Nasterea printesei mele

Mi-am luat inima in dinti si am hotarit sa va povestesc peripetiile sarcinii si nasterei fetitei mele.
Si pentru ca pt toti parintii din lume ,puii lor mult doriti sunt printi si printese ,asa este si pt mine mica mea comoara.O printesa!
Si nu in ultimul rind ,chiar numele ei ,mi-a inspirat titlul subiectului,AMIRA=PRINTESA!
Era in luna dec.2000,la doua saptamini de la oficierea castoriei noastre cind,am simtit ca "ceva" s-a intimplat.Sinii mei care doar la ciclu erau umflati si durerosi ,stateau gata sa pocneasca.Sotul meu mi-a zis cu un zimbet satisfacut"esti insarcinata".Tindeam sa-i dau dreptate insa ,pina nu vedeam cu ochii mei nu ma putea convinge nimeni.
Poate o sa ziceti ce repede.Da,si eu m-am gindit ca este repede ,insa sotul meu a fost cel care a vrut un bb.Avea 31 de ani si mi-a zis"eu vreu un copil si poate veni oricind,insa mi-ar placea mai repede pt ca nu vreau ca,copii mei sa aiba un tata batrin,eu vreau sa "cresc" odata cu copii mei"
Impresisonata de vorbele lui frumoase m-am lasat in voia destinului si mi-am zis,"ce-o fi o fi"Si asa se face ca la nici o luna de la casatorie eram insarcinata.
Pe 21 dec.inaintea ciclului menstrual,in drumul nostru intre cele doua birouri ale sotului meu ,am trecut pe linga o farmacie,"vrei un test?"m-a intrebat el.Zic da ,sa vedem ce-o fi.Era aproape ora inchiderii insa sotul meu a reusit sa strecoare inainte de inchiderea usilor si sa inhate un Clear Blue.
Ajunsi acasa m-a intrebat daca vreau sa-l fac intai sau vreau sa papam si apoi testul.Am cazut de acord ca mai bine dupa masa si sa ne putem bucura in liniste.Am infulecat in fuga si m-am inchis in toaleta de unde am iesit in doar citeva clipe cu testul care se colorase in rosu in citeva secunde(dupa parerea mea)Aveam dovada clara in mina,dovada mult asteptata.Eram insarcinata!Sotul meu "ingimfat"repeta intr-una"tia-m zis eu,ti-am zis"
Primele trei luni au trecut repede si eu am stat in cumpana intre un spital normal sau unul particular(loc cu moase)
La recomandarea unei f bune prietene,medic stomatolog am ales varianta nasterii supravegheata de femei(imi era rusine de barbati)
Tot doamna doctor a fost cea care a mers cu mine la primul control,programat frumos prin tel.Dupa control ,prima mea ocazie sa-mi vad margica din burtica si in urma caruia am primit primele pozici ele printesei eram foarte fericita.Aratam pozele tuturor si intrebam"nu-i asa ca-i frumos??"(nu stiam daca e fata sau baiat ,pt mine era doar bb)
La recomandarea moaselor(mama si fiica)am mers la spital pt analize.Dr. mi-a zis sa stau linistita si sa ma duc cind vreau si am timp.Daca este ceva in neregula ma suna el.Dupa un timp am hotarit sa merg in romania.Mama plingea de cite ori o sunam ,ca ea vrea sa ma vada gravida.
Cu incredere ca totul este ok pt ca dr nu ma sunase,de fapt am fost de vreo doua ori insa am nimerit chiar in pauza,am plecat in ro.
Dupa 3 saptamini timp in care facusem un control si o ecografie,intr-o dimineata pe la 4 m-am trezit cu dureri de burta.Am fost la toaleta crezind ca vor trece.Pe la 13 PM durerile devenisera f puternice .Am urcat in masina si am fugit la spital.Acolo puzderie de femei gravide si inca nu incepuse"programul de lucru".Mi-am dat seama ca nu voi rezista cu durerile care se inteteau si nici nu puteam intra inaintea nimanui,fiecare avea problema lui si nici nu-mi imagiman ca-mi va permite careva sa intru inainte.Am plecat in oras sa cautam un cabinet particular si la amintirile mamei am dibuit unul.
Aglomerat si acolo,insa a mers mai repede.Ajunsa in cabinet ,dupa ce am prezentat "simptomele" dr.(o doamna)m-a urcat pe masa.Verdictul "contractii,exista pericolul avortului"Am innebunit!
Norocul meu ca doamna dr.era sefa scetiei de obstretica -ginecologie de la spitalul jud.Mi-a dat trimitere si tratamentul de urgenta si mi-a zis sa astept pina o sa vina la contravizita pe la ora 18.Era deja trecut de 16.M-am internat pe loc si tot pe loc mi-am luat prima intepatura,o injectie care sa relaxexe burtica "incordata si nervoasa"
Dupa 30 min durerile nu scazusera si iar am facut o injectie,plus medicamente cumparate de mama si pe care spitalul nu le avea.
Acestea se intimplau intr-o vineri.Eram disperata.Sotul meu nu era cu mine.Sora-mea il suna disperata,el conducea spre aeroport.Pleca in Egipt unde trebuia sa ne intilnim peste 5 zile.
Aveam biletul de avion cumparat,insa acum eram in spital ,in pericol sa pierd minunea.
Au urmat tel nenumarate de la el ,era in aeroport la Narita si vroia sa stie totul pt ca in urmatoarele aprox 20-24 de ore nu mai putea afla nimic de mine.
Zborul lui s-a terminat cu bine,insa bucuria revederii familei dupa aproape trei ani era umbrita de cumplitul gind ca poate bb nu mai este.Ajuns acasa s-a pus pe telefoane.L-am linistit duminica dimineata cind lucrurile stateau mai bine.Eram fericita ca voi pleca in curind la el,insa o doctorita tinara venita la vizita mi-a taiat elanul zicind"asta este burta de femeie gravida?este ff incordata si dupa parerea mea d-na dr nu o sa-ti aprobe externarea"
Colac peste pupaza,am racit groaznic si m-am tratat cu ser fiziologic in nas si zeama de lamaie.In cele citeva zile de stat in spital am vazut destule tragedii,cit sa-mi ajunga o viata(am crezut atunci,insa vad ca se intimpla mai rau).Plingeam si imi imploram ingerasul sa nu se incapatineze si sa iasa .,pt ca in burtica lui mami e cel mai bine."Lozincile":"maine mai vedem daca traieste sau ba","duceti-o la blocul de nasteri","ce sa-i fac,daca are zile sa traiasca traieste ,daca nu ,nu,mai am unul acasa","cu tine ce-i?aaa asta dom` doctor a venit cu avortonul in punga","te-ai ras????treci sa te rad"Brrrrrrrr.
Ce sa-i faci eram internata la salonul de travaliu,o camera sinistra.
Luni am cerut externarea.Dupa consult mi-a zis ca pe proprie raspundere ma externez si calatoresc in Egipt.Ea nu garanteaza ca totul va fi ok,insa mi-a facut o ultima ecografie.Dr de la eco zicea ca sunt bine si ca nu intelege de ce au pornit contractiile.In acest timp intrebarea mea arzatoare era ,daca se vede ce este bb,fetitza sau baiat si inca o data dr mea a fost convinsa ca@htara arde si babele se piaptana".Asa a zis cind a auzit prima data ca vreu sa plec in Egipt.Insa am aflat,bebita mea era fetitza si am iesit dansind de la eco,aveam aripi la picioare.Mama m-a apostrofat"stai fata linistita,eu am inima cit un purice si tie iti arde de dans?"
Urmatoarele zile au trecut cu bine si pe 14 iunie eram la aeroport,gata de drum.Eram bucuroasa ca imi voi revedea sotul si ca voi intilni familia lui ,insa la ultima privire aruncata mamei ,zimbetul meu a disparut.Plingea cu ochii in batista si isi ridica privirea din cind in cind sa-mi faca cu mina.
A fost cea mai trista imagine a mamei mele ,care inca imi staruie in minte.Am ajuns in Cairo cu bine .Am uitat sa va zic ca in romania apucasem sa ma vopsesc blonda,asa incit sotul meu care ma astepta la aeroport le-a zis fratilor lui"asta este valiza mea ,insa asta nu-i nevasta mea"Vizita in Egipt a fost de doua saptamini si citeva zile,am avut ceva contactii insa nimic grav.Soacra mea venea cu ceai cald la pat si ma incuraja zicind ca si ea a nascut 5 copii,si la toti a avut dureri si contractii insa toti au fost bine ,sanatosi.Ne-am intors in Japonia unde ne asteptau caldurile cele mai mari.Era 4 iulie cind simti ca totul se lipeste de tine si machiajul iti curge pina in barba.In secunda in care ai pasit afara esti ud instantaneu.In conditiile data sotul meu a refuzat sa mai merg cu el la serviciu.Stateam acasa,de plictiseala faceam curat ,gateam.Am fost si la dr sa-mi iau analizele.Doctorul impacientat ca unde am fost,ca el m-a cautat si sa-mi explice ca am nu stiu ce,probabil toxoplasma era ceea ce incerca sa-mi descrie.I-am povestit peripetiile din romania si l-am asigurat ca deja luat medicamente.
Ultimele doua luni de sarcina au fost cele mai grele.La insistentele moaselor care m-au sfatuit sa merg mult pe jos m-am potcovit cu o durere de mijloc care cobora pe picior pina in calcai.
Preconizarile ecografului pt data nasterii era 27-28 sept.,insa dupa calculele mele eram convinsa ca se va naste pe 6 octombrie.
In ultimele doua saptamini am luat lectii despre ce si cum se intimpla la nastere.Am primit hirtiute cu instructiunil de respiratii si intensitatea contractiilor.
A venit si ultimul control pe 28 sept,dar bb care la 5 luni se grabise sa iasa ,acum nu dadea semne ca intentioneaza macar.
La exact o saptamana pe 5 oct.m-am trezit dis de dimineata am pregatit micul dejun si am papat.Simteam insa o senzatie neplacuta ca vreau sa fac kk si desi incercasem de citeva ori nu se intampla nimik,asa ca un gind imi trecea prin minte,oare ,oare??De citeva ori m-am chircit din cauza senzatiei de disconfort si sotul meu m-a intrebat daca nasc.I-am raspuns ca nu stiu "ce am mai nascut vreodata sa stiu?"
Dupa ce a plecat la serviciu si dupa obisnuitele bezele de la balcon ,care era chiar in fata parcarii ,am hotarit sa spal vasele.Dar senatia neplacuta nu-mi dadea pace si am hotarit sa iau o pauza .Deschid TV si ma asez in pat.Dupa 10 min aud un pocnet si simt o vibratie puternica in burta.Si acum parca o simt!Mi-am zis "s-a rupt apa"si imediat m-am ridicat .Un lichid caldut mi s-a prelins pina in papuci.Am fugit la toaleta apoi la dus.Am iesit si mi-am sunat sotul.De emotii nu asteptam sa se faca legatura,mi se parea ca suna ocupat ,inchideam si iar formam.Am sunat moasele mi-au zis daca nu curge continuu sa stau relax sa maninc de prinz abia apoi sa ma duc.M-am dus la toaleta si cind am vazut singe am intrat in panica,"uite dom"le eu nasc si astea imi zic sa stau sa maninc"Iar l-am sunat pe sotul meu,acelasi rezultat.Era 11'30 si deja trecuse o oar de cind incepuse aventura.Deja contractiile erau din ce in ce mai puternice si mai dureroase.Daca nu vroiam sa nasc acasa trebuia sa sun taxiul.Am sunat repede si in fuga de care mai eram in stare am schimbat hainele de trei ori am insfacat bocceluta si am coborit la scara blocului.Ma tineam cu mina de burta si ma incovrigam de dureri.
Apare taxiul ,dau cartea de vizita cu adresa spitalului si dai bice.Contractiile erau ff dese si dureroase,nu corespundeau cu ceea ce citisem eu,ca sunt la 10 -12 min pt primele ore.Priveam afara si ma incurajam ,vine bb,vine bb.Inca putin si o sa-mi pot tine in brate comoara.Soferul taxiului m-a facut sa zimbesc,om in virsta cu parul alb imi arunca priviri ingrozite in retrovizoare zicind"gambatte,gambatte"adica lupta ,lupta.Probabil era ingrozit ca la virsta aceea ar putea vedea live o nastere pe bancheta din spate a masinii lui.La instructiunile mele a innimerit spitalul ,chiar a si trecut de el cind am strigat sfisiat "aiciii"
Am coborit in mijlocul strazii,in fata masini in spate masini,insa toate au oprit si m-au lasat sa traversez neregulamentar.Simteam ca nu mai pot face nici un pas.
Moasele aveau un control,timp in care am asteptat 5 min infernale.Apoi am fost poftita la etajul unu ,in camera de nasteri.Sus pe masa ,un cotrol de rutina,mi-au dat o camasa larga o pereche de chiloti cit China si un tampon de la mijlocul spatelui pina la buric
Ma duc in salon ,intre timp resesc sa dau de sotul meu ,care sriga cin aude ca sunt la spital "Usooooo".Vine repede ,in 5 era deja la capul meu.Moasa imi facea vint cu evantaiul ,insa nu puteam suporta .Si aerul acela care ma lovea in fata ma durea.Simteam nevoia sa imping .La sfaturile lor am incercat sa fac pishu insa nu am reusit.Vazind ca nu ma pot abtine sa nu imping m-au dus la sala de nasteri.Dupa ce au potrivit masa exact cum ma simteam eu mai bine ,m-au legat sus pe burta strins .Ce lectii de respirat ce lectii de impins?Eu faceam cum simteam.Mai reveneam la ritm cind moasele respirau cu mine.Cea in virsta tot timpul m-a mingaiat pe stape si pe burta.Sotul meu imi dadea apa si ma ajuta sa imping,ridicindu-ma de spate.Acum era in fata mea ,acum era linga mine.La un moment dat m-au intrebat daca vreau sa vad ce se intimpla acolo jos.Am zis nu,insa moasa btrana m-a ridicat de spate in timp ce fiica-sa tinea o oglinda cit toate zilele de mare intre picioarele mele.Nu a fost o imagine prea placuta.Imaginati-va sa vezi cum ceva de marimea unui pepene iese pe ceva de marimea unei nuci
Tipam din toti bojocii si ziceam ca vreau sa se termine.S-a terminat relativ repede ,la 14'12 min s-a nascut Amira.A avut cordonul ombilical in jurul gitului.Imediat mi-au pus-o pe burta dupa ce a tipat si am facut primele noastre poze.
M-au apasat apoi pe burta sa scoata placenta,alte dureri incit trageam cu toata forta cera o mai aveam de mainile moasei.
Dupa ce ne-au dus in camera noastra am vrut printesa aproape ,o tineam linga mine sa o admir sa o simt .Insa seara timp de trei nopti mi-au luat-o sa doarma la ele jos in camera sa ma pot si eu odihni.
Baita si imbracatul tot ele mi-au aratat cum se face.Orice persoana care venea la control vroia sa o vada pe Amira si mereu venea moasa sa-mi ceara voie sa o vada.Chiar le-am zis o data ca am sa pun taxa pe privitsi o sa plec bogata.
Ar mai fi de povestit insa desi am scurtat cit am putut tot m-am intins enorm de mult.
Sper din suflet ca nu v-am plictisit prea tare.
multi si dulci de la Amira care are acum 2 ani si 3 luni si este o rasfata si o obraznica
Nicole&Amira

louisea spune:

Ce frumos
Sa-ti traiasca puiul, sa creasca mare si frumoasa.. Si sa fie iubita de toti baietii

Pupici!!!

lorelei_19 spune:

Frumoooos, nastere aproape contra-cronometru. Sa va traiasca printesa si sa aveti multe, multe bucurii! Bine ca s-a terminat totul cu bine! Si povestea, un suspans extraordinar, ca un film. Multzam de poveste !

Lorelei & Family

ane2 spune:

Sa-ti traiasca printesa mare si frumoasa!!!

Anita si Rachella
http://community.webshots.com/user/sugarbabe134

Elena spune:

Foarte frumoasa povestea ta!
Sa-ti traiasca printesa, care e o frumusete mica cu zulufii ei aurii!

Cu drag,

Elena&Laura

roisin spune:

Tare, tare frumoasa povestea, Hannen, m-a umplut de zambet...
De printesa ta nu pot sa spun decat ca e superba, sa va traiasca si sa fiti cu totii fericiti!

http://community.webshots.com/user/r0isin
http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro

moka spune:

Sanatate! Sa-ti traiasca printzesa!

Moka si Mokutza (3 luni)

Eryka spune:

Sanatate si sa-ti traiasca printzesa cea frumoasa.Citind ma tot gandeam :oare la nasterea mea cum va fii??

Eryka & sufletzelul de fetitza din burtica --->24 saptamani

Laura _Oprescu spune:

te felicit si asteptam nasterea nr.doi...

ralucami spune:

Hehehe! Ce nastere frumoasa! Si ce printzesa cu zulufi!! Mey asteptam nasterea nr .2 povestita de tine! Si lasa motivatiile de genul" ma gandesc ca sunt singura" "departe de casa", "nu are cine sa ma ajute" Lasa ca vin eu la tine si te ajut.

Hai noroc si sanatate- ca-i mai buna decat toate!

Lumy spune:

Sa va traiasca minunea si sa va bucurati de ea!

http://community.webshots.com/user/luminitafeodorov

Lumy