am citit de 2-3 ori pana sa cred ca am intzeles o data! Stii ce? Eu am senzatia ca m-am urcat in trenul meu, dar nu opreste nicaieri si nu apuc sa vad ce este in nici o gara si e ametitor!As vrea sa cobor, dar nu pot. Si eu am bilet la clasa a 2-a, dar stau mai mult in picioare, pe coridor, doar doar oi intelege ce trece pe sub ochii mei afara.
Foarte frumos ai scris!
anto

joxy spune:

Trist cântec de dragoste de Nichita Stanescu

Numai viata mea va muri pentru mine-ntr-adevar,
cândva.
Numai iarba stie gustul pamântului.
Numai sângelui meu îi e dor, într-adevar,
de inima mea, când o paraseste.
Aerul e-nalt, tu esti înalta,
tristetea mea e înalta.
Vine o vreme când mor caii.
Vine o vreme când se-nvechesc masinile.
Vine o vreme când ploua rece
Si toate femeile poarta capul tau
Si rochiile tale.
Vine si o pasare mare, alba.

...

Asa cum taranul se urca cu talpile
pe oalele arse
ca sa le dovedeasca
rezistente si de încredere
bune, la vânzare,
îmi culc inima peste cuvinte
ca sa le vadesc de nerupt
Si zic:
încurajez femeia sa nasca,
iarba o încurajez sa fie verde,
încurajez soarele sa rasara!


Cu respect,
Florin

orzu irina spune:

Am ramas putin surprinsa. Exista pentru fiecare un destin. Fiecare om isi urmeaza drumul sau, invaluit de acest destin: mai incet,mai repede, mai greu, mai usor, mai vesel , mai trist.. Toate vin , toate se duc, una cate una , una dupa alta - ca un TREN, un tren in care ne suim vrand nevrand, cu bilet fara bilet, la clasa I, la clasa II-a.. Si calatorim in universul nostru, ne uitam in urma, ne cuprind amintirile, teama, durerea, frica, bucuria.. Cat de complex este acest tren al vietii! De multe ori imi doresc sa retraiesc anii copilariei, dar ma gandesc la viitor.. Si merg inainte , nu regret nimic decat poate ca nu mai sunt copil sa fac acest drum in bratele mamei, dar trebuie acum sa-mi duc eu copilul in brate in aceasta calatorie..
Cu respect, Irina

Tia spune:

fiecarui drum ii urmeaza un destin, dar drumul noi il alegem..

ce subiect frumos

Anina_n spune:

Frumos dar trist...
Insa, intotdeauna exista un alt tren care sa aduca bucuria in suflet !

Nina & Nina-Cristina (2 ani in ianuarie)
http://www.babiesonline.com/babies/n/ninacristina

anis spune:

Noi ne alegem destinul. Dar suntem sau am fost pe faza atunci cand trebuia sa fim in tren deja? Sau..poate ne chinuie gandul ca puteam lua alt tren...

Important e sa te urci intr-un tren, indiferent care...



AniS

korinna spune:

Marius...ceea ce scrii tu e un pic ambiguu...e vb probabil de o persoana draga tie.Eu ata pot doar sa-ti spun..ca am plans cand am citit ce ai scris..si acum inca mai fac asta..dar eu tot ce pot sa-ti spun:CUraj,Putere de a trece peste toate,Intelegere si mai ales SANATATE!

KORINNA mamika x 2


http://community.webshots.com/user/korinnay

Cristina spune:

Marius..
Poate trenul nu a plecat. Poate exista o solutie. Mogaldeata blonda poate are nevoie de ajutorul tau.
Daca vrei sa ne ceri ajutorul sau macar un sfat, noi suntem aici.