Nasterea Denisei

Sunt noua pe acest forum, pe care l-am descoperit de curand cu mare bucurie, si m-am gandit ca printre primele mele mesaje ar trebui sa fie si unul referitor la nasterea minunii mele, din 17 ianuarie 2003. Sper ca povestea mea, desi nu difera prea mult de alte povesti, va incuraja viitoarele mamici.

Eram casatoriti de vreo 2 ani cand am hotarat ca viata nostra ar fi mult mai fericita daca ar misuna prin casa un mic ingeras poznas, dar acest ingeras s-a lasat asteptat inca vreo 2 ani din cauza unor pacatoase de microchisturi ovariene. Dupa diverse tratamente care de care mai dezastruoase, am luat o bine-meritata vacanta si am demarat o activitate de cercetare asidua in domeniul plantelor de leac, hotarand in final sa iau vitex agnus castus, planta care din nefericire nu se gasea sub nici o forma in Romania si pe care am achizitionat-o din Germania prin bunavointa unui coleg, sub forma de capsule Agnolyt. In prima luna nu s-a intamplat nimic, dar in a doua am simtit eu ceva deosebit si am decis sa imi fac un test de sarcina (al catelea?), chiar inainte de data asteptata a menstruatiei. Nevoia asta subita de a face testul m-a napadit la serviciu, in mijlocul programului, asa ca m-am repezit pana la farmacie, m-am dus la baie, a aparut linia de control, a doua nimic. Am stat eu si am asteptat si tot nimic , am aruncat frumos testul la gunoi si mi-am plans copios de mila. Peste vreo 15 minute, ma gandesc ca nu am cronometrat timpul pt citire, si poate din nerabdare nu am asteptat cele 5 minute de rigoare pentru ca testul sa devina pozitiv. Scotocesc in cosul de gunoi, scot testul si aproape lesin cand vad o a doua linie, foarte fina, abia vizibila. Mai mult de o ora nu mi-am dat seama ce se intampla, nu indrazneam sa cred ca e intr-adevar pe drum.

Ajunsa acasa am mai facut un test, clar pozitiv. Sotului nu-i venea sa creada si tot bodoganea despre posibilitatea ca testele sa dea rezultate fals pozitive, drept urmare mi-a mai cumparat si el un test pe care l-am facut a doua zi dimineata. Ce mai, eram cu siguranta.

Sarcina a fost extraordinar de usoara, fara nici o problema, cu toate ca am fost foarte activa in tot acest timp, alergand de colo-colo permanent. Am luat preventiv Utrogestan pana in saptamana 20 si m-am simtit excelent. Nu am prea avut greturi (mai mult m-am autosugestionat ca am), nu am luat mult in greutate (doar 12 kg) si nu mi s-au umflat picioarele decat in ultima saptamana.

Dar acum ar trebui sa trec la povestea nasterii propriu-zise, ca prea v-am plictisit cu preambulul. Dar nici aceasta nu poate incepe cu inceputul, ci cu o saptamana inainte, cand ma duc la doctorita care imi monitorizase sarcina si in care aveam maxima incredere, care ma anunta ca din varii motive nu ma poate asista la nastere si in momentul respectiv nici nu imi recomanda alt doctor care sa imi preia "cazul". Apoi, la ecografie, imi spune ca BB e foarte micuta si ca e posibil sa ne fi inselat asupra datei nasterii (eu fiind absolut convinsa ca nu s-ar fi putut sa ma insel). Una peste alta ma mai cheama luni, pe 20 ianuarie, cand aveam termenul, asigurandu-ma ferm ca nu nasc pana atunci. Ajunsa acasa, fac o criza de nervi si spun ca eu nu astept pana pe 20 ianuarie si nici nu vreau sa nasc cu cine stie ce doctor s-o nimeri de garda. Mama mea ma ia atunci binisor de manuta si ma duce la doctorul care o operase pe ea de fibrom uterin, Dr. Cristian Gherase, de la spitalul CFR 2, caruia ii voi multumi toata viata si il voi pomeni in rugaciunile mele. Acesta m-a linistit imediat, mi-a explicat ca nu am nici un motiv de teama, ca BB este suficient de mare, in jur de 3 kg, ca totul arata perfect si ca voi naste saptamana urmatoare. Mama mea inca incearca sa ma convinga sa fac cezariana, incercand sa il atraga si pe doctor de partea ei, eu ramanand insa ferm pe pozitia nasterii naturale cu epidurala.

Acestea fiind zise, soseste ziua de 17 ianuarie 2003, zi care nu anunta prin nimic evenimentele ce aveau sa se produca spre seara. M-am dus ca de obicei la serviciu (da, am lucrat pana in ultima zi), mi-am aranjat toate dulapurile si sertarele, am alergat pe scari incoace si incolo (cu o zi inainte urcasem 5 etaje pe scari pentru ca liftul era defect). Fac si ceva ore suplimentare ca sa las totul in buna ordine si la cinci minute dupa ce ajung acasa mi se rupe apa (la 17:50). Imi sun , care din fericire este de garda, ii spun ca nu am nici un fel de durere si imi spune sa ajung la spital cam intr-o ora, doua. Ajung cam pe la 7 seara, foarte optimista si cu vagi contractii nu prea serioase, dar la 5 minute. Anestezista pentru epidurala era si ea pregatita, toata lumea imi zambeste si imi vorbeste foarte frumos, ma schimb in costumatia de gala, mi se face controlul si ....stupoare....am dilatatie 8 . Anestezista pleaca pentru ca epidurala nu se poate face decat la dilatatie 5, iar eu bazai ca nu nasc fara anestezie, ca nu vreau sa ma doara. Apoi totul se precipita, toti ma grabesc, contractiile se indesesc si incep sa doara mai tare, dar nu insuportabil. Doctorul zoreste toate moasele si infirmierele stigand "gata, naste acum, adunarea", prin urmare se strang vreo 10 persoane in sala de nasteri, ca faceau acolo atat de multi, nu pot sa imi imaginez. Ajung pe masa de nasteri pe la 7:30, convinsa ca este o greseala, ca nu se poate sa nasc acum, ca travaliul dureaza 8-10 ore la prima nastere. Imping o data, fara prea mare vlaga, doctorul ma cearta, eu ii impartasesc dubiile mele si incerc sa il conving ca ar trebui sa mai stau cateva ore bune pana sa nasc. Pe moasa o buseste rasul si nu imi nimereste vena sa imi puna nu stiu ce perfuzie, doctorul ma asigura ca nu incape nici o indoiala ca nasc acum si nu mai tarziu. Nu prea convinsa, mai imping serios de doua ori si la 7:40 minunica mea Denisa iese tipand, foarte suparata ca a fost deranjata. Mi-o arata o fractiune de secunda: e toata alba, acoperita cu un fel de grasime (vernix) si are o claie de par negru ciufulit. Pe mine ma apuca plansul, nu sunt in stare decat sa spun "multumesc" si oftez neincetat tot timpul cat dureaza broderia, de ma intreaba doctorul permanent ce ma doare. Nu ma doare nimic si sunt in culmea fericirii.

Denisa s-a nascut in 17 ianuarie 2003, la ora 7:40, a avut 3 kg (exact cat estimase doctorul la ultima ecografie), 49 cm, scor Apgar 10. Tot travaliul a durat doar 1 ora si 50 de minute, dureri mai serioase, dar nici acelea de speriat, avand doar timp de vreo 30 de minute. Stiu ca am fost norocoasa sa am o nastere atat de usoara si o bebelusa minunata care este mereu vesela si pusa pe fapte mari.

Sper ca povestea noastra va da curaj viitoarelor mamici. Si inainte de incheiere, as ma vrea sa mai spun doua vorbe despre profesionalismul si amabilitatea deosebita manifestata de toti anjagatii maternitatii CFR 2, atat echipa de la mamici, cat si cea de la BB-i. E adevarat, am cotizat, dar am observat ca si cele care nu cotizau erau tratate la fel de frumos. Dotarile maternitatii sunt de ultima ora, saloanele proaspat zugravite (anul trecut), curatenie luna, caldura, fiecare salon cu grup sanitar propriu.

Salutari la mamici si pupici la bebici,

Daniela si Denisa

natydea spune:

Felicitari si sa fie sanatoasa gaza
Ai avut parte de o nastere usoara si fara probleme, iti doresc ca si pe viitor sa fie la fel.
Multa sanatate inca o data si felicitari, Dea

lorelei_19 spune:

Hei, Daniela, asa nastere sa tot ai
Bravo tzie si sa-ti traiasca minunea Denisa! sa aveti multe, multe bucurii!

Un an nou fericit si sanatos tuturor!

Lorelei & Family

ad_risnov spune:

Felicitari, Danais! Mai rar nastere ca a ta, dar nu imposibila!
Sa va traiasca minunea, sa cresca mare si sanatoasa, sa fie norocoasa si desteapta!

Adrianain saptamana 36

pisi_ella spune:

Felicitari! Sa-ti traiasca printesa!

_Ella & Emma

http://www.emmaandreea.3x.ro

Laura _Oprescu spune:

felicitari
sa iti traiasca minunea sanatoasa si sa va faca fericiti!

alba spune:

Felicitari ,sa va traiasca minunea voastra mica si sa va aduca multe,multe bucurii!!!

Corina & Darian
http://www.desprecopii.com/chatnew/Desprecopiichat/PaginapersonalaView.asp?nickname=alba

mihaela_s spune:

Felicitari si sa va traiasca minunea mica! ca in curand e ziua ei!
La cat mai multe mamici cu nasteri asa usoare!


Mihaela, Diana si Silvia

http://community.webshots.com/user/mihaela_s20

www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro

moka spune:

Sa fie sanatoasa si voinica! Fericire intregii familii

Moka

ane2 spune:

Asa nastere da!!!!
Sa-ti traiasca printesa

Anita+bb Rachella 38W
http://community.webshots.com/user/sugarbabe134

dana_ene spune:

Felicitari ! Sa fiti fericiti si sanatosi !!!!!
Dupa asa o experienta, peste ceva timp va puteti gandi si la o surioara sau un fratior pentru Denisa !

Daniela si puiul Oana Maria
http://community.webshots.com/user/oana_maria100

http://www.bebelusi.august.septembrie.2003.home.ro