N-AM CURAJ SA CONDUC (7)
Raspunsuri - Pagina 27
Lemoni spune:
Astazi mi-am facut curaj iar yupiiiiiii si am condus , nu stiu dece nu conduc eu mereu ca sunt meseriasa .
Annie80 spune:
felicitari lemoni 
eh dupa mai bine de 3 ani am condus si eu, zilele trecute miam luat carnetul de emirate am inchiriat o masina si...fiind singurul sofer din casa iam dat bataie..
vreau sa spun ca mia fost o frica de moarte, nici nu aveam masina si tremuram ca "ceva" in ploaie..si incetul cu incetul, nepepasind 50-60Km/ore am condus prin tot orasul.Azi dimineata l-am dus pe pici la gadi,si mam uimit pe mine insumi. Am avut momente cand am vrut sa trag pe dreapta si sa iau taxiul din cauza sotul, care nu se mai oprea din vorbit, vezi aia, fa aia, e bump in fata e masina in spate...etc si am inteles difernta dintre o masina straina si dacie sau olcit (mie mia placut mai mult sa conduc olcitul decat dacia). difernta d ela cer la pamant, dar mam obisnuit cu servo relativ repede. am si parcat mult mai bine decat in tara 
totul ok, acum imi pare rau ca tre sa o dau inapoi
------------------------
Someone's pleasure is another's pain!
Lorenza spune:
Si eu am condus ieri,tot cu sotul,dar i-am pus in vedere sa nu mai zica nimic decat in caz de maxima urgenta,si a fost bine.Am mai prins putin curaj,ca la inceputul drumului imi juca calcaiul piciorului stang de ziceai ca bat darabana cu el.Cand am vazut ca pot sa merg,e drept nu era circulatie mare pe strazi,m-am linistit.Mie nu mi-e frica de in-afara orasului sau cand nu e trafic intens.Luni intentionez sa ma duc singura la serviciu.Sper sa nu ma fac ca ploua si s-o iau iar cu transportul in comun,nu de alta,dar a inceput sa fie cam frig afara si nu e de toata jena sa stea masina nefolosita?
wonderful spune:
Eu m-am apucat de condus dupa un accident de masina.Pur si simplu n-am vrut sa ma las dominata de momentul acela si sa las frica si neincrederea sa-mi controleze viata.
claujro spune:
Am fost pana la tara si am condus EUUUUUUUUU!!! 18 km dus 18 intors!!! Sunt o adevarata soferita! 
Mai am de trecut hopul mersului singura in masina, asta nu am incercat si mi-e o fricaaaaaa d emor! 
Eforie-august
Lemoni spune:
Asa imi place fetele mele sa va aud, felicitari ,incet , curind o sa deschidem topicul Am curaj sa conduc!
DOR spune:
Lemoni, scumpa mea,
Buna idee, sa te auda Dumnezeu, ca iata sunt 2 capitole deja cu "N-am curaj sa conduc".
Iata adevarata provocare, sa spunem :"am curaj sa conduc (singura)."
Am mers azi cu intreaga familie la o tersa-parc in afara orasului si la intoarcere am condus eu (mi-am corupt sotul cu o bere).
Motive se gasesc ca sa conduci.
La intoarcere am facut si o parcare cu spatele , in rampa. Mie mi se pare dificila. Ce-i drept, m-a ajutat f putin sotul.
Apoi l-am condus cu mic , cu mare , la gara, a plecat intr-o delegatie. Aveam timp sa mergem si pe jos , dar cat ne-am codit, aveam si bagaj...unde sa mergi cu bagaj si 2 copii dupa tine la gara?! Copii obositi deja in parc?!
Numai ca o, o data urcati in masina , afirm :"oare o sa fiu eu capabila sa parchez tot aici?"
Doar stiti problema locurilor de parcare...
Sotul, ingrijorat, imi spune cu indoiala ca poate mai avem timp si sa ajungem pe jos. Am luat taurul de coarne" mergem cu masina, gasesc eu loc de parcare, ca nu-i musai ala."
Ne-am despartit emotionati, distragandu-le atentia copiilor, uitati trenul, locomotiva, mecanicul de locomotiva, mergem in parc....sa nu planga dupa tati.
Am ajuns in parc cu copiii, apoi acasa unde am reusit sa parchez in acelasi loc, avand si o familie de prieteni in masina (copiii au mai ramas putin in parc cu bunicii).
Eram cu prietena mea in masina , iar sotul ei ma ghida, oricum ,e ram cu okii cat cepele in oglinzi.
Si atunci s-a auzit un zgomot infiorator...Doamne, ce ne-am speriat ,
am calcat un pet si mi-a sarit inima ca am lovit o masina.
...Totul e bine cand se termina cu bine!
Curaj, putem gasi oricand motive sa nu mergem cu masina , chiar si cand avem mare nevoie de ea!
m1hai_18 spune:
haha ... cautam si eu pe google niste chestii despre un joc si am ajuns din greseala pe forumul asta... m-am distrat copios cu povestirile unora dintre voi :)) super tare si coicidenta face ca m-am inscris acum cateva zile la scoala de soferi deabia astept sper sa ma descurc bine
mamica dulce spune:
Buna fetele,intru si eu la subiectul vostru sa va incurajez putin...deduc din titlu despre ce e vorba...
deci..eu am 27 de ani,am facut scoala la 18 si am condus vreo 50 de km pana am inceput facultatea si de atunci nu m-am mai atins de masina.Dupa 4 ani am venit in GErmania ,am condus inca vreo 50 km ,apoi n-am mai avut voie,ar fi trebuit sa fac scoala din nou(legi tampite)si n-am avut bani/timp etc. Au mai trecut 5 ani.De la 1 ianuarie am voie iar sa conduc,dar nu mai stiam nici semnele de circulatie,sotzul n-a avut timp/chef sa mearga cu mine si asa am ajuns in septembrie.
In contextul asta,a plecat sotul meu duminica trecuta in Iran intr-o delegatie,2 saptamani A mers numai o jumatate de ora cu mine prin oras. Lunea trecuta trebuia sa duc copilul la gradi pana in 9 si sa fiu la un interviu pt job la 9 jumate.Imposibil cu autobuzele.Asa ca m-am pus in masina cu o cruce mare si cu 20 la ora si...am reusit cumva,cu tone de claxoane,am slabit un kil,dar am ajuns unde trebuia.Apoi am mai incercat o data dupa amiaza,mi-a luat 2 ore sa parchez undeva,am povestit la alte subiecte ce aventuri am trait.Cert e ca desi de fiecare data am jurat ca ma intorc la autobuz,am incercat iar.
M-am rugat de toate prietenele cu permis sa mearga in oras cu mine,am exersat virajul la stanga mai ales(de care tot mi-e frica ca de naiba) dar mi-am dat drumul! Bineinteles ca am mers si singura,cu inima in gat,mi-am luat injuraturi,claxoane...imi venea pur si simplu sa vomit cand ajungeam iar acasa in parcare.Ieri insa deja am iesit de 3 ori la plimbare/exersat,am invatat efectiv intersectiile pe de rost,cine are prioritate si de ce.Inca nu ma simt sigura,dar am sentimentul ca daca renunt acum o sa-mi fie mai frica data viitoare.
Va jur ca mi-a fost Frica de masina,de condus,de tot.Am cartea acasa si am invatat iar semnele,am facut testele,am facut practic toata scoala de soferi saptamana trecuta,am bagat de 3 ori benzina.
Azi e iar luni,conduc mult mai lejer,nici nu mai concep sa mai iau autobuzul,cred ca se cruceste barbatul joi cand vine.
Masina mea e imensa,iubirea vietii lu' consortu' ,Mercedes E de 2 tone jumate,luuuuuunga si mare,oameni buni,mare,puternica.
Ori am fost inconstienta sa ma urc la volan,ori am avut noroc cu carul,ori mi-a pus Dumnezeu mana in cap,cert e ca am reusit pana acum sa scapam nevatamati.
Mai am nevoie de multa practica ca sa ajung sa fiu sigura pe mine...n-am timp acum sa va povestesc prin ce situatii am trecut,cum am mers cate doua ore si tineam numai strada principala de frica sa o iau la stanga sau la dreapta,cum am blocat parcarile sau strada cand eram de-a latul si nu stiam sa o mai intorc,sau startul in panta...Prietena mea,nemtoaica,a zis ca poate iti trebuie un spirit latin sa nu faci stop cardiac
si acum sunt mult mai relaxata,desi cand ma apropii de intersectii ma trec toate caldurile.
Deci-se poate!!!Frica e normala,dar o cruce mare si mersul cu 20-30 la ora face minuni,important e sa nu dati atentie la desteptii care claxoneaza si fac semne disperate sa va miscati mai repede.
Va pup,mai intru pe aici!
Anca
Life is not measured by the number of breaths we take,but by the
moments that take our breath away.
Anca
carnaval
Marc
Lorenza spune:
Astazi am fost la servici si m-am intors singura,cu masina bineinteles.Azi noapte nu pot sa spun ca m-am odihnit(de grija),dar pasul a fost facut.Asa ca,precedentul fiind creeat si venind acasa integre,eu si masinuta,spar ca de-acum incolo s-o tin tot asa.Nu pot sa spun ca am mers fara cusur,dar...totul se invata,important e sa conduc preventiv,la viteza la care pot controla masina,sa ajungem nevatamate acasa .