framantari

framantari | Autor: adunapurici

Link direct la acest mesaj

Salutari la toata lumea, dat fiind faptul ca este primul meu mesaj...
Ma numesc Laura, am 28 de ani si nici un bebe inca, din cauza unor fff puternice framantari interioare: daca nu voi fi o mama buna si nu voi fi in stare sa ii dau copilului o educatie ca lumea, in sensul pregatirii pentru ceea ce se cheama VIATA pe planetuta noastra?
Voi cum ati trecut peste pasul asta (fara psihiatri!!! Va rog!)
Mii de multumiri si numai bine!

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns Grace spune:

In primul rind, bine-ai venit!
In al doilea rind, in momentul in care te vei hotari sa ai un bebe, ar fi foarte bine sa ai un psihic puternic si sa fii incredintata ca vei face fata. Nimeni nu s-a nascut invatat dar nici nu traim pe o insula pustie. Meseria de parinte nu se invata nicaieri ci te acomodezi treptat, in functie de situatie la noul mers al lucrurilor. Instinctul matern il are orice femeie si eu personal, pe asta m-am bazat si nu m-am inselat, chiar functioneaza. Lasa gindurile negre si vezi partea frumoasa a lucrurilor. Numai bine!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Samsara7 spune:

Bine ai venit! cati purici ai aunat? Hai ca m-ai facut sa imi treaca oboseala cu nick-ul tau haios!

Eu cred ca nu trebuie sa te framanti prea mult dinainte! Deja iti pui problema ce vei face, si inca nici nu ai conceput prichindelul. Curaj, incredere, cum spunea Grace! Vine totul din mers, vei auzii mereu o voce interioara care te va indemna ce sa faci! Si vei avea experienta altora la indemana, sfaturile altor mamici, carti care te ghideaza la inceput, care iti vor smulge exclamatii: "Simteam eu ca as trebuie facut, dar nu aveam curajul". Copilul insasi iti va pune uneori ustensilele necesare in mana,in functie de caracterul sau, de preocuparile si de dezvoltarea lui progresiva. Vei stii ca acolo trebuie sa cizelezi, dincolo sa intaresti, altundeva te vei descoperii elev perplex si nu profesor.
Orice mama are calitati ascunse sau aparute din senin: de psiholog, de educator, de inventator de povesti,de infirmier, de ce vrei si ce nu vrei. Si oricat de greu ar fi in teorie, practica te convinge ca a fi mama e minunat.
Incearca si ai sa vezi!

Mihaela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura _Oprescu spune:

cred ca e o chestie cu numele nostru...
Rares al meu-norocul lui ca a venit pe lume...neasteptat...de fapt, nu mi-am dat eu seama ca il doream de cand e lumea si pamantul...ei bine, uite ca la al doilea atata ma ganndesc si cantaresc ....aceleasi probleme ca tine...toata sarcina mea a fost una ideala..ei bine,nu cred ca a fost zi in care sa nu ma stresez ,sa ma intreb o fi ok?oare voi fi mama buna?toate nebuniile...si uite acuma prietenele mele imi spun ca sunt prea devotata, ca sufar de <mamicism> auzi la ele! cand numai eu stiu ca pana sa faca doi ani nu am dormit o noapte intreaga, ca la opt luni am intrat prima oara in spital,apoi la 1 anu, apoi la 1 an jumate...ha! ..asa ca te inteleg...dar mai stiu ca persoanele care isi pun asemenea intrebari ,cu siguranta vor fi mame ideale(...)...te pup,Laurica !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ani35 spune:

adunapuricicred ca ai auzit de povestea cu drobul de sare...
hai,ca nici o mamica nu s-a nascut invatata!!!

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns aba spune:

Draga mea,

Bine ai venit si sedere placuta!

Nu te mai framinta si porneste cu incredere la drum! Si eu tot pe la virsta ta aveam aceleasi dileme; la 29 ani am avut primul baietel si de ~1 an am si o fetita dulce foc.

Noi sintem aici - nu esti singura!

Iar tu vei fi cea mai grozava mamica din lume!!

Asteptam vesti,
Camelia.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns acs spune:

Bine ai venit!

Citind framantarile prin care treci ma intreb daca nu sunt o persoana inconstienta. Nici o clipa nu mi-am facut probleme ca n-as fi o mama buna. Mi-am dorit foarte mult copii, pentru ca ii iubesc foarte mult. Mariuca a venit cand aveam 27 ani. Singurele griji pe care mi le-am facut au fost in legatura cu sanatatea ei. Habar n-aveam cum sa-i fac baie, s-o imbrac, s-o tin in brate... si totusi, m-am descurcat (foarte bine zic eu :)). Ma gandesc uneori cum va fi cand va creste, dar simt ca ma voi descurca. Si cu siguranta o sa incerc sa fiu cea mai buna mamica. In februarie astept inca un bebelus. La cata iubire pot sa ofer, sunt convinsa ca o sa fac tot ce-mi sta in putinta pentru copiii mei.
Asa ca nu-ti fa probleme. Daca-ti doresti foarte mult un copil (si nu pentru ca ar fi varsta sau pentru ca asa spune nu-stiu-cine), atunci cu siguranta o sa fii o mama buna. Si, crede-ma, rasplata e pe masura.

Multa sanatate si mai putine framantari,
Manuela

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns simonab spune:

Bine ai venit printre noi ! Si nu-ti fa probleme ca aproape toate am avut aceleasi intrebari inainte sa apara bebe si uite ca ne-am descurcat si uite ce copilasi frumosi avem !

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dddd spune:

cu cat te gandesti mai mult cu atat de departezei de idee, ajungi sa analizezi alte aspecte, sa-ti pui din ce mai multe intrebari, gasesti raspunsuri care nu sunt asa cum le-ai dori, intri in amanunte subtile...si viata trece, te hotarasti la un moment dat sa zici da, facem un copil, ne-am gandit destul, am ajuns la n concluzii pro si contra, viata e grea, lumea e rea, dar hai sa -l facem. si incepeti sa actionati. noi asa am facut, si cand am incepu tprocedura am ajuns la alta concluzie dureroasa, ca ne-am ferit ani de zile iar acum cand am zis si noi da nu ne ies copii. dupa aproape un an am reusit. nu lasa pe maine ce poti face azi.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns hanna spune:

Bine ai venit printre noi,
Nu trebuie sa-ti faci atatea probleme, la momentul respectiv nici n-o sa-ti vina sa crezi cat de multe ai sa stii sa faci; totul va veni de la sine,vei sti si cum sa-l infesi, si cum sa-l hranesti...nimeni nu s-a nascut invatat.
Iti doresc numai bine si nu-ti mai face atatea griji, o sa te descurci de minune.
Hanna

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Mazarica spune:

Daca stai prea mult pe ganduri, n-ai sa ai niciodata curajul de a avea un copil. Putina inconstienta nu strica. Vezi in marea majoritate a mesajelor de pe forum cum parintii sunt apostrofati de catre bunici ca sunt prea tineri si inconstienti , ca nu-si cresc cum trebuie copilul, dar nu e dracul chiar atat de negru. Totul se invata, iar cand exista dragoste si vointa mutam si muntii din loc, crezi ca nu putem sa crestem un copil? Eu si acum ,la cele 10 luni ale baiatului imi mai pun intrebari, dar incet incet le invatam pe toate si le razolvam pe toate. Noi de ce suntem aici pe forum, sa ne sfatuim,ajutam, nu?

Mergi la inceput