cine a mers...

cine a mers... | Autor: ruxij

Link direct la acest mesaj

la gradi/cresa pentru prima data pe 15 Septembrie sau de curand? Am citit ca sunt cateva mamici in situatzia asta. S-a scris mult pe tema primelor zile, dar pe mine acum ma arde, vreau sa discut despre asta si ma tzin cu distonocalm. Bogdanel a inceput pe 15 sept, are doar 1 an si 7 luni. Merge la family daycare, e o casa obisnuita cu sufrageria amenajata cu jucarii etc., sunt doar inca doi copii si atat acolo. Eu sunt f. incantata de loc. Au si curte si parcul e la coltzul strazii. Il las doar de la 9 la 12.30, in urma sfaturilor primite aici pe forum, ca sa nu il arunc la daycare direct 8 ore. Altfel nu avem nevoie de cresa inca, dar vom avea cam peste 2-3 luni. Vrem sa vedem cum se acomodeaza, daca se imbolnaveste, dar deja sunt un pachet de nervi. In prima zi a plans 15 min, in a doua zi juma de ora (dupa care a baut laptele si l-a vomat, ce m-a stresat lucrul asta, acasa n-a vomat laptele niciodata), iar azi cand l-am lasat, am ascultat la usa si cand si-a dat seama ca am plecat a inceput sa planga. Tipa de acolo tot ma bate la cap sa il las si sa plec, sa nu mai stau cu el. Dar eu nu pot, mai stau pana incepe sa se joace, nu mult 5-10 min, nu pot sa fac cum zice ea, sa il las din usa, se agatza de mine.
Voi ce mai facetzi, cum mai merge?

ruxij

Raspunsuri

Inceputul discutiei

Link direct catre acest raspuns mitub spune:

Draga Ruxi,

Nu sunt in situatia ta, dar eu in locul tau as face in felul urmator, mai ales ca nu te arde buza sa-l lasi acolo in momentul asta: incearca sa te duci si sa stai o zi intreaga cu el. Doar sa fii in preajma, nu sa te bagi, in felul asta vezi exact daca motivul pentru care plange este ca inca este legat de tine ombilical sau este ceva care intra-devar are motiv sa nu-i placa. Discuta cu doamna care se ocupa de copii... eu mai shtiu mamici in vest care asa au inceput.

Bafta multa si nu te mai stresa!
Boga

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Cristina spune:

Ruxi si Sanziana plangea (anul trecut) iar seara adormea plangand zicandu-mi intr-una sa nu o mai duc la gradinita. Dupa ce adormea ea, plangeam eu de mila ei. Mi-a fost teama sa nu se imbolnaveasca si am renuntat timp de o saptamana sa o mai duc. Toata lumea mi-a spus ca gresesc. In final i-am cumparat o pereche de pantofiori frumosi foc si i-am zis ca i-a trimis educatoarea cadou si ca-i este foarte dor de ea. Asa am imbunat-o si a acceptat sa mearga din nou.
Problema lor (din cate mi-am dat seama si am citit) este ca se simt parasiti. Le este frica sa nu-i lasi acolo, sa nu-i abandonezi.
Ideea este sa nu abandonezi tu. Vei vedea ca pe masura ce Bogdanel va intelege ca tu zi de zi vii sa-l iei acasa, problema se va rezolva.
Succes si pupici


Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lexi spune:

Ruxi,
Noi am inceput la 2 ani si 6 luni, dar tot n-a fost bine. Era, ce-i drept, un daycare normal, cu 6-7 copii la o educatoare, si nu unul de familie. Ciudat e ca in prima zi a fost mai bine decat in toate celelalte, probabil ca nu-si daduse inca seama ce se intampla cu el; insa l-am gasit (dupa numai o ora) plangand de mama focului. A doua zi a fost si mai greu, pentru ca deja stia ca mami o sa plece, dar am stat ceva mai mult, pana i-a scos afara, si abia atunci am plecat.
A treia zi a fost si ultima, pentru ca am ramas ceva mai mult de 5 minute, dar intr-o sala alaturata, de unde nu ma vedea nici pruncul, dar nici educatoarele. Mare greaseala!
Aveam sa constat ca nimeni nu se mai ocupa de el dupa ce plec (de unde pana atunci statusera cu lugu-lugu sa-l potoleasca), ba chiar e lasat sa planga singur-singurel, nu tu o batistuta, nu tu o jucarioara care sa-i distraga atentia. Asa ca l-am luat, ce-i drept nici eu nu eram pregatita sa-l las pe maini straine, si am reincercat figura peste un an, cand a tinut din prima clipa.
E normal sa planga, mai ales daca a stat numai cu tine pana acum, dar se va obisnui, mai devreme sau mai tarziu.
Iar de imbolnavit, abia de acum incolo sa te tii, juniorul nostru nici macar n-a stranutat vreodata pana sa fie intr-o colectivitate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns mcrmiki spune:

Si Bogdan a fost anul acesta pt. prima data la gradi si a fost tare incantat in prima zii. Din zi in zi plange tot mai mult in prezenta noastra si de-abea reusesc sa il las si sa plec. El este la o gradi de stat si clar nu prea se ocupa de ei pt. ca sunt putine ingrijitoare si multi copii. Sper ca de saptamana viitoare va fi mai usor, cu toate ca ma tot gandesc ca poate nu este inca pregatit. Vom vedea.
Miha& Bogdan

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns bubu spune:

Melany are 2 ani si de la 1 sept merge tot la un fel de family daycare, dar sint cam 10 copii. S-a acomodat destul de repede, am last-o din prima zi de la 9 la 4. Problema este ca nu vrea nici cum sa doarma acolo, vinerea trecuta inca ne-a sunat de acolo sa ne spuna sa o luam. In momentul in care a vazut saltelutele pe care dorm copiii a inceput sa plinga. Am intels ca nu a mai plins daor ca o aduc acasa si cum se pune pe salteluta ei in 5 minute a adormit. Asta nu ar fi problema dar doarme cite 2 ore si seara ne chinuim sa o adormim. Nu stiu ce sa fac, sa o acum mai repede de la camin, sa doarma acasa mai repede. As vrea sa se obisnuiasca sa doarma acolo pt ca peste 2 luni apare fratiorul ei si nu stu daca as avea timp si de ea sa doarma, sau daca v-ar putea sa doarma de plinsetele celui mic.
Delia

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Va multumesc pentru raspunsuri. Azi a fost a patra zi si de unde pana acum am fost f. activa la subiectul "cum slabim" pentru o perioada, dupa care am tacut de rusine ca n-am mai slabit deloc, uite cum in patru zile am dat jos inca un kg fara nici un regim! Bogdanel azi cum am oprit masina si a vazut unde suntem, a inceput sa planga. Am incercat sa stau mai mult cu el, dar se agatza de gatul meu si nici nu voia sa se dea jos sa se joace cu nimic, era disperat, ma tragea de mana sa plecam amandoi. Pana la urma a trebuit sa plec si sa il las acolo fortzat. In plus, tipa de acolo insista f. f. f. tare ca sa i-l dau din usa si sa nu mai stau deloc cu el ca asa e mai ushor si se obisnuieste mai repede. Ma enerveaza, eu vreau sa ii pun intrebari, probabil ca o plictisesc, dar vreau sa stiu ce a mancat, una, alta, ea ar vrea sa i-l dau, sa i-l iau si sa dau banii si sa nu pun nici o intrebare. Eu am tot citit pe forum si toate mamicile au ramas cu copiii un timp in primele zile. Tipa era f. nervoasa ca insist sa stau pe langa el. Dupa ce am iesit, devastata, am ascultat la usa si a plans Bogdanel 5 min, apoi a tacut, am mai stat inca 5 min si am plecat. Cand ma duc sa il iau are o figura disperata. Aproape ca am hotarat sa il duc in alta parte, dar cred ca toate sunt la fel. Eu sunt convinsa ca dupa ce plec eu nu il baga in seama si il lasa acolo sa planga singur, dar nu am de unde sa ma uit sa vad, nu tu o fereastra la indemana, nimic, doar pot sa ascult la usa. Zice tipa ca in prima zi a plans juma de ora, a doua zi o ora (a si vomat din cauza plansului), a treia zi iar juma' de ora. Azi a zis ca nu a mai plans mult, dar eu nu am de unde sa stiu. Se agatza de gatul meu si nici in masina nu mai voia sa intre, sa stea in scaunelul lui. Nu stiu ce o sa ma fac. Nu as vrea sa renuntz, inteleg ca va plange la orice varsta. Deja ii curge nasul, dar nu cred ca de acolo e (inca), sunt doar doi copii si nu erau racitzi. El iese in parc zilnic cu mine, cate doua ore si sunt copii multzi, mai degraba din parc, de pe tobogane etc. El a mai racit din cand in cand, ba a facut si rubeola chiar inainte de vaccin, desi nu a fost la cresa de nici un fel.

Nu stiu, sa i-l dau maine din usha si sa ascult dupa aia? Voi ce atzi face?

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns lexi spune:

Uf, Ruxi, pe mine ma prinzi cea mai descoperita la intrebarea ta, sunt cea mai in ne-masura sa dau sfaturi, pentru ca la mine a vorbit mai mult instinctul de mama-closca si nu cel de mama-educator, care sa vada si viitorul copilului in colectivitate. La fel era si baietelul meu, la fel se agata cu manutele de gatul meu, la fel plangea, iar in momentele alea se rupea ceva in mine, eram la un pas de a desfiinta toate institutiile din lume care despart mama de copil.
Eu n-am rezistat, insa tu stii mai bine cum trebuie sa-ti asezi lucrurile, mai ales ca spui ca trebuie oricum sa mearga peste 2-3 luni.
Parerea mea e sa-l iei de acolo si sa incerci din nou peste 2 luni. Probabil ca simte ca nici tu nu esti gata pentru "marea despartire", eu cred cu tarie ca la noi asa a fost. Cand l-am dus din nou, peste un an, situatia n-a mai stat la fel; bineinteles, mai si crescuse intre timp, dar si in mintea mea se cuibarise ideea ca acum chiar trebuie sa mearga intr-o colectivitate.

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns dcm spune:

ruxij,

Sfatul meu e sa dai copilul la un regular day care, unde in mod normal tu poti vedea ce face el in orice moment al zilei. La gradinita Montessori la care merge baietelul meu de la 1 an (el are 3 ani acum) exista one-way windows, asa ca orice parinte interesat poate veni si vedea ce si cum. In plus, exista un catalog al fiecarui copil in care educatoarele noteaza zilnic ce a mincat, cit, cite diapers au schimbat si cu ce, etc. tot ce inseamna eveniment in viata la virstele astea. Chiar daca pare mai intim la family-care, virusii sint tot aia (sa stii ca cel putin in primul an nasul curge non-stop) iar tu nu ai decit cuvintul ei, fata de un regular daycare unde sint cel putin 2-3 (daca nu mai multe) persoane care nu numai ca supravegheaza copii ci si unele pe altele. In plus, gindestete de exemplu, ce se intimpla daca unul din copii are o problema care necesita atentie medicala imediata. Cum se ocupa tipa asta singura de toti? Il trimite singur cu salvarea? Mie mi-a fost de ajuns sa vad la tv reportajele despre ce se intimpla acasa in lipsa parintilor cu nannies-urile care abuzau copii in fel si chip, sa imi dau seama ca varianta asta cu private nu ma linisteste in nici un fel.

Cit despre reactia Bogdanelului la despartire, o sa ii treaca in citeva saptamini de nici nu o sa-l recunosti. Cind al meu a inceput gradinita a mers buni cu el vreo doua saptamini (e in politica gradinitei sa aiba o perioada de acomodare), iar apoi singurel, mai putin initial (trei zile pe saptamina) si mai mult dupa. Si el a mai bocit si nu vroia sa mearga, dar cu ajutorul teacher-ului care il lua si ea in brate si il calma a trecut. Acum, vorbeste fluent doua limbi (acasa vorbim romaneste), este foarte independent si overall as spune ca toate efectele gradinitei au fost foarte pozitive.

Numai bine,

dcm

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns ruxij spune:

Draga dcm,
Itzi multzumesc mult pentru mesaj. Imi dai niste idei f. bune. Si aici la noi stiu ca exista o gradinitza Montessori, dar nu stiu cu ce se mananca. Dupa cum descrii tu pare f. bine, exact cam ce as dori, sa mi se permita o perioada de acomodare (pana la urma a trebuit sa i=l dea sotzul meu din usa, asa mult a insistat si mi se pare f. f. greu), sa pot vedea ce fac, sa mi se spuna exact ce a facut copilul acolo in fiecare zi, fara exceptie. Tipa asta imi spune din 3 in 7, ii scot cuvintele cu clestele, ma tzine in usa etc. Am vizitat 8 daycare si nici unul nu mi-a placut. Doar asta a fost cel mai bun, dar toate au fost in "family home", ca asa mi s-a parut mie mai bine, dar acum pe cuvant ca ma apuc din nou de cautat.
Multzumesc din suflet.

Numai bine!

ruxij

Mergi la inceput

Link direct catre acest raspuns Laura _Oprescu spune:

noi l-am dus pe Rares prima oara la trei ani la o gradinita in Canada..am avut aproape o luna de cosmar si nu exagerez...il lasam urland, apoi fugeam cand ii era distrasa atentia si nici nu ajungeam pana la usa ca il auzeam urland...nici nu vreau sa imi amintesc cum era...intr0un final , mare final, dupa ce veneam acasa si boceam mai rau ca el,...a inceput sa ramana fara sa protestezenu prea multumit dar mai conciliabil...si uite asa dupaa ia abia astepta sa ajunga la gradinita...e adevarat ca avea trei anideja deci e mai mare ca puiul tau, dar era prima oara cand mergea la gradinita..si apoi toate astea au si revers..de obicei cu cat e mai mic protestul poate fi mai mare, insa pe o durata mai scurta...la noi ii intrase in cap ca nu vrea la gradi si pace....
Sfatul meu este sa il lasi si sa pleci...sa ii explici cum poti ca trebuie sa pleci la serviciu sau ceva care ii poti explica in fiecare zi si sa il asiguri ca vii prima sa il iei..(io asa fac si asta il multumeste tare pe Rares)si sa dispari..sunt convinsa ca e bine ce zice tipa de la gradi cu lasatul si plecatul tau fara sa te uiti in urma..ea are telefonul tau si te suna daca e ceva ce nu poate controla..fii sigura ca nu isi risca ea linistea cu ceilalti daca nu il poate controla...
ceea ce e sigur...e ca TIE iti va fii extrem de greu...te pupic...

Mergi la inceput