prima sapt. la cresa, o fi buna ideea mea?

Buna tuturor,
Eu iar ma pregatesc sa il duc pe Bogdanel la cresa peste vreo doua luni si m-am gandit ca inainte sa inceapa de-adevaratelea, sa mergem impreuna cate o ora pe zi si sa plecam tot impreuna, ca intr-o vizita, timp de o saptamana. Dupa sapt. asta sa il duc cate 3 ore pe zi, apoi sa il las 6 ore pe zi. O fi bine asa, cu vizitatul o saptamana sau mai mult incurca la adaptare. Stiu sigur ca va fi rau de tot!
Orice idee pt. a ameliora acele prime saptamani (sau chiar luni aud pe la unii) de groaza m-ar ajuta.

Multumesc mult,
Lia

ruxij

silvana75 spune:

Nu stiu cat timp are Bodgan, dar Paul a mers la cresa de la 1 an jumate. Cu mult timp inainte i-am vorbit mult despre cresa: mergem la copii, ne jucam, papam, facem nani, etc. ... si cel mai important mama vine imediat dupa tine (dispare idee de abandon). Ii explicam ca eu merg la lucru sa fac bani pt. a putea cumpara jucarii, bomboane, hainute. Nu prea intelegea prea multe din tot ce ii povesteam eu, dar s-a acomodat destul de repede (1 sapt.). Nu l-am dus inainte, nici macar in vizita si nici nu am stat acolo cu el. Tanti educatoare ne spunea ca este greu pt. ceilalti copii sa vada parintele unui singur copil. Pentru a se simtii mai in siguranta lasa-l sa ia cea mai indragita jucarie. Paul lua un porcusor de plus (toata ziua statea cu el in brate).
Mult succes si multa rabdare

Silvana si Paul care merge acum la gradi (3 ani)

monaz. spune:

buna,
silvana ti-a explicat foarte bine care sunt etapele de pregatire pt cresa/gradinita. si eu as fi preferat sa stau o saptamina de tatonare cu baietelul meu cind a inceput gradinita ( la virsta de 2 ani si jumatate), chiar la una din scoli vizitata de noi ni s-a propus asta pina incepe anul scolar. insa ne-am razgindit in privinta scolii, am ales alta unde directoarea ne-a zis de la inceput ca ea nu incurajeaza raminerea parintelui cu copilasul la ore, 1- celilalti copii sunt frustrati, 2- nu il ajuta cu nimic pe proprriul copil sa se adapteze, dimpotriva, il deruteaza mai mult. va veni cu intrebari, dar de ce mami pina acum era cu mine in mediul asta si acum brusc ma paraseste ? ma rog, asta s-ar formula in mintea lui.
si cind il duci pt prima oara,sa nu fugi pe ascuns cind el nu te observa, sentimentul de abandon devine foarte pregnant atunci. ii spui ferm ca te intorci dupa el repede, il saruti si pleci spunindu-i la revedere si motivul pt care pleci (oricum, motiv invocat , cum spunea si silvana, cu mult timp inainte de a trece la fapte , ca trebuie sa fii la serviciu, sa ii aduci cadouri, jucarii, ce vrea el de obicei ). si iesi chiar daca se pune pe urlat ...nu te intorci deloc din drum. e dureros, dar e mai putin derutant pt copil.
mult succes.
M>

p.s. completari. am ceva mai mult timp acum la dispozitie sa scriu. depinde de la un copil la altul cum evolueaza procesul de adaptare, daca stagneaza, daca da inapoi, daca nu are nici o problema. tine de starea lui emotionala si de atasamentul exclusiv fata de parinti. ii va fi greu, dar nu imposibil...si tie la fel. al meu stia ca va merge la gradinita inca din vara , am vizitat scolile cu el si a vazut si i-a placut insa cind l-am pus in fata faptului implinit in prima zi, a fost cumplit. am fost ambii parinti cu el si poate asta a ingreunat despartirea. cred ca e mai bine sa fie doar unul "calaul".dupa amiaza a inceput sa ne povesteasca cu amanunte ce facea la scoala si reiesea ca i-a placut. un punct forte, i-a placut tare educatoarea, ca altfel , veneau alte probleme. copiii au criteriul lor de apreciere si e bine ca ea sa pice pe gustul lor. la noi a fost excelent din punctul asta de vedere. altfel fara ezitare, schimbam scoala, stiu sigur ca nu s-ar fi adaptat.
in citeva saptamini chiar a inceput sa se bucure uneori ca merge la scoala, bine alteori inca plingea dimineata ca nu vrea acolo , asta pina sa iasa din casa, alteori pleca senin si se punea pe plins la scoala cind sa plece sotul (da, l-am instituit pe el capul rautatilor).
acum dupa 4 luni de scoala cu vacante cu tot si plecari in tara cind nu avea liber oficial, nu s-a dezobisnuit deloc, a fost foarte fireasca reintoarcerea la gradinita. totul e sa il pregatesti din timp. ceva de genul: stii mami, peste o saptamina incepi iar scoala. nu ti-e dor de doamna...?si tot asa. mami uite peste 2 zile mergi la scoala...si i-a fost foarte usor.
nu stiu cum e cu limba straina la baiatul tau. ii e familiara? ca si asta e un factor de stress pt micuti, ca nu inteleg si nu se fac intelesi. daca e asta cazul, tot asa, din timp incepi educatia, cind rvei asta sau cealalta, ii spui asa doamnei, cind e ora de masa, faci ce iti arata doama, etc...nu l-am asaltat cu limba noua pt el, l-am lasat sa o patrunda treptat doar la scoala si , desi la inceput a fost trist (exact asta e cuvintul) cind venea acasa si amarit , vai de el, in mare se datora asta din cauza ca nu intelegea. acum e ok, pare ca intelege mult si a si inceput sa retina cuvine.
si da, timpul a crescut progresiv, cel acordat sederii la scoala. intii pina la prinz si dupa ce ne-a confirmat educatoarea ca e ok, ca ii place sa stea la masa cu ceilalti si se descurca bine, am trecut la programul pina dupa masa de prinz si apoi iar cu acordul educatoarei l-am prelungit (programul) pina dupa amiaza (deci deja dormea la scoala cu toti ceilalti) cind era unul din noi disponibil sa il ia acasa.

nu mai am idei,succes din nou.

Cricor spune:

Eu cred ca e bine cum te-i gandit tu. Bine, poate sa intinzi totul pe doua saptamani e cam mult, dar sa mergi si stai si tu cu el acolo e o idee buna. La gradinita unde merge fiul meu chiar mi-au recomandat sa facem asa si a fost foarte bine. Intreaba si la gradinita, in general fiecare gradinita are o metoda de abordare a copiilor noi.

Succes!

iileana spune:

Noi chiar asa am facut cind Tudor a inceput gradinita (la 2 ani + 1 luna). In prima zi 1 ora cu ambii parinti de fata, apoi doua ore, cu parintii dupa colt gata sa intervina (nu a fost cazul), iar dupa vreo saptamina a ramas de pe la 9-10 pina la ora 14, deci prindea si dejunul.
Si am continuat asa inca doua luni si jumatate, pina ce ne-a cerut singur sa doarma acolo, cu copiii si cu tanti. Asa ca programul prelungit a aparut ca un "favor" pe care i l-am facut.
Bineinteles ca asta nu ne-a scutit de niscaiva plinsete si isterii dimineata (atunci cind s-a prins ca noi chiar plecam si el ramine acolo, si dupa perioadele de absenta - boala), dar isi revenea rapid dupa plecarea parintelui.
Parerea mea, confirmata ulterior si de educatoare, e ca asta e cea mai "umana" cale de adaptare. Ma refer la cresterea progresiva a timpului petrecut la gradi si nu la prezenta parintelui linga el, asta intradevar nu se face. Sigur, depinde si de firea copilului (si, la urma urmei, si de cea a parintilor).
Unii copii au ramas din prima zi 9 ore acolo fara probleme, dar nu e cazul nostru.
Mult succes.

Raluca spune:

Lia, si mie mi se pare ce amai umana modalitate de adaptare a copilului cu gradinitza cea care vrei sa o abordezi.
In cazul nostru, am inceput acomodarea de doua luni prin participarea dupa amaiaza la un club al gradinitzei,pot sau nu parinti sa stea cu copii.Pana acum nu am lasat-o singura pe Ilinca (2 ani)insa in ultimele saptamani nu ma mai baga in seama...Aceeasi modalitate o voi aborda si cand trecem la programul normal, de dimineata al gradinitzei, probabil in primavara.
Fiecare parinte, a avut aceasta optiune de a sta in primele saptamani cu copilul sau asa ca nu vad care ar fi discriminarea in raport cu ceilalti copii deja acomodati.
Succes si bravo pentru decizia luata de al tine pe Bogdan cu voi....nicaieri nu e mai bine decat ACASA asta insemnand, la varsta lor, mami si tati,ursuletul, patutul, camera lor....

Raluca mama Ilincai

ruxij spune:

Va multumesc mult pentru raspunsuri. Azi am vizitat gradinite si cred ca am ales una Montessori. Nu cred ca o sa ma intind cu vizitele pe 2 saptamani, am sa merg in doua vizite de cate o ora pentru ca am observat ca odata ce se obisnuieste cu anumite persoane si locuri, se simte mai familiar si nu mai plange. Cei de la gradinitele vizitate nu au obiectat, ba in doua locuri au spus ca asta e o procedura obisnuita la ei. Una mi-a dat si un card pe card pe care scria ca suntem invitati sa stam o zi intreaga intr-o vizita gratuita cu copilul, deci se pare ca am redescoperit ceea ce au mai facut si altii inainte. Vreau sa faca asta pentru ca de exemplu, intr-o vizita unde ii cunoaste pe cei din casa poate sta si singur intr-o camera cu persoana cunoscuta, fara sa ii mai pese prea mult de parinti. In schimb, daca am mers la altcineva si l-am lasat in alta camera cu fetele gazdei, cu care nu era deloc obisnuit, a inceput sa planga si a trebuit sa il iau de acolo. E timid la inceput in orice loc nou si isi da drumul foarte bine odata ce incepe sa se obisnuiasca cu oamenii si mediul. Asa ca am sa merg de doua ori in cate o vizita de cate o ora, apoi il voi lasa cate 2-3 ore pe zi, vreo 10 zile, dupa care va trebui sa ne mutam la 6 ore pe zi, ca nu o sa avem incotro. Nu avem la dispozitie doua luni pentru adaptare, ci doar doua saptamani, adica am avea daca l-am duce de acum si nu prea vreau sa il lipsesc de ultimele saptamani de rasfatz.
E f. buna ideea cu jucaria de acasa, am sa duc un catelus, ca ursul Pooh pe care il place cel mai mult mi se pare prea mare. Sau sa il duc pe urs? La asta ma mai gandesc.
De engleza, nu prea stie, noi am vb. doar romana cu el, in rest de la jocuri si TV unde nu prea cred eu ca intelege prea multe. Stie totusi sa numere in engleza, culorile, cateva alte cuvinte. Am inceput eu sa ii vorbesc si in engleza zi de zi si prinde repede, sper ca intr-o luna sa mai retina ceva cuvinte uzuale si sa nu fie probleme majore din cauza asta.
Are 1 an si aproape 11 luni (17 Feb. 2 ani).

Inca odata multumesc, sanatate voua si copilasilor.

Lia

ruxij

CorinaD spune:

Buna
Nu sti ce varsta are Bogdanel, dar nu cred ca este o idee buna.
Gndestete ce se va intampla atunci cand tu nu vei mai sta cu el in "vizita si va trebui sa ramana singurel, asta dupa ce s-a obijnuit sa plece acasa odata cu tine.
Eu am dus-o pe Catalina la cresa de la 1 an jumate si prima luna a fost un chin.Plingea de cand ne trezeam dimineata si pana ajungeam acolo.Nu o putem schimba o lasam asa si o schimba educatoarea .Urla de mi se rupea sufletul"mamica mea nu pleca, nu ma lasa" de ziceai ca o las acolo.Eu ajungeam la servici in fiecare zi unflata de plins.In zadar ii explicam ca ma duc la servici sa iau bani sa cumparam jucarii si bomboane, si ca vin imediat, ea nu mai vroia nici bomboane si nici jucari si nimic pe ce stia ca dam bani. Ar fi renuntat la orice fetita mea numai sa nu mai mearga la cresa. Am constatat insa cu uimire ca se descurca de minune la cresa dupa ce plecam eu.Educatoarea mi-a zis ca nu mi-o da afara decat daca nu mananca si nu doarme in rest sa o las sa planga ca-i trece.Si credema ca nu mi-a venit sa cred cand m-am ascund si am vazut ca fata mea urla inca un minut dupa ce eu inchid usa la cvlasa si nu ma mai vede apoi se juaca , mananca, doarme si se comporta normal.
Asta s-a intamplat o luna apoi dintr-o data a inceput sa-i placa , chiar era suparata cand era racita si nu o duceam.
Te pup si iti urez bafta

ruxij spune:

Poate nu o fi bine, vad ca parerile sunt impartite. Despre ceilalti copii nu prea imi fac prea multe griji, cred ca sunt prea mici pentru a-si pune ei prea multe intrebari. Va fi la grupa intre 1 si 2.5 ani, doar cei mai marisori poate or intelege ceva, dar am vazut copii destul de mititei acolo, nu pot crede ca la varsta asta devin gelosi ca a venit mama lui Bogdan si nu si mama lor, cred ca habar n-au ca eu sunt mama lui Bogdan si nu vreo noua educatoare sau ma rog, cineva adult si atat. Azi l-am inscris la cresa si am citit brosura si scrie chiar acolo de vizitele astea preliminare gratuite(care mie mi-au venit de la mine, nu am citit despre ele inainte), mi-au spus sa vin in februarie de cate ori vreau sa se joace acolo. Au spus ca nu cred ca ajuta sa il las mai intai part-time,adica doar cate 3 ore pe zi, desi ar fi fost in avantajul lor material. Imi place f. mult locul asta, desi normala la cap nu sunt, ca l-am inscris la cea mai scumpa si mai scumpa cresa posibila si imposibila (800$/luna) si nu ne permitem de fapt, dar mergem inainte, nu pot sa nu aleg ce e mai bun pentru copil, mai bine ne restrangem noi.
Va multumesc pentru ca ati "stat de vorba" cu mine si mi-ati impartasit din experientele voastre. Sunt f. utile, chiar dc. nu ati mers la gradi treptat.



ruxij