dislexie si disgrafie
Am o rugaminte !..Daca cineva poate sa imi dea niste site. uri unde se dezbat aceste subiecte ..as vrea sa ajut pe cineva si nu sunt prea documentata!..
Raspunsuri
Andrada spune:
Uite aici unul:
http://cid.ulbsibiu.ro/facultat/psiholog/anul3/nou/logope/cap7.pdf
A
Lamore che move il sole e laltre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele
Andrada spune:
PREZENTAREA UNOR CONCEPȚII DESPRE DISLEXO-DISGRAFIEDislexia comportă definiții foarte variate. Esențial este să se înțeleagă că se poateconsidera dislexic un copil care, deși are toate condițiile externe nu deprinde citirea dincondiționări intrinseci. Dislexia este definită ca dificultatea de a citi, manifestată prin tulburărila nivelul percepției auditive, optice și al celei chinestezice, ca semne revelatoare. (Vrășmaș,E., Stănică, C.)Dificultățile în însușirea citirii se referă atât la corectitudinea, cât și la modulconștient, curent și expresiv pe care trebuie să-l realizeze cititul. Astfel, dislexia poate fidefinită (după Vrășmaș, E., Stănică, C.) prin toate tulburările ce apar în procesul de achiziție alexiei, în mecanismele actului lexic.E. Verza afirmă că copiii care prezintă tulburări ale scris-cititului manifestă și înplanul evoluției psihice anumite rămâneri în urmă datorate repulsiei pentru efortul intelectual,slabei motivații și interesului scăzut pentru activitatea școlară la care se adaugă trăireadramatică a eșecurilor repetate la învățătură.Disgrafia se referă la tulburările ce intervin în actul grafic. Scrisul copilului arepropria sa devenire și evoluție. Învățarea lui, ca proces complex și de durată, este destul dedificilă. În actul grafic, tulburările disgrafice care intervin nu sunt simple oscilații aleprocesului de cunoaștere, ci o incapacitate de exprimare care are drept particularitateconstantă pe o perioadă mai lungă.Disgarfia se denumește ca incapacitate a copilului cu limbaj, auz, dezvoltaremintală normale de a învăța corect și de a utiliza constant scrisul în condițiile de școlarizarenormală.După tipul de inabilități dislexiile se împart în:-dislexie fonematică, reprezentată printr-o extrem de slabă dezvoltare a auzuluifonematic. Copii nu pot face corect analiza și sinteza auditivă a cuvintelor și propozițiilor.Percepțiile auditive sunt fie deformate, fie incomplete;-dislexia optică, manifestată prin nerecunoașterea literelor ca semne grafice alefonemelor respective se referă la tulburările structurilor perceptive vizuale;-dislexia literală, caracterizată prin nerecunoașterea literelor izolate, deși copilul lepoate copia;-dislexia verbală, manifestată prin incapacitatea copilului de a efectua operații deanaliză și sinteză literală sau silabială a cuvintelor. Această formă este foarte des întâlnită înșcoală.După criteriul genetic distingem următoarele tipuri de dislexii:-dislexia constituțională, care este cea mai gravă și mai puțin curabilă, asociată cu olateralitate rău structurată și cu tulburări de limbaj. Predomină în tulburările grave.-dislexia de evoluție, prezentă în perioada primelor exerciții școlare ca urmare aunei stângăcii nedetectate, a unei orientări labile sau a unei metode neadecvate de învățare.Este mai puțin gravă în simptomatologie.-dislexia afectivă se caracterizează, în afară de tulburările de limbaj, de structurarespațio-temporală și, ca o reacție de eșec semnificativă, printr-o inhibiție psihogenetică.După etiologie se consideră dislexiile ca fiind:-dislexia adevărată sau instrumentală, ca urmare a tulburărilor în funcțiileperceptive;-dislexia falsă sau afectivă, ca urmare a carențelor afective, a dezinteresuluifamilial;-paradislexia, caracterizată prin dificultăți de exprimare orală, vocabular sărac, stilinfantil, confuzii semantice, lipsa de apetit pentru citit, ortografie fantezistă, inabilități saudizarmonie în sfera psihomotorie, instabilitate;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 2
-dislexia pură, care apare la copiii cu inteligență normală, comportament normal,fără tulburări de lateralitate, de schemă corporală, în organizarea și structurarea spațio-temporală și care totuși prezintă fenomene dislexice.Tot după criteriul etiologic, dar cel stabilit de N. Galifret Granjou și O. Kuceradistingem:-dislexia primară spațio-temporală, în care apare deficitul structurilor spațio-temporale;-dislexia secundară sau asimbolică, manifestată prin deficit în mânuireasimbolurilor grafice;-dislexia în cadrul encefalopatiei ușoare e o formă foarte gravă;-dislexia ereditară, forma ușoară apare în familii cu dislexici;-dislexiile în cadrul encefalopatiilor ereditare, ca forme foarte grave și puținameliorabile;-dislexia nevrotică, manifestată fie printr-o formă hipoactivă (dezinteres total), fiehiperactivă (anxietate tensională).După criteriul prognozei prezentat de D. Halltgren există:-dislexie evolutivă de evoluție, de dezvoltare;-dislexie constituțională, care este sinonimă cu cecitatea verbală congenitală; are odeterminare genetică și e mai frecventă la băieți decât la fete. Este foarte gravă și puțincurabilă asociată cu o lateralitate rău structurată și cu tulburări de limbaj.După criteriul gradului de deficiență, dislexia poate fi considerată: lejeră, medie,gravă și foarte gravă sau minoră, medie, majoră (R. Mucchielli, Arlette și Bourcier).Disgrafiile, după predominanța structurilor tulburate, îmbracă anumite forme. Elepot fi:-disgrafii auditive datorate unor tulburări ale unității auditive sau a unei slabedezvoltări a auzului fonematic. Procesele analizei și sintezei sunt deficitare și prezintădificultăți de corelare a literei cu sunetul corespunzător.-disgrafia verbală e determinată de calitatea exprimării orale. Se manifestă în scristoate tulburările de pronunție;-disgrafia optică e determinată de leziuni sau de dezvoltarea insuficientă însistemele optico-verbale, ce duc la denaturarea scrierii sau chiar la incapacitatea de a scrie;-disgrafia determinată de tahilalie: din cauza ritmului rapid al vorbirii, analizafonematică nu se realizează corect, ceea ce duce la omisiuni și inversiuni de litere, silabe.-disgrafia cauzată de tulburări de ritm în vorbire, când simțul ritmului acustico-verbal este insuficient dezvoltat. Se tulbură atât pronunția cât și scrierea; apar omisiuni, nu sescriu corect terminațiile sau se omit;-disgrafii cauzate de scrierea în oglindă, deficiențe în aparatele corticale alevorbirii;-agramatismele se referă la nerespectarea cerințelor morfologice și sintactice alelimbii în scris și oral. Este forma de folosirea declinărilor, conjugărilor, pronumelorpersonale, acordurilor și regulilor ortografice.După etapa de apariție, formă și evoluție, C. Păunescu vorbește de următoareletipuri de disgrafii:-perturbări ale elementelor primare ale grafismului, specifice primelor momente aleînvățării limbajului grafic;-disgrafia specifică sau propriu-zisă, când nu se realizează legătura între sistemulsimbolic și literele care reprezintă sunetele, cuvintele, frazele;-disgrafia de evoluție sau structurală, caracterizată prin confuzii între fonemeleasemănătoare cum ar fi f-v, c-g, p-b, t-d, s-z, sau grafeme asemănătoare, omisiuni, inversiuni,serieri temporo-spațiale;-disgrafia motrică manifestată prin ilizibilitate și ritm extrem de lent. Ea duce lascrierea defectuasă, deformarea literelor la tulburări caligrafice, la disgrafii;-disgrafia de tip spațial, caracterizată prin scrierea pe partea dreaptă a paginii,imposibilitatea de a menține linia dreaptă, adică scrisul în diagonală, descendent, ascendentsau ondulat, nerespectarea iterației;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 3
-disortografia reprezintă ansambluri de dificultăți în învățarea ortografiei: esteincapacitatea de a scrie corect, deși subiectul are un nivel mintal suficient, o școlarizarenormală și poate învăța să scrie;-disonografiile sunt erori de transcriere a limbajului oral în limbajul scris.Disgrafia este însoțită, în cele mai multe cazuri, de dislexie, formând sindromuldisgrafic-dislexic.E. Verza clasifică sindromul dislexico-disgrafic în felul următor:-dislexo-disgrafia specifică sau propriu-zisă manifestată prin incapacitatea deformare a abilităților de a citi și de a scrie;-dislexo-disgrafia de evoluție sau de dezvoltare sau structurală, căreia i sepresupune o cauză genetică și care se manifestă atât prin disortogrfie, cât și prin dificultăți înînțelegerea sensurilor grafice;-dislexo-disgrafia spațială sau spațio-temporală, înțeleasă ca o scriere și o citire îndiagonală;-dislexo-disgrafia pură, numită și consecutivă apare pe fondul afaziei, alaliei,hipoacuziei;-dislexo-disgrafia liniară, care se manifestă prin rărirea rândurilor atât la scris cât șila citit;-dislexo-disgrafia motrică apare ca urmare a tulburărilor de motricitate și semanifestă printr-un scris ilizibil.METODE ȘI PROCEDEE DE CORECTARE A DISLEXO-DISGRAFIEIMetodele și procedeele utilizate în corectare se precizează în funcție de următoarelerealități: simptomatologia și diagnosticul diferențial, natura etiologiei dislexo-disgrafiei, dacătulburările de citit-scris sunt dublate și de o altă deficiență, dacă mai sunt și alte tulburări delimbaj și ce raport există între ele, nivelul dezvoltării psihice a logopatului, rezultatele școlare,vârsta logopatului, specificul dominanței și a lateralității, specificul orientării spațio-temporale etc.Întreaga terapie va fi centrată pe formarea deprinderilor corecte și înlăturarea celordeficitare, pe stimularea activității psihice și dezvoltarea personalității.În corectare se folosesc două categorii de metode: cu caracter general și cu caracterspecific logopedic.a)Metodele și procedeele cu caracter general urmăresc să pregătească subiectul dinpunct de vedere logopedic. Pregătirea se realizează sub formă de joc cu caracter distractiv-relaxant. În această categorie intră:Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii degetelor și a mâinii:-exercițiile se desfășoară sub formă ritmică;-mișcări ritmice de întindere și strângere a degetelor, a brațelor și structurarea lor;-închiderea și deschiderea ritmică a pumnului și a degetelor;-imitarea cântatului la diferite instrumente muzicale (fluier, pian, acordeon);-trasarea literelor în aer, pe o sticlă, în lădița cu nisip;-decuparea de figuri și colorarea lor;-modelaj în lut și-n plastilină;-strângerea mingii de tenis etc.Educarea auzului fonematic, realizându-se sub formă de joc prin:-recitarea unor poezioare care conțin sunete apropiate sonor;-jocuri de recunoaștere a vocii copiilor din grupă sau cabinet;-liste cu cuvinte paronime în care se diferențiază p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j, l-r, ce-ci.Educarea și dezvoltarea capacității de orientare și structurare spațială:-exerciții de fixare a schemei corporale, recunoașterea și denumirea diferitelor părțiale corpului, plasarea diferitelor obiecte în spațiu în raport cu propriul corp;
--------------------------------------------------------------------------------
Page 4
-exerciții de stabilire a relațiilor spațiale între diferite obiecte, să aprecieze corectpoziția ocupată de diferite obiecte;-exerciții pentru plasarea corectă în pagină, reproducerea figurilor geometrice,precizarea caracteristicilor liniei drepte și a celor paralele, uniformitatea literelor, respectareadistanței dintre grafeme, respectarea înclinației grafemelor.Înlăturarea atitudinii negative față de citit-scris și educarea personalității se poaterealiza prin psihoterapie. Psihoterapeutul este preocupat în permanență de încurajarealogopatului, pentru ca acesta să capete încredere în forțele proprii și să depună un efortvoluntar în vederea corectării handicapului.b)Metode și procedee cu caracter specific logopedicCerințele generale în terapia logopedică sunt următoarele:-când disgrafia este determinată de dislalii, rinolalii sau bâlbâială, mai întâi trebuieînlăturate aceste tulburări. Pe măsura corectării unui sunet se urmărește și formarea abilitățilorîn plan lexico-grafic;-începerea tratamentului cât mai de timpuriu pentru a împiedica consolidarea unordeprinderi greșite;-formarea și dezvoltarea la copii a deprinderilor de analiză și sinteză în planlingvistic și logic.Metodele cu caracter specific logopedic ar fi:Formarea la logopat a capacității de conștientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice, se realizează prin atenționarea frecventă asupra greșelilor tipice și asupra moduluicorect de citit-scris.Dezvoltarea capacității de sesizare a relației dintre fonem-grafem, literă-grafem,fonem-literă, se aplică în cazul disgrafiilor care sunt cauzate de handicapurile vorbirii orale.Pentru aceasta se folosesc următoarele procedee:-la început logopedul citește un text și semnalizează se fiecare dată litera sauliterele afectate, apoi se transpun grafic;-în etapa a doua logopatul citește singur textul sub supraveghere și își subliniazăcuvintele problemă pe care apoi le va reproduce în scris;-citirea unei litere, a grupurilor de litere și cuvinte de la simplu la complex șiscrierea lor;-denumirea de imagini izolate sau în suită, punându-se accent pe cuvintele critice.Dezvoltarea capacității de discriminare auditivă, vizuală și chinestezic-motrică,realizându-se prin folosirea unor procedee care să stimuleze și să faciliteze analiza și sintezafonetică a structurii cuvintelor și propozițiilor. Acum se efectuează exerciții de despărțire asunetelor în silabe, dictarea și citirea de cuvinte și propoziții, autodictarea și autocorectarea.Dezvoltarea și perfecționarea abilităților de citit-scris. Procedeele utilizate sunt:-citirea imaginilor izolate și în suită;-citit-scrisul selectiv, adică indicarea literelor și a cuvintelor apreciate ca fiindproblemă;-citirea și scrierea în ștafetă, procedeu ce presupune atenție din partea tuturorcopiilor deoarece nu se știe cine va fi desemnat în continuarea acțiunii de citit sau scris;-citirea și scrierea pe roluri;-exerciții de copiere, dictare și compunere.Terapia acestei tulburări trebuie să vizeze în egală măsură dezvoltarea limbajului șistimularea activității psihice. Explicarea sensului cuvintelor, a propoziției precum șisolicitarea logopatului să formuleze răspunsuri, compuneri, povestiri facilitează stimulareaactivității psihice a copilului.
Lamore che move il sole e laltre stelle. Dante
Iubirea misca soarele si celelate stele