Il respinge pe tati

Buna tuturor! Am o problema si as vrea sa stiu daca ati trecut si voi prin asta.
Cam de o luna de zile, de cand merge la gradi, Erica a inceput sa il respinga pe tatal ei. Nu il lasa nici sa o ia in brate, de pupici nici nu se pune problema si nu mai vrea nici sa ii faca tati baie (mentionez ca pana acum numai el i-a facut baie). Il lasa sa o pupe doar daca ii aduce "cado" (adica cadou) si asta doar pe moment, ulterior revenind la respingere. Am incercat sa ii vorbim, sa ii spunem ca tati o iubeste dar nu merge. Prietenii spun sa o ignoram ca o sa ii treaca dar este neplacut atat pentru tati cat si pentru mine, mai ales ca trebuie sa o car eu in brate de cate ori este cazul pentru ca la el nu vrea.
Ati trecut prin asta? Aveti vreun sfat? S-a rezolvat pana la urma?

Adriana mica spune:

Da, pe perioade scurte de timp. De regula, daca vreunul din noi pleca in delegatie, era pe urma "pedepsit". Asta se intampla cand era mai mic, acum se bucura si speculeaza pe marginea cadourilor primite.

Cand am inceput gradinitza, nu a avut nici o modificare de comportament in acest sens.

Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)

Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...

filofteia spune:

Cine o duce la gradi?
Nu cumva tati?

Lorikay spune:

La gradi o duc eu de la inceput. L-am trimis pe tati sa o ia o data si nici nu a vrut sa il lase sa o imbrace, a trebuit sa o schimbe educatoarea. Si tot drumul pana acasa a facut scandal.

Adriana mica: ce inseamna perioade scurte de timp? La noi tine de de mai bine de o luna.

Adriana mica spune:

Cateva zile.

Cand eram mica, nu acceptam sa ma care in brate decat mama, desi eram foarte atasata de tata. Copiii mici mai au reactii din acestea atipice, noi i-am explicat de exemplu lui Dudu ca eu nu il mai pot duce in brate, pt ca a crescut si este greu. Asa incat, stie ca doar tati poate sa il duca in brate sau in carca.

Adriana, mami de Tudor alias 'Dudu'(26sept2006)

Uite ce mare am crescut...
www.totsites.com/tot/tudorandrei" target="_blank">Povestea merge mai departe...

witeflower spune:

Reactia asta e mai des intalnita fata de parintele de acelalsi sex cu copilul, dar... cu siguranta fetita are motivele ei.

De exemplu, baietelul meu - si el foarte atasat de tata (fiindca atunci cand lipseste nu mai are rabdare si ii trebuie mereu sa-l vada) - dar cand apare, de multe ori se cearta sau pur si simplu nu-l baga in seama.

Chestia asta a inceput pe la 3 ani, dar, cu unele intermitente, a continuat pana la 5. A avut in tot acest timp si perioada de cateva zile/saptamani, cand voia pusi si de la tati, sa stea si tati cu noi in pat seara sau dimineata etc. Dar acum, ca a mai explica ce-l deranjeaza: ca tati nu are par asa de fin si lung, ca are barba uneori si inteapa, ca uneori ii miroase corpul (acum sa nu-ti inchipui ca nu se spala, dar vine omul de la servici, dupa o zi de lucru, si nu e tocmai "proaspat"), ca tati nu are atata rabdare cand il imbraca.

Un alt motiv pentru care il respinge (nu zice asta in cuvinte, dar vad din comportament) - e gelozia. De ce sa-l iubesc eu pe tati si nu pe el? De ce sa dorm eu cu tati si nu cu el? (Asta incepe sa-i mai treaca acum, dar tot vine intr-un suflet si se baga intre noi daca ne pupam, "ca sa-l iubim si pe el".

Cum se rezolva asta cred ca depinde mult de intelegerea motivelor pentru care copilul tau reactioneaza asa. Poate pentru tine sau pentru tati nu sunt motive evidente, dar cu tact, intelegere si muuulta rabdare le poti afla de la copil. Cand stii motivele va fi mai usor sa va dati seama ce trebuie facut pentru depasirea situatiei.

Pana atunci, tu si tati incercati sa nu fiti suparati pe fetita, fiindca ea atunci se va simti si mai neinteleaza, se va agata de tine cu mai multa disperare si-l va respinge pe tati cu mai multa inversunare.

Tati poate renunta pentru o vreme la pupici si imbratisari (e foarte greu, dar "dragoste cu sila nu se poate", nu?) si poate incerca sa o atraga prin diferite jocuri, facand-o sa rada, jucandu-se cu ea, cu jucariile.

La noi a functionat o vreme un joc cu "sa ma ascund ca vine tati" (copilul se ascundea, initial sa nu-i dea tati pusi, dar am transformat asta in joc, astfel ca, atunci cand auzea cheia in usa incepea sa rada, bucurandu-se ca tati il va cauta si se vor distra).
Un alt joc a fost "sa nu ma prinda tati" (tot asa, ca sa nu-i dea pusi; in cele din urma il prindea si radea in hohote).
Cam de un an, jocurile preferate pt intampinarea lui tati sunt: "sa-l speriem pe tati" (adica striga "bau!" cat poate de tare) sau "bag viteza" (adica tati se aseaza pe fotoliul din hol sa se descalte, iar copilul isi ia viteza si fuge in bratele lui "sa-l rastoarne pe spate".

Succes si voua!

mina spune:

Cred (de cand is mama m-am transformat in psiholog amator, asa ca nu dati cu rosii daca indrug tampenii...) ca e vorba de celebrii oedip si electra. Baietii au complexul lui Oedip iar fetele au complexul Electrei.
Acuma mie mi se pare ca Erica il respinge pe tati tocmai pentru ca fiind exact in perioada in care sus numitele complexe se manifesta din plin, "are ciuda" pe el pentru chestia asta cu gradinita (adica tati ar fi fost cel care sa impiedice asta, in opinia ei). Oricat de usoara ar parea acomodarea, pentru copii prima perioada la gradi este o instrainare. Probabil ca fetita ta se razbuna pe tati ca nu a impiedicat aceasta instrainare.

Si pe mine m-a respins Matei un timp, pe la 3 ani si ceva, pentru ca plecam des in delegatii. La telefon se mieuna ca i-e dor de mine si cand ajungeam acasa se cerea sa doarma cu tati, il invita in patul lui, unde in mod clar nu aveam si eu loc (in mod normal cand are chef de dormit cu noi se invita in patul nostru ).

Trebuie sa aveti rabdare. Incearca sa creezi situatii in care tati are nevoie de ajutorul fetitei, ca sa se simta importanta. Sau sa ii pui pe amandoi sa faca o treaba prin casa (sa ii transformi intr-o echipa), subliniind discret ca tati nu prea s=ar descurca sa rezolve treaba aia fara ajutorul fetii.

Oricum e f important ca tati sa nu se supere pe ea sub nici o forma petnru ca nu ar face deca sa exacerbeze comportamentul, ea va vedea ca il afecteaza si mai rau va face.

succes si rabdare, va trece.

Mina si
Matei-Costin, sensu'lu'viata lu'mami si tati
din:09.09.2004

www.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=57655" target="_blank">cronicile vizigotului
Some people dream of success...while others wake up and work hard at it

Lorikay spune:

Va multumesc tuturor pentru raspunsuri, le-am citit pe toate cu atentie si fiecare a avut cate o explicatie sau un sfat care, sa stiti ca au inceput sa dea roade.
Intr-adevar, din cauza ca sta mult la gradi vrea ca putinul timp petrecut acasa sa fie numai cu mami. Dar am inceput sa inventam jocuri in trei in care fiecare trebuie sa il ajute pe celalalt la ceva, o pun sa il ajute pe tati sa faca patul sau sa isi care camasa prin casa (asta e chiar distractiv) si a inceput sa se vada schimbarea.
Noi nu am fortat-o niciodata sa dea pupici nimanui (nici lui tati, nici bunicilor) si nu o facem nici acum doar ca era destul de dureros pentru tati sa fie respins mereu.
Oricum, suntem pe drumul cel bun.

witeflower spune:

succes!