Ce parere aveti ? (urgent)

Fetelor, asa cum am mai scris eu pe site, noi vrem sa adoptam un bebe de culoare ( origine africana, sau ...rromana :) )
ei bine cineva pe site a scris ca i s-a prezentat dosarul unui baietel mulatru de 1.5 ani (exact ce ne dorim noi!) dar ei nu s-au dus sa-l vada pentru ca vor fetita.
Noi nu avem atestat inca si nici cerere depusa pengtru ca nu e clar inca cum facem cu domiciliul ( avem de ales intre 2 judete).
De cand am citit postul respectiv acum cayeva saptamani ma gandesc fooarte des la acel baietel, as vrea sa merg la DPC sect 6 si sa-i implor sa-mi dea nr tel al maternalei. Vreau sa mergem doar sa-l vedem, cu jucarioare si hainute, pur si simplu, nu in calitate de viitori parinti. Stiu ca e posibil sa fie adoptat de altcineva inainte de a termina noi cu hartiile, dar ne asumam acest risc. Imi doresc enorm sa vad acest copil, insa nu am curaj sa merg la dpc sa-i rog sa ne dea info despre unde il putem gasi de frica sa nu fiu refuzata vehement, ( atata timp cat nu merg, pot spera ca ar fi de acord :) :( )
voi ce credeti, imi vor da un numar de telefon?
Nu vad ce e rau in asta, ce era daca intamplator o cunosteam pe maternala, eram prieteni, normal ca as fi cunoscut si copilul , nu.
Noi inca mai avem foarte mici - nu le-as zice ezitari - ci frici, simt nevoia unei incurajari sub forma unui zambet de copil...
ce ziceti, am vreo sansa la DPC sau ma vor crede nebuna??

Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

simona dragusin spune:

Manuelita imi pare rau ca te dezamagesc...dar nu-ti vor da adresa maternalei!
Decit daca ai avea vreo"urechiusa" pe acolo sa-ti spuna neoficial...

andrada77 spune:

Incearca,da-te pe langa ei,da-le spaga..in Romania merge...se gaseste unu(sau una)sa primeasca ceva..Cat mai ai de asteptat la atestat?Mai ai mult???Ca sa ai sanse,fa-ti domiciliul acolo unde este copilul,ca altfel..nu ai prioritate.Ar fi bine sa-l vezi totusi.Dar nu -ti fa griji,daca vrei un copil rrom cum am inteles,ai de unde alege.

aissa spune:

Ca si fetele....cred ca daca gasesti o persoana dornica sa te ajute se poate orice pe lumea asta. Asa ca incearca sa gasesti o "pila" (asta e!) si incearca sa afli acea adresa.
Succes!

ioanaalice spune:

As zice sa incepi cu atestatul. Si noi aveam initial domiciliul in doua judete, ni s-a spus ca nu e o problema grava. Ne-am facut totusi un singur domiciliu, pentru ca vizitele asistentilor sociali se fac la domiciliile din buletin ale parintilor (prin urmare doua DPC trebuiau sa ne ia in evidenta, sa ne faca rapoarte s.a.m.d.).


ioana, mamica de boboc

Elise spune:

fa-ti urgent cererea + actele pentru atestat - banuiesc ca nu-s asa de multi copii mulatri de 1.5 ani (specifica si tu ca asta vrei).
Si nici asa de multi parinti care ii vor.
Daca ai tot ce trebe depus si doar urmeaza sa primesti atestatul, s-ar putea sa te lase sa vezi niste bbi si sa le cumperi o jucarioara - si banuiesc ca "favoritul" tau ar fi unul dintre ei... repet, nu cred ca-s asa multi la fel.

Numai ca, dupa ce il vezi, o sa il vrei acasa, si precis inainte sa ai atestatul nu ti-l vor da.
Si de aici incepe show-ul... asa ca eu nu te-as sfatui nici macar sa il vezi, pentru ca, daca ti se "aprind beculetele" si realizezi ca e kupilu tau, o sa te invarti zi si noapte pe linga maternala aia ca un catzel de pripas, eu n-as mai fi plecat de linga fie-mea nici daca ma dadeau afara in suturi. Abia atunci devii neom... Gindeste-te bine.

Elise & BBLisa

Andreea_k spune:

nu vreau sa mi-o iei in nume de rau dar eu daca as fi la DPC te-as intreba in calitate de ce sa mergi sa vezi copilul ? sa-i dai jucarii ? sa te faca cu un zambet sa mergi pe drumul adoptiei ? E un copil , vrei sa te folosesti de el ca sa afli daca intr-adevar vrei sa adopti sau nu ?
Mai intai fiti hotarati sa mergeti pe calea adoptiei , apoi depuneti actele , luati atestatul si abia atunci veti vedea copii , pana atunci mai sunt sute de familii care astepta copilul mult visat.
Din cate am inteles eu voua v-ar placea oarecum sa adoptati un copil de culoare sau unul de alta etnie , asta e un lucru bun insa nu te mai gandi la acel copil despre care ne spui, daca era sa fie al tau nu aparea acum cand nici macar nu esti convinsa ca vrei sa adopti.
Poate vei obtine adresa lui ( desi ai zero sanse sa se intample ) , il vei vedea , poate il veti placea , o sa vreti sa-l vizitati pe ascuns sau neoficial ca tot aia e , poate se va atasa de voi si voi de el dar va veni cineva in mod oficial si il va adopta .Veti suferi si voi dar in primul rand EL , pentru ca nu va intelege ce se intampla cu adevarat.
Repet , nu vreau sa te descurajez nici sa o iei personal insa am judecat la rece o situatie oarecare.

cons spune:

Intereseaza-te. Depune-ti actele. Cere-l copilul in plasament pentru inceput, dupa care apoi va urma atestatul si adoptia in sine. Nu interveni in alt mod. Daca vrei sa cresti acel copil trebuie sa mergi pe calea cea dreapta, fara spagi si alte minunati. Nu uita este un suflet de copil nu un mar din piata. Incepe asa cum trebuie. Mai tarziu vei regreta in cazul in care mergi pe cai neortodoxe. Poate ca acel copil deja e adoptat sau poate nu. Daca insa este sa fie al tau va fi. Depune-ti dosarul si intereseaza-te de copil. Bafta.

Manuelita spune:

Cons, ma simt datoare sa ma explic: nu as folosi metode ilegale pentru a adopta un copil, si consider ca este foarte normal sa se analizeze foarte bine (insa rational, cu bun simt si in limitele rezonabilului) orice persoana /familie care adopta un copil,intrucat copiii sunt "niste oameni mici", nu mere, nu jucarii, nu surogate a unor copii biologici. Deaceea am specificat ca as vrea sa cunosc copilul, la fel cum ar fi cunoscut el de cineva pe strada, sau din cunoscutii maternalei, fara nici un fel de legatura cu adoptia, fara a ne comporta ca potentiali parinti fata de copil. Probabil ca acelora dintre voi care n-ati cunoscut indoiala, vi se va parea ca nu sunt pregatita pentru adoptie (si mai mult ca sigur aveti dreptate) din moment ce simt nevoia de a cunoaste un copil adoptabil inainte de a incepe procesul (chiar daca nu voi reusi in final cu acel copil in eventualitatea in care ar fi adoptat de altcineva). Sunt absolut, ferm, pina la Dumnezeu, convinsa ca adoptia e un act natural (pentru niste fiinte superioare cum sunt oamenii) si in acelasi timp o minune, sa ai sansa de a iubi un copil. Insa inca simt ca trebuie “sa aleg” daca sa adoptam sau sa “facem” unul…. Cu oricine as discuta despre acest subiect, ma intreaba: dar de ce sa adopti si sa nu faci unul . Argumente sunt multe si mai ales cred ca a adopta si a naste nu sunt doua lucruri contradictorii, ar trebui sa mearga de minune impreuna..
Inca lupt cu fricile si grijile normale- consider eu- referitoare la a adopta. Chipul unui copil m-ar ajuta sa trec intr-o secunda peste toate, necunsocand niciodata un copil dat spre adoptie, am in minte un concept si as vrea sa am mai degraba un zambet de neuitat in suflet, motorasul care sa treaca peste tot si toate.


Not flesh of my flesh
Nor bone of my bone,
But still miraculously
My own.
Never forget
For a single minute:
You didn't grow under my heart
But in it.

Elise spune:

Eu sint de acord cu tine, e normal sa ai indoieli si sa vrei sa le spulberi, dar gindeste-te si la copilul respectiv si la sufletelul lui: n-ar fi normal sa te duci sa il vezi, sa te joci cu el, sa-i duci jucarii, si dupa aia sa dispari in ceatza pentru ca te-ai razgindit. Ca tine sint multi viitori parinti: ce-ar fi sa faca toti asa? Sa stabileasca toti o relatie cu copilul, pina se hotarasc?
Ce-ar intelege cel mic, care nu e chiar asa de mic, in final?
Ca toata lumea cu care se imprieteneste sau de care se ataseaza vine si pleaca?
Nu ti se pare ca s-ar simti refuzat... ca ar simti ceva in neregula cu el, nu cu ceilalti?

Pina la urma, e vorba de o fiintza umana, nu de un obiect dintr-o vitrina. Conflictele tale cu tine trebuie sa ti lse rezolvi tu cu tine, nu sa dai asteptari gresite altcuiva pentru ca tu nu te poti hotari.
A adopta sau a face un copil nu mi se par decizii contradictorii: pina sa o am pe bblisa, eu le vroiam pe ambele: uite ca acum mi-a trecut, pentru ca mi s-a infipt cumva in creier ca nu vreau alt kupil in afara de ea. Poate imi trece, si atunci o sa incerc sa si fac unul.

Elise & BBLisa